background img

Articole noi

Din gradina cu sanatate - Ce recomanda medicina populara in caz de alergie

Alergia este reactia organismului unor persoane la contactul cu anumite substante, denumite alergene, care se gasesc în aer (praf de casa, pene, polen, mucegaiuri), in unele alimente (capsuni, oua, ciocolata) sau in unele medicamente (penicilina, aspirina). Reactia organismului se manifesta prin rinite, astm bronsic sau, la nivelul pielii, prin urticarie, eczeme, prurigo.

Retete diverse

1. Se pune la uscat pielita alba unui ou fiert tare intr-un loc aerisit si la intuneric. Dupa ce s-a uscat bine se piseaza intr-un vas de sticla pina se obtine o pudra. Copiilor de 1-3 ani li se administreaza cite un virf de lingurita din aceasta pudra, celor de 3-7 ani cite 1/4 de lingurita, iar celor de 7-14 ani cite 1/2 lingurita de pudra pe zi. Înainte de administrare se pot adauga citeva picaturi de zeama de lamiie. Pudra se pastraza in borcane de sticla inchise ermetic, la loc întunecos si la temperatura camerei.

2. Într-un litru de apa clocotita se fierbe o mina de teci de fasole timp de 3-5 minute. Se lasa intr-un vas emailat 1-2 ore. Se bea cite un pahar de trei-patru ori pe zi, timp de doua-trei zile.

3. Se iau cite 1-2 lingurite de suc proaspat de telina de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de mese. Sucul poate fi inlocuit cu un decoct de radacina de telina: se toarna un pahar de apa clocotita peste doua linguri de radacina maruntita. Se fierbe 10 minute la foc mic. Se poate prepara si o infuzie: peste doua linguri de radacina de telina se toarna 1 pahar de apa clocotita. Se lasa 2 ore, dupa care se bea cite 1/3 pahar de trei ori pe zi, cu 20 de minute inainte de mese (aceeasi cantitate se va bea si în cazul decoctului).

4. Se taie marunt doua cepe de marime mijlocie. Peste ele se toarna 500 ml de apa fiarta si racita si se lasa acoperit peste noapte. Se bea pe parcursul întregii zile.

5. Se toarna 500 ml de lapte peste 100 g de carbune de lemn. Se fierbe 15 minute si se lasa acoperit peste noapte. Se bea cite 1/2 pahar la fiecare 30 de minute.

6. Se pun pe o bucatica de zahar cubic cinci picaturi de ulei de marar sau de fenicul. Se ia cite o bucatica de zahar de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Apoi se ia clorura de calciu, cite doua linguri, la un pahar de apa fiarta si racita.

Plante medicinale si modul de utilizare in tratament

Alergia la fin (febra finului)

1. Ceapa (Alium cepa). Se iau doua linguri de ceapa rasa si se pun intr-un vas cu apa la bain-marie. Se acopera vasul cu un cornet dintr-o hirtie foarte groasa, la care se lasa o mica deschizatura. Se apropie nasul de aceasta deschizatura si se inhaleaza aburi pe fiecare nara, timp de 10 minute, de trei-patru ori pe zi.

2. Sunatoarea (Hypericum perforatum). Se prepara o infuzie din 10 grame de sunatoare la un pahar de apa clocotita. Se lasa doua ore in termos, dupa care se strecoara. Se iau cite doua linguri de trei ori pe zi, inainte de mese.

Reactii alergice la praf, inclusiv cel de la carti

1.

n Fierea pamintului (Centaurium umbellatum) 3 g

n Papadie (Melilotus officinalis)-radacina 5 g

n Coada calului (Ribes nigrum) 3 g

n Maces (Rosa canina) - praf de fructe 2 g

n Sunatoare (Hypericum perforatum) 3 g

Peste patru lingurite de amestec se toarna un pahar de apa fiarta si se lasa peste noapte. Dimineata se pune la foc si se fierbe. Cînd a dat în clocot, se da deoparte si se lasa o ora, dupa care se strecoara. Se bea cite 1/3 pahar de trei ori pe saptamina in decurs de sase luni.

2.

n Trei-frati-patati (Viola tricolor) 3 g

n Coada soricelului (Achilea millefolium) 3 g

n Talpa gistei (Leonorus cardiaca) 3 g

n Brusture (Arctium lappa) 3 g

Peste doua lingurite de amestec se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa 20 de minute, dupa care se strecoara. Se bea cite 1/3 pahar, de trei ori pe zi.

Dermatite, prurit, urticarie

1. Urzica (Urtica dioica). Peste o lingura de planta se toarna un pahar de apa clocotita. Se da in clocot, dupa care se lasa o ora. Se strecoara si se bea 1/4 pahar, de patru ori pe zi.

2. Roinita (Mellisa oficinalis). Se prepara o tinctura din 40 de grame de planta la un pahar de alcool de 70 de grade. Se lasa sa plamadeasca sapte zile. Se strecoara si se foloseste pentru a sterge pielea.

3. Menta (Mentha piperita). Se prepara o tinctura din 20 de grame de menta la 1/2 pahar de alcool. Se lasa sa plamadeasca sapte zile si se foloseste pentru ungerea pielii. Intern se poate folosi o infuzie de menta: peste 10 grame de planta se toarna pahar de apa clocotita. Se lasa 20-30 de minute, dupa care se strecoara. Se ia cite o lingura, de trei ori pe zi.

Test

Sinteti o persoana predispusa la alergii?

1. Aveti in familie persoane alergice?

a) ambii parinti 6 p

b) mama sau tatal 4 p

c) alti membri ai familiei 2p

d) nu 0p

2. Suferiti de guturai persistent?

a) adesea 4 p

b) primavara si vara 4p

c) in anotimpul rece 3p

d) nu 0p

3. Puteti respira usor pe nas?

a) nu 2p

b) da 0p

4. Aveti accese de stranut?

a) uneori, in incaperi inchise 4p

b) in perioada primavara-vara sau afara 4p

c) aproape niciodata 0p

5. Va curg adesea ochii? Sinteti sensibili la lumina puternica?

a) uneori 4p

b) primavara si vara 4p

c) nu 0p

6. Aveti o senzatie de mincarime dupa contactul cu diferite animale?

a) da 4p

b) nu 0p

7. Aveti intoleranta la anumite alimente, cum ar fi laptele, capsunile, ciocolata, citricele?

a) da 4p

b) uneori 2p

c) nu 0p

Rezultat:

0-6 puncte. Nu faceti parte dintre persoanele care au reactii alergice. Atentie totusi: daca raspunsul la intrebarea nr. 1 este pozitiv, nu este exclus ca organismul dvs. sa fie predispus la alergii. În cazul unui atac masiv cu alergeni, este posibil sa aveti reactii alergice.

7-12 puncte. Riscul de a deveni alergic este mare. Trebuie sa aveti grija sa observati la care produse reactioneaza mai mult organismul dvs.

Peste 12 puncte. Adresati-va imediat medicului. Suferiti de alergie.

Din gradina cu sanatate - Ce recomanda medicina populara in caz de alergie

Din gradina cu sanatate - Ce recomanda medicina populara in caz de alergie

Alergia este reactia organismului unor persoane la contactul cu anumite substante, denumite alergene, care se gasesc în aer (praf de casa, pene, polen, mucegaiuri), in unele alimente (capsuni, oua, ciocolata) sau in unele medicamente (penicilina, aspirina). Reactia organismului se manifesta prin rinite, astm bronsic sau, la nivelul pielii, prin urticarie, eczeme, prurigo.

Retete diverse

1. Se pune la uscat pielita alba unui ou fiert tare intr-un loc aerisit si la intuneric. Dupa ce s-a uscat bine se piseaza intr-un vas de sticla pina se obtine o pudra. Copiilor de 1-3 ani li se administreaza cite un virf de lingurita din aceasta pudra, celor de 3-7 ani cite 1/4 de lingurita, iar celor de 7-14 ani cite 1/2 lingurita de pudra pe zi. Înainte de administrare se pot adauga citeva picaturi de zeama de lamiie. Pudra se pastraza in borcane de sticla inchise ermetic, la loc întunecos si la temperatura camerei.

2. Într-un litru de apa clocotita se fierbe o mina de teci de fasole timp de 3-5 minute. Se lasa intr-un vas emailat 1-2 ore. Se bea cite un pahar de trei-patru ori pe zi, timp de doua-trei zile.

3. Se iau cite 1-2 lingurite de suc proaspat de telina de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de mese. Sucul poate fi inlocuit cu un decoct de radacina de telina: se toarna un pahar de apa clocotita peste doua linguri de radacina maruntita. Se fierbe 10 minute la foc mic. Se poate prepara si o infuzie: peste doua linguri de radacina de telina se toarna 1 pahar de apa clocotita. Se lasa 2 ore, dupa care se bea cite 1/3 pahar de trei ori pe zi, cu 20 de minute inainte de mese (aceeasi cantitate se va bea si în cazul decoctului).

4. Se taie marunt doua cepe de marime mijlocie. Peste ele se toarna 500 ml de apa fiarta si racita si se lasa acoperit peste noapte. Se bea pe parcursul întregii zile.

5. Se toarna 500 ml de lapte peste 100 g de carbune de lemn. Se fierbe 15 minute si se lasa acoperit peste noapte. Se bea cite 1/2 pahar la fiecare 30 de minute.

6. Se pun pe o bucatica de zahar cubic cinci picaturi de ulei de marar sau de fenicul. Se ia cite o bucatica de zahar de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Apoi se ia clorura de calciu, cite doua linguri, la un pahar de apa fiarta si racita.

Plante medicinale si modul de utilizare in tratament

Alergia la fin (febra finului)

1. Ceapa (Alium cepa). Se iau doua linguri de ceapa rasa si se pun intr-un vas cu apa la bain-marie. Se acopera vasul cu un cornet dintr-o hirtie foarte groasa, la care se lasa o mica deschizatura. Se apropie nasul de aceasta deschizatura si se inhaleaza aburi pe fiecare nara, timp de 10 minute, de trei-patru ori pe zi.

2. Sunatoarea (Hypericum perforatum). Se prepara o infuzie din 10 grame de sunatoare la un pahar de apa clocotita. Se lasa doua ore in termos, dupa care se strecoara. Se iau cite doua linguri de trei ori pe zi, inainte de mese.

Reactii alergice la praf, inclusiv cel de la carti

1.

n Fierea pamintului (Centaurium umbellatum) 3 g

n Papadie (Melilotus officinalis)-radacina 5 g

n Coada calului (Ribes nigrum) 3 g

n Maces (Rosa canina) - praf de fructe 2 g

n Sunatoare (Hypericum perforatum) 3 g

Peste patru lingurite de amestec se toarna un pahar de apa fiarta si se lasa peste noapte. Dimineata se pune la foc si se fierbe. Cînd a dat în clocot, se da deoparte si se lasa o ora, dupa care se strecoara. Se bea cite 1/3 pahar de trei ori pe saptamina in decurs de sase luni.

2.

n Trei-frati-patati (Viola tricolor) 3 g

n Coada soricelului (Achilea millefolium) 3 g

n Talpa gistei (Leonorus cardiaca) 3 g

n Brusture (Arctium lappa) 3 g

Peste doua lingurite de amestec se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa 20 de minute, dupa care se strecoara. Se bea cite 1/3 pahar, de trei ori pe zi.

Dermatite, prurit, urticarie

1. Urzica (Urtica dioica). Peste o lingura de planta se toarna un pahar de apa clocotita. Se da in clocot, dupa care se lasa o ora. Se strecoara si se bea 1/4 pahar, de patru ori pe zi.

2. Roinita (Mellisa oficinalis). Se prepara o tinctura din 40 de grame de planta la un pahar de alcool de 70 de grade. Se lasa sa plamadeasca sapte zile. Se strecoara si se foloseste pentru a sterge pielea.

3. Menta (Mentha piperita). Se prepara o tinctura din 20 de grame de menta la 1/2 pahar de alcool. Se lasa sa plamadeasca sapte zile si se foloseste pentru ungerea pielii. Intern se poate folosi o infuzie de menta: peste 10 grame de planta se toarna pahar de apa clocotita. Se lasa 20-30 de minute, dupa care se strecoara. Se ia cite o lingura, de trei ori pe zi.

Test

Sinteti o persoana predispusa la alergii?

1. Aveti in familie persoane alergice?

a) ambii parinti 6 p

b) mama sau tatal 4 p

c) alti membri ai familiei 2p

d) nu 0p

2. Suferiti de guturai persistent?

a) adesea 4 p

b) primavara si vara 4p

c) in anotimpul rece 3p

d) nu 0p

3. Puteti respira usor pe nas?

a) nu 2p

b) da 0p

4. Aveti accese de stranut?

a) uneori, in incaperi inchise 4p

b) in perioada primavara-vara sau afara 4p

c) aproape niciodata 0p

5. Va curg adesea ochii? Sinteti sensibili la lumina puternica?

a) uneori 4p

b) primavara si vara 4p

c) nu 0p

6. Aveti o senzatie de mincarime dupa contactul cu diferite animale?

a) da 4p

b) nu 0p

7. Aveti intoleranta la anumite alimente, cum ar fi laptele, capsunile, ciocolata, citricele?

a) da 4p

b) uneori 2p

c) nu 0p

Rezultat:

0-6 puncte. Nu faceti parte dintre persoanele care au reactii alergice. Atentie totusi: daca raspunsul la intrebarea nr. 1 este pozitiv, nu este exclus ca organismul dvs. sa fie predispus la alergii. În cazul unui atac masiv cu alergeni, este posibil sa aveti reactii alergice.

7-12 puncte. Riscul de a deveni alergic este mare. Trebuie sa aveti grija sa observati la care produse reactioneaza mai mult organismul dvs.

Peste 12 puncte. Adresati-va imediat medicului. Suferiti de alergie.

Descintecul poate trata artrita

În vremurile de demult, una din cele mai frecvente maladii întilnite în Rusia era fringerea articulatiilor sau roaderea oaselor asa-zisul reumatism, sau cum i se mai spune în medicina contemporana artroza si artrita. Articulatiile bolnave erau tratate în trecut cu ajutorul descintecelor, acestea avind aceleasi efect pe care îl are astazi medicina moderna.

Descintecul poate trata artrita

Descintecul poate trata artrita

În vremurile de demult, una din cele mai frecvente maladii întilnite în Rusia era fringerea articulatiilor sau roaderea oaselor asa-zisul reumatism, sau cum i se mai spune în medicina contemporana artroza si artrita. Articulatiile bolnave erau tratate în trecut cu ajutorul descintecelor, acestea avind aceleasi efect pe care îl are astazi medicina moderna.

Cum tratam arsurile, precum si diverse taieturi si rani

Ce sint arsurile

Arsurile sint leziuni provocate de foc (arsuri termice), de contactul cu agenti chimici (arsuri chimice), de radiatii ionizante (arsuri datorate razelor solare) sau de trecerea curentului electric prin tesuturi (arsuri electrice).

Intinderea leziunilor are mare importanta pentru stabilirea prognosticului vital. Cind 30 la suta din suprafata pielii este arsa leziunile sint foarte grave, iar cind 50 la suta din suprafata pielii este arsa survine aproape intotdeauna moartea. Pentru a calcula suprafata arsurilor, se foloseste asa numita regula de noua, fiecare parte a corpului fiind considerata ca fiind 9 la suta din suprafata totala (vezi schema). Chiar si in cazul arsurilor care ocupa doar 9 la suta din suprafata pielii este nevoie de ajutor medical specializat.

Clasificarea arsurilor

In functie de gravitatea lor, arsurile au fost impartie in grade:

Gradul I – pielea este rosie (eritem), roseata disparind o data cu descuamarea pielii;

Gradul II – este atacata epiderma, care produce vezicule dureroase, pline cu lichid galbui. Dupa spargerea lor ramine o cicatrice rosie, care se vede la frig sau la cald;

Gradul III – arsura ajunge la derma sau la muschi, uneori pina la os. Apar pustule largi cu continut brun-sangvinolent si se produce necroza pielii si a unor tesuturi de dedesubt;

Gradul IV – se ajunge la carbonizarea tesuturilor;

In ultimele doua tipuri de arsuri se produc de obicei infectii care intirzie vindecarea.

Arsura depinde mai ales de extinderea ei: una punctiforma, de gradul IV, se vindeca relativ usor, pe cind una extinsa pe 30 la suta din suprafata corpului, chiar daca este de gradul al II-lea, provoaca multe complicatii, din cauza faptului ca proteinele lezate de arsuri se absorb si, fiind toxice, afecteaza ficatul, rinichiul, dar mai ales sistemul nervos. De obicei, apare infectia secundara sau chiar septicemia, care, la copii si oamenii virstnici, poate cauza moartea.

Prim ajutor

Inainte de a acorda primul ajutor, asigurati-va ca persoana respectiva nu este in contact cu o sursa de curent electric. Daca hainele persoanei care necesita primul ajutor mai ard inca, stingeti-le folosind paturi sau chiar un covoras. Evitati insa folosirea materialelor sintetice. Evitati de asemenea scoaterea hainelor arse in cazul marilor arsuri (exceptie fac cazurile de arsuri chimice, cind hainele sint imbibate cu substante care au provocat arsurile). Scoateti imediat inelele, bratarile sau ceasul de pe miinile persoanelor afectate, deoarece apar basici.

In arsurile de gradul I, intinderea leziunilor, precum si profunzimea lor fiind mici este suficienta spalarea portiunilor arse cu apa rece, timp de 10 minute (in cazul arsurilor generate de soda caustica, spalarea cu apa rece se face cel putin 20 de minute).

In arsurile de gradul II si III, pina la venirea medicului, se pot administra substante antialgice, eventual sedative. Se vor administra lichide caldute in cantitati mari: 2-3 litri. Daca arsurile sint pe suprafata mare, persoana respectiva trebuie acoperita cu paturi, deoarece temperatura corpului scade foarte mult. Chemarea de urgenta a medicului sau prezentarea la spital este in acest caz obligatorie.

Plante medicinale indicate si modul de utilizare in tratament

n Arnica (Arnica montana). Tinctura de arnica are actiune cicatrizanta si antiseptica: 15g de tinctura (de la farmacie) la 100 ml de apa.

n Coada soricelului (Achillea millefolium). Infuzia din 2 linguri de flori la o cana de apa clocotita. Se administreaza extern, sub forma de comprese.

n Frasinul (Fraxinus excelsior). Infuzie din 10g de frunze la 100 ml de apa clocotita. Se administraza extern, sub forma de comprese.

n Galbenele (calendula officinalis). Infuzie din 15g de flori la 500 ml de apa clocotita. Se administreaza extern, sub forma de cataplasme sau bai.

n Inul (Linum usitatissimum). Uleiul de in se foloseste amestecat in parti egale cu apa de var. Se pune totul intr-o sticla curata si se agita, pina se formeaza un lichid alb-laptos, cu care se unge arsura. Acest amestec are proprietatea de a calma durerile si de a vindeca rana.

n Plopul negru (Populus nigra). Infuzie dintr-o lingurita de muguri la 250 ml de apa clocotita. Extern, sub forma de bai.

n Salcimul (Robinia pseudacacia). Florile uscate si sfarimate se pun pe ranile provocate de arsuri.

n Schinelul (Cnicus benedictus). Infuzie din 10 g de produs uscat la 300 ml de apa clocotita. Extern, sub forma de bai.

n Socul (Sambucus nigra). Infuzie din 20 g de flori la 500 ml de apa clocotita. Extern, sub forma de bai.

n Sunatoarea (Hypericum perforatum). Infuzie din 20 g de parti aeriene florifere la 500 ml de apa clocotita. Extern, sub forma de cataplasme sau bai. Uleiul de sunatoare se foloseste de asemenea, ca pansament in arsuri.

n Tataneasa (Symphytum officinale). Infuzie din 15 g de radacina maruntita la 250 ml de apa clocotita. Extern, sub forma de bai si cataplasme.

n Infuziile de levantica, cerentel (radacina), coada racului, cimbru, frunze de nuc, roinita, urzica, troscot, rachitan, salce si stejar (cite 2 linguri de planta la o cana de apa clocotita) calmeaza durerile si grabeste cicatrizarea plagilor.

Ce ne mai recomanda medicina populara pentru cicatrizarea ranilor provocate de arsuri:

n Se sparge un ou, se amesteca galbenusul cu albusul si se pune acest amestec peste rana;

n Se pun peste rani frunze de soc fierte 5-10 minute in lapte; frunzele se schimba din doua in doua ore;

n Se spala locul cu apa rece si se presara bicarbonat de sodiu alimentar;

n Se da un cartof crud pe razatoare si se amesteca cu miere de albine (la 100 g de cartof se adauga 1 lingurita de miere);

n Se pun pe rana frunze de varza proaspete sau morcov ras;

n In cazul arsurilor in git, se amesteca ulei de masline cu albus de ou si se bea;

n Se prepara ulei de oua: se fierb ouale tari, se scot galbenusurile, care se dau prin razatoare si se tin pe foc mic timp de 40 de minute, amestecind continuu. Se ung portiunile lezate cu acest ulei.

n In cazul arsurilor provocate de foc se amesteca un albus de ou cu ulei de in si smintina. Se pune un strat gros pe rana, iar deasupra se pun comprese ude, legate cu fese uscate.

Cum tratam ranile si taieturile

Medicina populara ne ofera numeroase retete pentru tratarea ranilor adinci sau mai putin adinci, a celor infectate sau a celor care se vindeca mai greu.

n Pentru tratarea ranilor care se vindeca mai greu, se aplica pe rana frunze strivite de patlagina. Se leaga cu un bandaj, avind grija ca frunzele sa fie schimbate frunzele doua in doua ore. Pe rana se mai poate aplica de asemenea suc proaspat de patlagina, de patru ori pe zi.

n In cazul unor rani greu de tratat se foloseste uleiul de sunatoare: 500 g de flori proaspete si frunze se pun intr-un litru de ulei si se tin trei zile. Se fierb 500 ml de vin alb timp de doua ore la foc mic si cind s-a racit se amesteca cu uleiul de sunatoare;

n In cazul unor rani purulente, se va aplica pe rana suc proaspat de pelin. Acesta este si un excelent mijloc de dezinfectare a ranilor.

n Se aplica comprese cu decoct de flori sau fructe de maces (acest mijloc previne cangrena) si se bea suc proaspat de coada soricelului, amestecat cu miere (cite trei lingurite pe zi).

n Se aplica pe rani comprese cu tinctura de obligeana.

n Se aplica pe rani suc de galbenele. Acesta se prepara in felul urmator: se pun flori de galbenele intr-un borcan si se lasa borcanul la soare, timp de noua zile. Se storc bine florile si se strecoara apoi sucul rezultat.

n Ranile infectate se pot vindeca aplicind comprese cu miere diluata (30 la suta) in apa distilata sau apa fiarta si racita. Rana se poate unge si cu miere, dupa care se acopera (se aplica o compresa usoara, sterila).

n In cazul unor rani purulente, se vor aplica comprese din decoct de frunze de brustur, sau chiar frunze de brusture fierte in lapte. Compresele sau bandajele se vor schimba din doua in doua ore.

n Se iau 15 g frunze de nuc, se maruntesc si se pun la fiert, timp de 30 de minute in 100 ml de apa. Se adauga apoi 10 g de ulei de floarea soarelui si se lasa deoparte una-doua zile. Se fierbe amestecul in bain-marie timp de doua ore, se strecoara, apoi se fierbe iar, timp de 30 de minute, adaugindu-se si 15 g de ceara galbena. Se ung ranile cu acest unguent.

n Pentru vindecarea ranilor si a juliturilor, se amesteca frunze proaspete de sunatoare si salvie (cantitati egale) cu untura proaspata de porc si se strecoara printr-un tifon. Se pastreaza in borcan inchis. Unguentul se mai poate prepara din tinctura de sunatoare, amestecata cu untura proaspata de porc (proportie 1:4).

n Una dintre cele mai eficiente metode pentru vindecarea ranilor este aplicarea de comprese cu tinctura de urzica: se pun frunze de urzica intr-o sticluta (aproape pina sus) si se toarna deasupra alcool. Se lasa la soare timp de doua saptamini. Inainte de aplicarea compresei rana trebuie spalata. Compresele se vor schimba din trei in trei ore.

n Pentru tratarea ranilor sau a taieturilor se poate prepara un unguent din urmatoarele: 100 g de ulei de masline (sau floarea soarelui), 8 g de ceara galbena, 5 g de ceara alba, 20 g rasina de pin si 1 g tamiie. Se adauga o lingura de unt nesarat si se pune pe foc, timp de 10 minute (nu trebuie sa dea in clocot). Se amesteca bine si se ia spuma. Se pune amestecul in borcan. Unguentul este cit se poate de efficient, in special pentru ranile mai vechi, care se vindeca greu. Se vor aplica comprese, ce se schimba din patru in patru ore.

n Se amesteca pe foc mic doua parti ulei de masline cu o parte ceara de albine. Se lasa sa se raceasca si se pune amestecul in borcane. Compresele se vor aplica de doua ori pe zi, dupa ce rana a fost spalata in prealabil cu apa distilata.

Cum tratam arsurile, precum si diverse taieturi si rani

Cum tratam arsurile, precum si diverse taieturi si rani

Ce sint arsurile

Arsurile sint leziuni provocate de foc (arsuri termice), de contactul cu agenti chimici (arsuri chimice), de radiatii ionizante (arsuri datorate razelor solare) sau de trecerea curentului electric prin tesuturi (arsuri electrice).

Intinderea leziunilor are mare importanta pentru stabilirea prognosticului vital. Cind 30 la suta din suprafata pielii este arsa leziunile sint foarte grave, iar cind 50 la suta din suprafata pielii este arsa survine aproape intotdeauna moartea. Pentru a calcula suprafata arsurilor, se foloseste asa numita regula de noua, fiecare parte a corpului fiind considerata ca fiind 9 la suta din suprafata totala (vezi schema). Chiar si in cazul arsurilor care ocupa doar 9 la suta din suprafata pielii este nevoie de ajutor medical specializat.

Clasificarea arsurilor

In functie de gravitatea lor, arsurile au fost impartie in grade:

Gradul I – pielea este rosie (eritem), roseata disparind o data cu descuamarea pielii;

Gradul II – este atacata epiderma, care produce vezicule dureroase, pline cu lichid galbui. Dupa spargerea lor ramine o cicatrice rosie, care se vede la frig sau la cald;

Gradul III – arsura ajunge la derma sau la muschi, uneori pina la os. Apar pustule largi cu continut brun-sangvinolent si se produce necroza pielii si a unor tesuturi de dedesubt;

Gradul IV – se ajunge la carbonizarea tesuturilor;

In ultimele doua tipuri de arsuri se produc de obicei infectii care intirzie vindecarea.

Arsura depinde mai ales de extinderea ei: una punctiforma, de gradul IV, se vindeca relativ usor, pe cind una extinsa pe 30 la suta din suprafata corpului, chiar daca este de gradul al II-lea, provoaca multe complicatii, din cauza faptului ca proteinele lezate de arsuri se absorb si, fiind toxice, afecteaza ficatul, rinichiul, dar mai ales sistemul nervos. De obicei, apare infectia secundara sau chiar septicemia, care, la copii si oamenii virstnici, poate cauza moartea.

Prim ajutor

Inainte de a acorda primul ajutor, asigurati-va ca persoana respectiva nu este in contact cu o sursa de curent electric. Daca hainele persoanei care necesita primul ajutor mai ard inca, stingeti-le folosind paturi sau chiar un covoras. Evitati insa folosirea materialelor sintetice. Evitati de asemenea scoaterea hainelor arse in cazul marilor arsuri (exceptie fac cazurile de arsuri chimice, cind hainele sint imbibate cu substante care au provocat arsurile). Scoateti imediat inelele, bratarile sau ceasul de pe miinile persoanelor afectate, deoarece apar basici.

In arsurile de gradul I, intinderea leziunilor, precum si profunzimea lor fiind mici este suficienta spalarea portiunilor arse cu apa rece, timp de 10 minute (in cazul arsurilor generate de soda caustica, spalarea cu apa rece se face cel putin 20 de minute).

In arsurile de gradul II si III, pina la venirea medicului, se pot administra substante antialgice, eventual sedative. Se vor administra lichide caldute in cantitati mari: 2-3 litri. Daca arsurile sint pe suprafata mare, persoana respectiva trebuie acoperita cu paturi, deoarece temperatura corpului scade foarte mult. Chemarea de urgenta a medicului sau prezentarea la spital este in acest caz obligatorie.

Plante medicinale indicate si modul de utilizare in tratament

n Arnica (Arnica montana). Tinctura de arnica are actiune cicatrizanta si antiseptica: 15g de tinctura (de la farmacie) la 100 ml de apa.

n Coada soricelului (Achillea millefolium). Infuzia din 2 linguri de flori la o cana de apa clocotita. Se administreaza extern, sub forma de comprese.

n Frasinul (Fraxinus excelsior). Infuzie din 10g de frunze la 100 ml de apa clocotita. Se administraza extern, sub forma de comprese.

n Galbenele (calendula officinalis). Infuzie din 15g de flori la 500 ml de apa clocotita. Se administreaza extern, sub forma de cataplasme sau bai.

n Inul (Linum usitatissimum). Uleiul de in se foloseste amestecat in parti egale cu apa de var. Se pune totul intr-o sticla curata si se agita, pina se formeaza un lichid alb-laptos, cu care se unge arsura. Acest amestec are proprietatea de a calma durerile si de a vindeca rana.

n Plopul negru (Populus nigra). Infuzie dintr-o lingurita de muguri la 250 ml de apa clocotita. Extern, sub forma de bai.

n Salcimul (Robinia pseudacacia). Florile uscate si sfarimate se pun pe ranile provocate de arsuri.

n Schinelul (Cnicus benedictus). Infuzie din 10 g de produs uscat la 300 ml de apa clocotita. Extern, sub forma de bai.

n Socul (Sambucus nigra). Infuzie din 20 g de flori la 500 ml de apa clocotita. Extern, sub forma de bai.

n Sunatoarea (Hypericum perforatum). Infuzie din 20 g de parti aeriene florifere la 500 ml de apa clocotita. Extern, sub forma de cataplasme sau bai. Uleiul de sunatoare se foloseste de asemenea, ca pansament in arsuri.

n Tataneasa (Symphytum officinale). Infuzie din 15 g de radacina maruntita la 250 ml de apa clocotita. Extern, sub forma de bai si cataplasme.

n Infuziile de levantica, cerentel (radacina), coada racului, cimbru, frunze de nuc, roinita, urzica, troscot, rachitan, salce si stejar (cite 2 linguri de planta la o cana de apa clocotita) calmeaza durerile si grabeste cicatrizarea plagilor.

Ce ne mai recomanda medicina populara pentru cicatrizarea ranilor provocate de arsuri:

n Se sparge un ou, se amesteca galbenusul cu albusul si se pune acest amestec peste rana;

n Se pun peste rani frunze de soc fierte 5-10 minute in lapte; frunzele se schimba din doua in doua ore;

n Se spala locul cu apa rece si se presara bicarbonat de sodiu alimentar;

n Se da un cartof crud pe razatoare si se amesteca cu miere de albine (la 100 g de cartof se adauga 1 lingurita de miere);

n Se pun pe rana frunze de varza proaspete sau morcov ras;

n In cazul arsurilor in git, se amesteca ulei de masline cu albus de ou si se bea;

n Se prepara ulei de oua: se fierb ouale tari, se scot galbenusurile, care se dau prin razatoare si se tin pe foc mic timp de 40 de minute, amestecind continuu. Se ung portiunile lezate cu acest ulei.

n In cazul arsurilor provocate de foc se amesteca un albus de ou cu ulei de in si smintina. Se pune un strat gros pe rana, iar deasupra se pun comprese ude, legate cu fese uscate.

Cum tratam ranile si taieturile

Medicina populara ne ofera numeroase retete pentru tratarea ranilor adinci sau mai putin adinci, a celor infectate sau a celor care se vindeca mai greu.

n Pentru tratarea ranilor care se vindeca mai greu, se aplica pe rana frunze strivite de patlagina. Se leaga cu un bandaj, avind grija ca frunzele sa fie schimbate frunzele doua in doua ore. Pe rana se mai poate aplica de asemenea suc proaspat de patlagina, de patru ori pe zi.

n In cazul unor rani greu de tratat se foloseste uleiul de sunatoare: 500 g de flori proaspete si frunze se pun intr-un litru de ulei si se tin trei zile. Se fierb 500 ml de vin alb timp de doua ore la foc mic si cind s-a racit se amesteca cu uleiul de sunatoare;

n In cazul unor rani purulente, se va aplica pe rana suc proaspat de pelin. Acesta este si un excelent mijloc de dezinfectare a ranilor.

n Se aplica comprese cu decoct de flori sau fructe de maces (acest mijloc previne cangrena) si se bea suc proaspat de coada soricelului, amestecat cu miere (cite trei lingurite pe zi).

n Se aplica pe rani comprese cu tinctura de obligeana.

n Se aplica pe rani suc de galbenele. Acesta se prepara in felul urmator: se pun flori de galbenele intr-un borcan si se lasa borcanul la soare, timp de noua zile. Se storc bine florile si se strecoara apoi sucul rezultat.

n Ranile infectate se pot vindeca aplicind comprese cu miere diluata (30 la suta) in apa distilata sau apa fiarta si racita. Rana se poate unge si cu miere, dupa care se acopera (se aplica o compresa usoara, sterila).

n In cazul unor rani purulente, se vor aplica comprese din decoct de frunze de brustur, sau chiar frunze de brusture fierte in lapte. Compresele sau bandajele se vor schimba din doua in doua ore.

n Se iau 15 g frunze de nuc, se maruntesc si se pun la fiert, timp de 30 de minute in 100 ml de apa. Se adauga apoi 10 g de ulei de floarea soarelui si se lasa deoparte una-doua zile. Se fierbe amestecul in bain-marie timp de doua ore, se strecoara, apoi se fierbe iar, timp de 30 de minute, adaugindu-se si 15 g de ceara galbena. Se ung ranile cu acest unguent.

n Pentru vindecarea ranilor si a juliturilor, se amesteca frunze proaspete de sunatoare si salvie (cantitati egale) cu untura proaspata de porc si se strecoara printr-un tifon. Se pastreaza in borcan inchis. Unguentul se mai poate prepara din tinctura de sunatoare, amestecata cu untura proaspata de porc (proportie 1:4).

n Una dintre cele mai eficiente metode pentru vindecarea ranilor este aplicarea de comprese cu tinctura de urzica: se pun frunze de urzica intr-o sticluta (aproape pina sus) si se toarna deasupra alcool. Se lasa la soare timp de doua saptamini. Inainte de aplicarea compresei rana trebuie spalata. Compresele se vor schimba din trei in trei ore.

n Pentru tratarea ranilor sau a taieturilor se poate prepara un unguent din urmatoarele: 100 g de ulei de masline (sau floarea soarelui), 8 g de ceara galbena, 5 g de ceara alba, 20 g rasina de pin si 1 g tamiie. Se adauga o lingura de unt nesarat si se pune pe foc, timp de 10 minute (nu trebuie sa dea in clocot). Se amesteca bine si se ia spuma. Se pune amestecul in borcan. Unguentul este cit se poate de efficient, in special pentru ranile mai vechi, care se vindeca greu. Se vor aplica comprese, ce se schimba din patru in patru ore.

n Se amesteca pe foc mic doua parti ulei de masline cu o parte ceara de albine. Se lasa sa se raceasca si se pune amestecul in borcane. Compresele se vor aplica de doua ori pe zi, dupa ce rana a fost spalata in prealabil cu apa distilata.

Cum sa scapati de durerea provocata de intepaturi

Muscaturile de insecte sint cauza unui numar foarte mare de decese, mult mai multe fata de cele provocate de muscaturile de sarpe. Oamenilor sanatosi intepaturile de albine le provoaca o durere de scurta durata, urmata de o umflatura, care se micsoreaza dupa citeva ore. Cele mai grave simptome se observa atunci cind este provocata o alergie, care poate duce la soc anafilactic. De aceea trebuie sa fiti foarte atenti la asemenea simptome: o apasare in piept, urticarie, greturi, varsaturi, respiratie greoaie, raguseala, ameteli, limba sau fata umflata, lesin. Cu cit apar mai repede aceste simptome, cu atit ele va vor ingreuna situatia mai mult.

Intepaturile de meduze pot fi urmate de dureri de cap, crampe musculare, tuse, respiratie greoaie, greata si varsaturi. Daca simptomele nu dispar sau chiar cresc in intensitate, trebuie sa va adresati imediat medicului.

Albinele, viespile si rudele lor

Aceste insecte in timpuintepaturii elibereaza venin in tesuturile pielii, ceea ce provoaca durere, inrosire si o umflatura pe locuafectat. Indispozitia poate dura de la citeva ore pina la 24 de ore, in functie de ce insecta v-a muscat.

Trebuie sa vedeti mai intii ce fede insecta v-a intepat. Acest lucru va poate da cheia pentru tratamentupe care trebuie sa iurmati si va ajuta sa evitati alte intepaturi.

Albina care are corpupufos de culoare auriu-maronie va poate intepa doar o singura data. Aceasta se intimpla pentru ca acuei zimtat ramine in piele, ceea ce duce la moartea albinei.

Pe de alta parte, bondarii si viespile au acele netede, ceea ce le permite sa va intepe de mai multe ori, astfeincit trebuie sa fiti pregatiti sa va salvati cu fuga.

Bondarii mai ridica o problema suplimentara. Daca omoriti unudintre ei, aceasta poate conduce la navalirea intregului roi asupra dumneavoastra. Atunci cind saculetului cu venin este distrus se elibereaza o substanta chimica (aceasta ii provoaca pe ceilalti bondari sa va atace).

Actionati rapid! Cheia unei tratari reusite este rapiditatea cu care actionati. Cu cit vi se acorda mai repede primuajutor cu atit aveti mai multe sanse de a controla durerea si umflatura.

Indepartati acul! Daca v-a intepat o albina, indepartati cit puteti de repede acul, pentru ca altfesaculetucu venin care se gaseste in eva continua sa pulseze inca doua-trei minute, contribuind la patrunderea acului si a veninului cit mai adinc in piele. Fiti atenti sa nu rupeti acusau saculetul. Daca se intimpla acest lucru, in organismudumneavoastra va patrunde mai multa otrava.

Curatati bine rana! Albinele si rudele lor sint niste gunoieri, de aceea in veninulor se gasesc cemai adesea bacterii daunatoare. Spalati locuintepaturii cu sapun, apa si antiseptic.

Cum scapati de durere

In acest stadiu rana dumneavoastra inca mai pulseaza, de aceea doriti sa scapati de durere cit mai repede. Iata citeva metode recomandate pentru acest lucru, singura conditie fiind sa actionati cit mai rapid dupa ce ati fost intepati:

punind peste locuintepaturii o punga cu gheata sau chiar un cub de gheata, puteti face sa scada umflatura si impiedicati raspindirea veninului.

probabil ca o sa vi se para o ironie, dar chiar si caldura va poate ajuta sa va simtiti mai bine, neutralizind substantele chimice care provoaca inflamarea. Luati uscatorupentru par si tineti-indreptat catre locuintepaturii citeva minute.

unul dintre cele mai simple si mai eficace leacuri care se pot folosi in aceste cazuri este aspirina. Umeziti locuintepaturii si puneti o tableta de aspirina. Aceasta neutralizeaza diversii agenti inflamatori din venin.

adesea amoniacupe care iaveti in casa poate face minuni. Daca presarati amoniac peste rana, durerea va trece foarte repede.

este recomandata de asemenea o pasta preparata din bicarbonat de sodiu si apa, cu care se unge rana.

foarte repede inlatura veninuo pasta pregatita din carbune de lemn, astfeincit rana nici nu se va umfla, nici nu va durea. Farimitati un carbune, amestecati-cu apa si ungeti cu aceasta pasta rana, pe care o bandajati dupa aceea. Carbunele actioneaza foarte bine daca este mentinut tot timpuumed.

luati un preparat antihistaminic. Preparatele antihistaminice pentru uz intern care se gasesc in farmacii va ajuta sa scapati de durere (unudintre aceste produse este siropupentru tuse care contine substante antihistaminice). Acestea scad umflatura si inrosirea pielii provocate de veninuinsectelor.

incercati sa evitati intepaturile. Este cunoscut ca unele masuri profilactice va pot proteja de foarte multe neplaceri. Purtati haine deschise la culoare. Insectele prefera culorile inchise. Iata de ce apicultorii se imbraca de obicei in haine kaki, albe sau in alte culori deschise. Scapati de intepaturi si daca aveti grija sa nu mirositi prea strident: evitati parfumurile, lotiunile dupa barbierit si alte arome, pentru ca albinele sa nu va confunde cu nectaruunei flori. Cresteti consumude zinc: albinele sint atrase de persoanele care sufera din cauza deficientei de zinc (puteti creste consumude zinc numai cu indrumarea medicului).

intrati la adapost. Daca va urmareste un roi intreg de insecte, intrati la adapost, in padure sau sariti in apa. Insectele vor intilni astfeo piedica in urmarirea jertfei.

cumparati-va un sevalet. Ca ultim mijloc de protectie puteti deveni pictor. Acestia sint intepati foarte rar, pentru ca terebentina pe care o folosesc alunga insectele nedorite.

Spalati ranile provocate de meduze cu apa sarata

Meduzele reprezinta cea mai raspindita specie marina ale carei intepaturi sint la fede periculoase ca si ale albinelor. In tentaculele lor lungi se gasesc celulele care provoaca intepatura. Cind va ating, celule strapung pielea umana si imprastie veninul. Chiar si tentaculele taiate sau ranite pot provoca rani deosebite.

Daca va raneste una dintre aceste creaturi marine, spalati imediat rana cu apa sarata. Nu folositi apa nesarata, pentru ca aceasta poate trezi celulele care inca nu fost distruse si care va pot intepa din nou. Din acelasi motiv nu masati locuintepaturii.

Neutralizati celulele care va pot intepa. Incercati sa scapati de durere spalind cit se poate de repede locuafectat cu una dintre urmatoarele solutii (chiar si asa insa durerea va reveni dupa citeva ore, astfeincit trebuie sa repetati procedura):

alcool: puneti alcoope locuafectat. Nu trebuie neaparat alcoosanitar, puteti folosi si vin, lichior sau orice alta bautura alcoolica.

otet: puneti cit se poate de repede otet pe rana, durerile vor fi astfecalmate.

amoniacul este de asemenea eficient impotriva intepaturilor de meduze.

Dupa ce ati fost intepat trebuie sa inlaturati tentaculele, dar nu faceti acest lucru cu miinile goale.

Cum sa scapati de durerea provocata de intepaturi

Cum sa scapati de durerea provocata de intepaturi

Muscaturile de insecte sint cauza unui numar foarte mare de decese, mult mai multe fata de cele provocate de muscaturile de sarpe. Oamenilor sanatosi intepaturile de albine le provoaca o durere de scurta durata, urmata de o umflatura, care se micsoreaza dupa citeva ore. Cele mai grave simptome se observa atunci cind este provocata o alergie, care poate duce la soc anafilactic. De aceea trebuie sa fiti foarte atenti la asemenea simptome: o apasare in piept, urticarie, greturi, varsaturi, respiratie greoaie, raguseala, ameteli, limba sau fata umflata, lesin. Cu cit apar mai repede aceste simptome, cu atit ele va vor ingreuna situatia mai mult.

Intepaturile de meduze pot fi urmate de dureri de cap, crampe musculare, tuse, respiratie greoaie, greata si varsaturi. Daca simptomele nu dispar sau chiar cresc in intensitate, trebuie sa va adresati imediat medicului.

Albinele, viespile si rudele lor

Aceste insecte in timpuintepaturii elibereaza venin in tesuturile pielii, ceea ce provoaca durere, inrosire si o umflatura pe locuafectat. Indispozitia poate dura de la citeva ore pina la 24 de ore, in functie de ce insecta v-a muscat.

Trebuie sa vedeti mai intii ce fede insecta v-a intepat. Acest lucru va poate da cheia pentru tratamentupe care trebuie sa iurmati si va ajuta sa evitati alte intepaturi.

Albina care are corpupufos de culoare auriu-maronie va poate intepa doar o singura data. Aceasta se intimpla pentru ca acuei zimtat ramine in piele, ceea ce duce la moartea albinei.

Pe de alta parte, bondarii si viespile au acele netede, ceea ce le permite sa va intepe de mai multe ori, astfeincit trebuie sa fiti pregatiti sa va salvati cu fuga.

Bondarii mai ridica o problema suplimentara. Daca omoriti unudintre ei, aceasta poate conduce la navalirea intregului roi asupra dumneavoastra. Atunci cind saculetului cu venin este distrus se elibereaza o substanta chimica (aceasta ii provoaca pe ceilalti bondari sa va atace).

Actionati rapid! Cheia unei tratari reusite este rapiditatea cu care actionati. Cu cit vi se acorda mai repede primuajutor cu atit aveti mai multe sanse de a controla durerea si umflatura.

Indepartati acul! Daca v-a intepat o albina, indepartati cit puteti de repede acul, pentru ca altfesaculetucu venin care se gaseste in eva continua sa pulseze inca doua-trei minute, contribuind la patrunderea acului si a veninului cit mai adinc in piele. Fiti atenti sa nu rupeti acusau saculetul. Daca se intimpla acest lucru, in organismudumneavoastra va patrunde mai multa otrava.

Curatati bine rana! Albinele si rudele lor sint niste gunoieri, de aceea in veninulor se gasesc cemai adesea bacterii daunatoare. Spalati locuintepaturii cu sapun, apa si antiseptic.

Cum scapati de durere

In acest stadiu rana dumneavoastra inca mai pulseaza, de aceea doriti sa scapati de durere cit mai repede. Iata citeva metode recomandate pentru acest lucru, singura conditie fiind sa actionati cit mai rapid dupa ce ati fost intepati:

punind peste locuintepaturii o punga cu gheata sau chiar un cub de gheata, puteti face sa scada umflatura si impiedicati raspindirea veninului.

probabil ca o sa vi se para o ironie, dar chiar si caldura va poate ajuta sa va simtiti mai bine, neutralizind substantele chimice care provoaca inflamarea. Luati uscatorupentru par si tineti-indreptat catre locuintepaturii citeva minute.

unul dintre cele mai simple si mai eficace leacuri care se pot folosi in aceste cazuri este aspirina. Umeziti locuintepaturii si puneti o tableta de aspirina. Aceasta neutralizeaza diversii agenti inflamatori din venin.

adesea amoniacupe care iaveti in casa poate face minuni. Daca presarati amoniac peste rana, durerea va trece foarte repede.

este recomandata de asemenea o pasta preparata din bicarbonat de sodiu si apa, cu care se unge rana.

foarte repede inlatura veninuo pasta pregatita din carbune de lemn, astfeincit rana nici nu se va umfla, nici nu va durea. Farimitati un carbune, amestecati-cu apa si ungeti cu aceasta pasta rana, pe care o bandajati dupa aceea. Carbunele actioneaza foarte bine daca este mentinut tot timpuumed.

luati un preparat antihistaminic. Preparatele antihistaminice pentru uz intern care se gasesc in farmacii va ajuta sa scapati de durere (unudintre aceste produse este siropupentru tuse care contine substante antihistaminice). Acestea scad umflatura si inrosirea pielii provocate de veninuinsectelor.

incercati sa evitati intepaturile. Este cunoscut ca unele masuri profilactice va pot proteja de foarte multe neplaceri. Purtati haine deschise la culoare. Insectele prefera culorile inchise. Iata de ce apicultorii se imbraca de obicei in haine kaki, albe sau in alte culori deschise. Scapati de intepaturi si daca aveti grija sa nu mirositi prea strident: evitati parfumurile, lotiunile dupa barbierit si alte arome, pentru ca albinele sa nu va confunde cu nectaruunei flori. Cresteti consumude zinc: albinele sint atrase de persoanele care sufera din cauza deficientei de zinc (puteti creste consumude zinc numai cu indrumarea medicului).

intrati la adapost. Daca va urmareste un roi intreg de insecte, intrati la adapost, in padure sau sariti in apa. Insectele vor intilni astfeo piedica in urmarirea jertfei.

cumparati-va un sevalet. Ca ultim mijloc de protectie puteti deveni pictor. Acestia sint intepati foarte rar, pentru ca terebentina pe care o folosesc alunga insectele nedorite.

Spalati ranile provocate de meduze cu apa sarata

Meduzele reprezinta cea mai raspindita specie marina ale carei intepaturi sint la fede periculoase ca si ale albinelor. In tentaculele lor lungi se gasesc celulele care provoaca intepatura. Cind va ating, celule strapung pielea umana si imprastie veninul. Chiar si tentaculele taiate sau ranite pot provoca rani deosebite.

Daca va raneste una dintre aceste creaturi marine, spalati imediat rana cu apa sarata. Nu folositi apa nesarata, pentru ca aceasta poate trezi celulele care inca nu fost distruse si care va pot intepa din nou. Din acelasi motiv nu masati locuintepaturii.

Neutralizati celulele care va pot intepa. Incercati sa scapati de durere spalind cit se poate de repede locuafectat cu una dintre urmatoarele solutii (chiar si asa insa durerea va reveni dupa citeva ore, astfeincit trebuie sa repetati procedura):

alcool: puneti alcoope locuafectat. Nu trebuie neaparat alcoosanitar, puteti folosi si vin, lichior sau orice alta bautura alcoolica.

otet: puneti cit se poate de repede otet pe rana, durerile vor fi astfecalmate.

amoniacul este de asemenea eficient impotriva intepaturilor de meduze.

Dupa ce ati fost intepat trebuie sa inlaturati tentaculele, dar nu faceti acest lucru cu miinile goale.

Cum sa scapam de tuse

O data cu vremea rece si umeda apare si tusea, ca prin simptom al unei raceli ce este pe cale sa se instaleze daca nu se iau din timp masurile necesare de prevenire.

Aceasta boala este agasanta, suparatoare si chiar chinuitoare, dar in alt mod ajuta la indepartarea secretiilor de pe caile respiratorii, de aceea este recomandat a nu se apela imediat la produsele antitusive din farmacii, ci mai intii la produsele naturiste, astfel:

Ceaiuri:

cea mai buna este infuzia din frunze de patlagina: doua lingurite la o cana de apa fiarta, din care se consuma doua cani pe zi, cu lingurita;

infuzie de plamadica: doua lingurite la o cana de apa fiarta, din care se consuma 2-3 cani pe zi;

infuzie din muguri de pin: o lingurita de muguri de pin proaspeti sau uscati, la o cana de apa clocotita, din care se consuma 2-3 cani pe zi, indulcite cu miere de albine;

infuzie de coada-soricelului: doua lingurite de flori la o cana cu apa clocotita, din care se consuma 2-3 cani pe zi. Daca tusea este uscata trebuie consumate multe lichide.

infuzie de tei: 1-2 linguri de flori de tei, la o cana de apa fierbinte din care se consuma o jumatate de pahar din acest ceai, de trei ori pe zi, intre mese.

Cataplasme:

Foarte eficiente sint cele cu seminte de in si faina, in amestec de 1/3 la 2/3 apa, in care se fierbe totul pina se formeaza o pasta consistenta.

Se pune intr-un saculet de pinza care se aplica pe piept. Recomandate sint si frectiile cu ulei de ricin: doua linguri si ulei de terebentina, o lingura incalzita la un foc slab, apoi se frectioneaza bine pieptul, dupa care se acopera cu o patura groasa sau plapuma.

Inhalatii:

se pot face inhalatii cu musetel, levantica, cimbru, cimbrisor, izma, rozmarin, frunze si ramuri tinere de pin. Se amesteca in parti egale si se pun doua linguri din acest amestec la 1 litru de apa clocotita. Se tine capul acoperit cu un prosop deasupra vasului timp de 20 de minute, iar pentru a proteja pielea fetei se aplica inainte o crema grasa.

inhalatiile cu uleiuri eterice sint de asemenea folosite, avind o buna eficienta astfel: intr-un vas cu 2-3 litri de apa fierbinte se adauga 10 picaturi de ulei de lavanda, eucalipt, menta sau fenicul, apoi se fac inhalatii de 2-3 ori pe zi. Atentie, nu se vor folosi uleiuri la persoanele alergice.

Apiterapia:

o reteta indicata si cu bune rezultate este mierea cu lapte fiert. Se dizolva 50 g de miere zaharisita intr-o cana de lapte dulce fiert la care se adauga un galbenus de ou proaspat, apoi se bea cu inghitituri mici. In tratarea tusei mai este folositoare si tinctura de propolis, astfel: 60 g de propolis la 200 g alcool, din care se iau cite 15-30 picaturi de trei ori pe zi, inainte de mese.

Presopunctura:

se maseaza in sensul acelor de ceasornic cu degetul mare sau cu aratatorul punctul situat deasupra scobiturii sternului, timp de cinci minute. Se fac doua masaje pe zi timp de zece zile.

Dietoterapie:

in general sucurile de legume actioneaza rapid si eficient in caz de tuse. Inainte de masa de prinz trebuie consumat un amestec din suc de salata verde 50 ml si suc de usturoi 50 ml. Se mai poate folosi si urmatoarea reteta: suc de morcov 200 ml, suc de varza 50 ml, suc de gulii 50 ml si suc de telina 50 ml. Foarte indicat si cu bune rezultate in terapia acestei boli este si maceratul din 8-10 smochine si 5-6 curmale, intr-un litru de apa sau lapte dulce timp de 8 ore. Se incalzeste apoi usor lichidul si se consuma impreuna cu fructele.

Tusea e un simptom ce nu trebuie tratat superficial, ci cu mare atentie. Se spune ca tusea indelungata nu prezinta nici un risc, dar nu este chiar asa usor de spus!!!

La copii, chiar o tuse usoara, dar care dureaza mai multe luni poate antrena dilatarea progresiva a bronhiilor, ceea ce conduce in cele din urma la aparitia insuficientei respiratorii. La adulti, tusea care persista mai mult timp fara un motiv aparent poate fi semnul unei boli grave, iar in ambele cazuri mentionate mai trebuie urgent consultat medicul de familie sau medicul specialist. Tusea mai poate fi si semnalul unei alergii, iar in astfel de cazuri tusea se declanseaza de indata ce se intra in contact cu alergenul in cauza cum ar fi: polen, praf, acarieni, parul animalelor, polenul de la flori, unele parfumuri si deodorante, produse chimice, detergenti, fulgi si puf de la pasari etc. Aceasta tuse nu este insotita de expectoratie aparind in schimb alte simptome neplacute, cum ar fi de exemplu curgerea nasului, respiratia devine dificila si zgomotoasa etc. In concluzie, atentie deosebita la aceasta afectiune si mai ales la tratamentul ei.

Cum sa scapam de tuse

Cum sa scapam de tuse

O data cu vremea rece si umeda apare si tusea, ca prin simptom al unei raceli ce este pe cale sa se instaleze daca nu se iau din timp masurile necesare de prevenire.

Aceasta boala este agasanta, suparatoare si chiar chinuitoare, dar in alt mod ajuta la indepartarea secretiilor de pe caile respiratorii, de aceea este recomandat a nu se apela imediat la produsele antitusive din farmacii, ci mai intii la produsele naturiste, astfel:

Ceaiuri:

cea mai buna este infuzia din frunze de patlagina: doua lingurite la o cana de apa fiarta, din care se consuma doua cani pe zi, cu lingurita;

infuzie de plamadica: doua lingurite la o cana de apa fiarta, din care se consuma 2-3 cani pe zi;

infuzie din muguri de pin: o lingurita de muguri de pin proaspeti sau uscati, la o cana de apa clocotita, din care se consuma 2-3 cani pe zi, indulcite cu miere de albine;

infuzie de coada-soricelului: doua lingurite de flori la o cana cu apa clocotita, din care se consuma 2-3 cani pe zi. Daca tusea este uscata trebuie consumate multe lichide.

infuzie de tei: 1-2 linguri de flori de tei, la o cana de apa fierbinte din care se consuma o jumatate de pahar din acest ceai, de trei ori pe zi, intre mese.

Cataplasme:

Foarte eficiente sint cele cu seminte de in si faina, in amestec de 1/3 la 2/3 apa, in care se fierbe totul pina se formeaza o pasta consistenta.

Se pune intr-un saculet de pinza care se aplica pe piept. Recomandate sint si frectiile cu ulei de ricin: doua linguri si ulei de terebentina, o lingura incalzita la un foc slab, apoi se frectioneaza bine pieptul, dupa care se acopera cu o patura groasa sau plapuma.

Inhalatii:

se pot face inhalatii cu musetel, levantica, cimbru, cimbrisor, izma, rozmarin, frunze si ramuri tinere de pin. Se amesteca in parti egale si se pun doua linguri din acest amestec la 1 litru de apa clocotita. Se tine capul acoperit cu un prosop deasupra vasului timp de 20 de minute, iar pentru a proteja pielea fetei se aplica inainte o crema grasa.

inhalatiile cu uleiuri eterice sint de asemenea folosite, avind o buna eficienta astfel: intr-un vas cu 2-3 litri de apa fierbinte se adauga 10 picaturi de ulei de lavanda, eucalipt, menta sau fenicul, apoi se fac inhalatii de 2-3 ori pe zi. Atentie, nu se vor folosi uleiuri la persoanele alergice.

Apiterapia:

o reteta indicata si cu bune rezultate este mierea cu lapte fiert. Se dizolva 50 g de miere zaharisita intr-o cana de lapte dulce fiert la care se adauga un galbenus de ou proaspat, apoi se bea cu inghitituri mici. In tratarea tusei mai este folositoare si tinctura de propolis, astfel: 60 g de propolis la 200 g alcool, din care se iau cite 15-30 picaturi de trei ori pe zi, inainte de mese.

Presopunctura:

se maseaza in sensul acelor de ceasornic cu degetul mare sau cu aratatorul punctul situat deasupra scobiturii sternului, timp de cinci minute. Se fac doua masaje pe zi timp de zece zile.

Dietoterapie:

in general sucurile de legume actioneaza rapid si eficient in caz de tuse. Inainte de masa de prinz trebuie consumat un amestec din suc de salata verde 50 ml si suc de usturoi 50 ml. Se mai poate folosi si urmatoarea reteta: suc de morcov 200 ml, suc de varza 50 ml, suc de gulii 50 ml si suc de telina 50 ml. Foarte indicat si cu bune rezultate in terapia acestei boli este si maceratul din 8-10 smochine si 5-6 curmale, intr-un litru de apa sau lapte dulce timp de 8 ore. Se incalzeste apoi usor lichidul si se consuma impreuna cu fructele.

Tusea e un simptom ce nu trebuie tratat superficial, ci cu mare atentie. Se spune ca tusea indelungata nu prezinta nici un risc, dar nu este chiar asa usor de spus!!!

La copii, chiar o tuse usoara, dar care dureaza mai multe luni poate antrena dilatarea progresiva a bronhiilor, ceea ce conduce in cele din urma la aparitia insuficientei respiratorii. La adulti, tusea care persista mai mult timp fara un motiv aparent poate fi semnul unei boli grave, iar in ambele cazuri mentionate mai trebuie urgent consultat medicul de familie sau medicul specialist. Tusea mai poate fi si semnalul unei alergii, iar in astfel de cazuri tusea se declanseaza de indata ce se intra in contact cu alergenul in cauza cum ar fi: polen, praf, acarieni, parul animalelor, polenul de la flori, unele parfumuri si deodorante, produse chimice, detergenti, fulgi si puf de la pasari etc. Aceasta tuse nu este insotita de expectoratie aparind in schimb alte simptome neplacute, cum ar fi de exemplu curgerea nasului, respiratia devine dificila si zgomotoasa etc. In concluzie, atentie deosebita la aceasta afectiune si mai ales la tratamentul ei.

Imparte informatia cu prietenii tai !

Translate

Gasesti materiale suplimentare in articolele urmatoare

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare

Sanatateverde - Despre plante

O scurta introduce in lumea plantelor ...

Le intalnim la tot pasul, dar necunoscandu-le nu le dam atentia cuvenita: un fir de iarba, o floare, alt fir de iarba ... si-n seva lor, in substantele active depozitate in "camarile" celulelor pot sta vindecarea multor suferinte, alinarea multor dureri. Asistam in zilele noastra la un paradox: in timp ce utilizarea plantelor medicinale este intr-o vertiginoasa ascensiune(atat ca materie prima, in industria farmaceutica, cat si ca utilizare casnica), tot mai putini sunt cei care le pot recunoaste si cunosc perioada optima de recoltare. Este in mare parte urmarea urbanizarii, ruperea lumii de la legatura initiala cu natura si inchiderea ei in cutii de betoane. Natura a trecut pe locul II, urmand a fi vizitata doar la sfarsit de saptamana si atunci in semn de "multumesc" lasand in urma noastra adevarati munti de gunoaie. Deocamdata natura mai indura si inca ne ofera adevarata izvoare tamaduitoare. Folosirea plantelor medicinale are o veche istorie pe teritoriul tarii noastre, parintele istoriei, Herodot, a scris despre iscusinta geto-dacilor in folosirea lor in multiple afectiuni. Romania are un mediu extrem de favorabil pentru dezvoltarea faunei, poate tocmai de aceea se explica ca in tara noastra traiesc peste 3700 de specii de plante (mai mult de jumatate cat are toata europa) si din care peste 700 au caracteristici medicale. Deci haideti sa descoperim lumea plantelor si impreuna cu ea un nou tip de sanatate... SANATATE VERDE