Ceai pentru pofta de mancare - GHINTURA





Este cunoscuta si sub denumirile: dintura, lumanarica pamantului, besicuta, doi frati, lumanarica albastra, taietura.


Creste in regiunea alpina a tarii, Gentiana Iutea, cu flo­rile de culoare galbena, a fost declarata monument al naturii. Gentiana punctata are florile galbene cu puncte brune, Gentiana asclepiadea are flori albastre careia poporul ii spune lumanarica pamantului, besicuta.Creste de la campie si pana in zona subalpina, in fanete si poieni umede, la marginea padurilor.
Ceai pentru pofta de mancare - GHINTURA
Contine: heterozizi cu structura lactonica intre care gentiopricozidul, gentiamarina, amarogentiana, gentiacaulina, substante colorante: gentizina, si gentina; tanoizi, lipide, steroli, substante minerale.

Utilizare. Intern se foloseste in anorexie, convalescenta, dischinezii biliare, helmintiaza. Recomandata sub forma de infuzie, decoctie, tinctura, sirop, vin, ghintura are insusirea de a excita secretiile gastrice, marind astfel pofta de mancare. Radacina de ghintura intra in compozitia ceaiului tonic si in for-* mula de preparare a lichiorurilor.

Intern, preparat ca decoct - o lingurita de planta marun-tita la 700 ml apa rece; se fierbe 20 minute. Se bea inaintea meselor principale. Pentru decoctul antihelmintic cantitatea de planta va fi de o lingurita si jumatate; se bea pe nemancate in doua etape, la interval de o ora.

Se da in special la copii. Mareste pofta de mancare.
Ceai pentru pofta de mancare - GHINTURA
Tinctura de ghintura se prepara macerand 20 g radacina in 100 ml de alcool de 70°, timp de 7-8 zile. Din aceasta tinc­tura se iau 10-15 picaturi in apa, cu o jumatate de ora inaintea meselor principale.
Vinul se prepara in modul urmator: se iau 30 g (circa 3 linguri) radacina maruntita si se amesteca cu 60 ml alcool de 70° (circa 5-6 linguri) pana se umezeste uniform. Se lasa intr-un vas inchis timp de 24 ore, apoi se aduga un litru de vin si se macereaza 10 zile, agitand din cand in cand intregul continut. Se strecoara si se filtreaza prin hartie de filtru sau panza deasa. Se poate adauga la aceasta cantitate 100-150 g de zahar. Cu o jumatate de ora inaintea fiecarei mese principale, se ia cate o lingura de vin de ghintura. Preparatele de ghintura luate inainte de masa maresc pofta de mancare, dupa masa ele ajuta la digestie.
Copiilor care sunt slabiti si nu au pofta de mancare li se poate da vin sau tinctura. In general, la varsta de 10-12 ani se recomanda 5-8 picaturi de tinctura sau o lingura de vin inain­tea meselor principale. De preferat la copii sa se dea sirop de ghintura, cate 3-4 lingurite pe zi.
Siropul se prepara astfel: 10g radacina se oparesc cu 150 ml apa. Dupa 6 ore se strecoara si se stoarce. Lichidului i se adauga 220 g zahar, apoi se fierbe si se filtreaza.

Ceai pentru pofta de mancare - GHINTURA · dictionar ceaiuri din plante medicinale

Ceai pentru pofta de mancare - GHINTURA

Ceai pentru pofta de mancare - GHINTURA





Este cunoscuta si sub denumirile: dintura, lumanarica pamantului, besicuta, doi frati, lumanarica albastra, taietura.


Creste in regiunea alpina a tarii, Gentiana Iutea, cu flo­rile de culoare galbena, a fost declarata monument al naturii. Gentiana punctata are florile galbene cu puncte brune, Gentiana asclepiadea are flori albastre careia poporul ii spune lumanarica pamantului, besicuta.Creste de la campie si pana in zona subalpina, in fanete si poieni umede, la marginea padurilor.
Ceai pentru pofta de mancare - GHINTURA
Contine: heterozizi cu structura lactonica intre care gentiopricozidul, gentiamarina, amarogentiana, gentiacaulina, substante colorante: gentizina, si gentina; tanoizi, lipide, steroli, substante minerale.

Utilizare. Intern se foloseste in anorexie, convalescenta, dischinezii biliare, helmintiaza. Recomandata sub forma de infuzie, decoctie, tinctura, sirop, vin, ghintura are insusirea de a excita secretiile gastrice, marind astfel pofta de mancare. Radacina de ghintura intra in compozitia ceaiului tonic si in for-* mula de preparare a lichiorurilor.

Intern, preparat ca decoct - o lingurita de planta marun-tita la 700 ml apa rece; se fierbe 20 minute. Se bea inaintea meselor principale. Pentru decoctul antihelmintic cantitatea de planta va fi de o lingurita si jumatate; se bea pe nemancate in doua etape, la interval de o ora.

Se da in special la copii. Mareste pofta de mancare.
Ceai pentru pofta de mancare - GHINTURA
Tinctura de ghintura se prepara macerand 20 g radacina in 100 ml de alcool de 70°, timp de 7-8 zile. Din aceasta tinc­tura se iau 10-15 picaturi in apa, cu o jumatate de ora inaintea meselor principale.
Vinul se prepara in modul urmator: se iau 30 g (circa 3 linguri) radacina maruntita si se amesteca cu 60 ml alcool de 70° (circa 5-6 linguri) pana se umezeste uniform. Se lasa intr-un vas inchis timp de 24 ore, apoi se aduga un litru de vin si se macereaza 10 zile, agitand din cand in cand intregul continut. Se strecoara si se filtreaza prin hartie de filtru sau panza deasa. Se poate adauga la aceasta cantitate 100-150 g de zahar. Cu o jumatate de ora inaintea fiecarei mese principale, se ia cate o lingura de vin de ghintura. Preparatele de ghintura luate inainte de masa maresc pofta de mancare, dupa masa ele ajuta la digestie.
Copiilor care sunt slabiti si nu au pofta de mancare li se poate da vin sau tinctura. In general, la varsta de 10-12 ani se recomanda 5-8 picaturi de tinctura sau o lingura de vin inain­tea meselor principale. De preferat la copii sa se dea sirop de ghintura, cate 3-4 lingurite pe zi.
Siropul se prepara astfel: 10g radacina se oparesc cu 150 ml apa. Dupa 6 ore se strecoara si se stoarce. Lichidului i se adauga 220 g zahar, apoi se fierbe si se filtreaza.

Ceai de maghiran


Maghiranul este originar din Arabia si Egipt. La noi se cultiva pe suprafete intinse ca planta condimentara. Este culti­vat in judetele: Neamt, Ilfov, Braila, Buzau si in sudul Doljului.

Planta inflorita se foloseste mai rar in scopuri terapeu­tice.

Contine ulei volatil format din: terpinen, terpineol, car-vacrol; acid ursolic, beta sitosterina, vitaminele A si C.
Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de maghiran maruntita, peste care se toarna o ceasca cu apa fierbinte. Pe zi se beau doua-trei ceaiuri indulcite.
Ceaiul de maghiran stimuleaza digestia, ajuta la eli­minarea gazelor, mareste pofta de mancare si calmeaza coli­cile stomacale, se foloseste in combaterea insomniilor si are insusirea de a mari diureza.
Utilizare. Se utilizeaza mult in industria alimentara pen­tru condimentarea preparatelor din carne.
Ceai de maghiran
Intern se recomanda in anorexie, balonari intestinale, insomnie, gastrite hipoacide.

Extern, sub forma de cataplasme caldute facute din frun­ze de maghiran, calmeaza colicile intestinale la copii.
Intern se foloseste sub forma de infuzie, 2 lingurite la 200 ml de apa fiarta.

Ceai de maghiran · dictionar ceaiuri din plante medicinale

Ceai de maghiran

Ceai de maghiran


Maghiranul este originar din Arabia si Egipt. La noi se cultiva pe suprafete intinse ca planta condimentara. Este culti­vat in judetele: Neamt, Ilfov, Braila, Buzau si in sudul Doljului.

Planta inflorita se foloseste mai rar in scopuri terapeu­tice.

Contine ulei volatil format din: terpinen, terpineol, car-vacrol; acid ursolic, beta sitosterina, vitaminele A si C.
Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de maghiran maruntita, peste care se toarna o ceasca cu apa fierbinte. Pe zi se beau doua-trei ceaiuri indulcite.
Ceaiul de maghiran stimuleaza digestia, ajuta la eli­minarea gazelor, mareste pofta de mancare si calmeaza coli­cile stomacale, se foloseste in combaterea insomniilor si are insusirea de a mari diureza.
Utilizare. Se utilizeaza mult in industria alimentara pen­tru condimentarea preparatelor din carne.
Ceai de maghiran
Intern se recomanda in anorexie, balonari intestinale, insomnie, gastrite hipoacide.

Extern, sub forma de cataplasme caldute facute din frun­ze de maghiran, calmeaza colicile intestinale la copii.
Intern se foloseste sub forma de infuzie, 2 lingurite la 200 ml de apa fiarta.

MACESUL - Ceai de macese - maciese




Macesul se instaleaza in paduri de foioase, in pasuni si fanete, pe marginea drumurilor.
Macesul este cunoscut inca din vechime ca o planta medicinala. Creste in regiunile de campie si deal, formand tufe, acoperite cu flori roz. Toamna se impodobeste cu fructe de culoare rosie. Este cunoscut si sub numele de trandafir-sal-batic, rug, cacadar, ruja.
Contine acid ascorbic (vitamina C) si acid dehidroascor-bic, vitamina Asi vitaminele B1 si B2, vitamina P, acid nicotinic, zahar invertit, tanin, acid citric, proteine, ulei volatil, ulei gras, alfa si beta tocoferol (vitamina E), zaharuri.
Utilizare. Datorita acidului ascorbic si acidului hidroascorbic, joaca un rol important in oxidoreducerile biolo­gice si respiratia celulara.
Vitaminele scad permeabilitatea si fragilitatea capilarelor, normalizand circulatia sangelui.
Este un bun colagog si coleretic, tonic vitaminizant si vasodilatator arterial. Se recomanda in bolile cailor urinare si de rinichi pentru o cura indelungata (nu produce iritatie):
Macesele au insusirea de a mari secretia biliara, fiind indicate in afectiunile ficatului. MACESUL - Ceai de macese - maciese
Intern se recomanda in avitaminoze, enterocolite, calcu-loza renala, tulburari de circulatie periferica, antihelmintic.
Decoct: 2 lingurite de fructe zdrobite la 500 ml apa; se fierb 10 minute. Fructele se introduc atunci cand clocoteste apa, pentru a se diminua pierderea de vitamina C. Se indulceste dupa gust. Se bea caldut sau rece.
Se mai poate obtine o bautura racoritoare amestecandu-se 100 g macese spalate si zdrobite cu un litru de apa rece. Se lasa la macerat 12 ore, se strecoara prin panza, se adauga 100 g zahar si se completeaza cu apa pana la un litru. Se pastreaza la rece.
Fructele de maces, din care s-au eliminat samburii si perii, pulverizate si amestecate cu miere de albine se reco­manda pentru eliminarea viermilor intestinali. La convalescenti sunt recomandate sub forma de ceai, sirop, marmelada si vin.

dictionar ceaiuri din plante medicinale · MACESUL - Ceai de macese - maciese

MACESUL - Ceai de macese - maciese

MACESUL - Ceai de macese - maciese




Macesul se instaleaza in paduri de foioase, in pasuni si fanete, pe marginea drumurilor.
Macesul este cunoscut inca din vechime ca o planta medicinala. Creste in regiunile de campie si deal, formand tufe, acoperite cu flori roz. Toamna se impodobeste cu fructe de culoare rosie. Este cunoscut si sub numele de trandafir-sal-batic, rug, cacadar, ruja.
Contine acid ascorbic (vitamina C) si acid dehidroascor-bic, vitamina Asi vitaminele B1 si B2, vitamina P, acid nicotinic, zahar invertit, tanin, acid citric, proteine, ulei volatil, ulei gras, alfa si beta tocoferol (vitamina E), zaharuri.
Utilizare. Datorita acidului ascorbic si acidului hidroascorbic, joaca un rol important in oxidoreducerile biolo­gice si respiratia celulara.
Vitaminele scad permeabilitatea si fragilitatea capilarelor, normalizand circulatia sangelui.
Este un bun colagog si coleretic, tonic vitaminizant si vasodilatator arterial. Se recomanda in bolile cailor urinare si de rinichi pentru o cura indelungata (nu produce iritatie):
Macesele au insusirea de a mari secretia biliara, fiind indicate in afectiunile ficatului. MACESUL - Ceai de macese - maciese
Intern se recomanda in avitaminoze, enterocolite, calcu-loza renala, tulburari de circulatie periferica, antihelmintic.
Decoct: 2 lingurite de fructe zdrobite la 500 ml apa; se fierb 10 minute. Fructele se introduc atunci cand clocoteste apa, pentru a se diminua pierderea de vitamina C. Se indulceste dupa gust. Se bea caldut sau rece.
Se mai poate obtine o bautura racoritoare amestecandu-se 100 g macese spalate si zdrobite cu un litru de apa rece. Se lasa la macerat 12 ore, se strecoara prin panza, se adauga 100 g zahar si se completeaza cu apa pana la un litru. Se pastreaza la rece.
Fructele de maces, din care s-au eliminat samburii si perii, pulverizate si amestecate cu miere de albine se reco­manda pentru eliminarea viermilor intestinali. La convalescenti sunt recomandate sub forma de ceai, sirop, marmelada si vin.

LUMINARICA Ceai plafar



Luminarica creste prin locuri uscate, nisipoase, pietrisuri si la marginea padurilor.
Se mai numeste coada-lupului, coada-boului, coada-vacii, coada-mielului, corovatica.

Contine mucilagii, saponozide, verbasozida care prin hidroliza da acid cafeic, alcool, glucoza si ramnoza; tanin, rezine, ulei volatil, zaharoza, alfa crocetina, fitosteroli.LUMINARICA Ceai plafar

Utilizare. Datorita muculagiilor si saponozidelor are pro­prietati emoliente si expectorante, fluidificand secretiile bron-hice.
Amestecate cu radacina de nalba, florile de luminarica dau un ceai bun pentru tratarea raguselii. Din acest ceai se ia cate o lingura din ora in ora.
Infuzie. Se prepara dintr-o lingurita de flori la 200 ml apa clocotita; se beau 2 ceaiuri pe zi, de preferinta caldute.

dictionar ceaiuri din plante medicinale · LUMINARICA Ceai plafar

LUMINARICA Ceai plafar

LUMINARICA Ceai plafar



Luminarica creste prin locuri uscate, nisipoase, pietrisuri si la marginea padurilor.
Se mai numeste coada-lupului, coada-boului, coada-vacii, coada-mielului, corovatica.

Contine mucilagii, saponozide, verbasozida care prin hidroliza da acid cafeic, alcool, glucoza si ramnoza; tanin, rezine, ulei volatil, zaharoza, alfa crocetina, fitosteroli.LUMINARICA Ceai plafar

Utilizare. Datorita muculagiilor si saponozidelor are pro­prietati emoliente si expectorante, fluidificand secretiile bron-hice.
Amestecate cu radacina de nalba, florile de luminarica dau un ceai bun pentru tratarea raguselii. Din acest ceai se ia cate o lingura din ora in ora.
Infuzie. Se prepara dintr-o lingurita de flori la 200 ml apa clocotita; se beau 2 ceaiuri pe zi, de preferinta caldute.

LUCERNA - Ceai de lucerna



Lucerna, utilizata in mod obisnuit ca nutret, este folosita in medicina naturista de multa vreme, pentru efectele ei te­rapeutice. Frunzele de lucerna contin cantitati mari de beta-caroten, vitamina B, C, D, E si K, dar si substante minerale: potasiu, fier, calciu si fosfor. Ultimele doua substante minerale sunt deosebit de utile pentru sistemul osos si pentru dantura. Datorita continutului crescut de clorofila, lucerna este un detox-ifiant foarte bun.

Denumirea engleza a lucernei este alfalfa. Acest cuvant de origine araba inseamna "tata" si provine, probabil, din efectele sale terapeutice si fortifiante.

Utilizare. Se poate utiliza cu mare succes in tulburarile digestiv» acute si cronice, se recomanda in cazurile de balonare, ulcere, anorexie, deoarece contine cantitati mari de
LUCERNA - Ceai de lucerna


vitamina U (la fel ca si varza cruda sau zeama de varza). Lucerna are actiune alcalinizanta, neutralizand astfel acidul gastric, iar impreuna cu bacilul Acidophilus are actiune antimi-cotica.
Lucerna este si un bun laxativ, diuretic, antipiretic (de scadere a febrei).
Extractul de lucerna este foarte bun pentru varstnici. Fortifica sistemul imunitar si incetineste procesele de imbatranire. Creste puterea fizica, pofta de viata, asigura un somn mai odihnitor. Lucerna este folosita in terapia eistitelor acute si cronice, precum si a prostatitelor. Actioneaza lent, dar eficace. Datorita continutului de vitamina K, lucerna previne sangerarile, faciliteaza coagularea sangelui, scade pierderile sangvine excesive din timpul ciclului menstrual.
Atentie!
Dupa un consum de 2-3 luni se recomanda o pauza de o luna. Cei care urmeaza un tratament cu anticoagulante pot consuma extract de lucerna sau alte produse cu vitamina K numai la sfatul medicului.

dictionar ceaiuri din plante medicinale · LUCERNA - Ceai de lucerna

LUCERNA - Ceai de lucerna

LUCERNA - Ceai de lucerna



Lucerna, utilizata in mod obisnuit ca nutret, este folosita in medicina naturista de multa vreme, pentru efectele ei te­rapeutice. Frunzele de lucerna contin cantitati mari de beta-caroten, vitamina B, C, D, E si K, dar si substante minerale: potasiu, fier, calciu si fosfor. Ultimele doua substante minerale sunt deosebit de utile pentru sistemul osos si pentru dantura. Datorita continutului crescut de clorofila, lucerna este un detox-ifiant foarte bun.

Denumirea engleza a lucernei este alfalfa. Acest cuvant de origine araba inseamna "tata" si provine, probabil, din efectele sale terapeutice si fortifiante.

Utilizare. Se poate utiliza cu mare succes in tulburarile digestiv» acute si cronice, se recomanda in cazurile de balonare, ulcere, anorexie, deoarece contine cantitati mari de
LUCERNA - Ceai de lucerna


vitamina U (la fel ca si varza cruda sau zeama de varza). Lucerna are actiune alcalinizanta, neutralizand astfel acidul gastric, iar impreuna cu bacilul Acidophilus are actiune antimi-cotica.
Lucerna este si un bun laxativ, diuretic, antipiretic (de scadere a febrei).
Extractul de lucerna este foarte bun pentru varstnici. Fortifica sistemul imunitar si incetineste procesele de imbatranire. Creste puterea fizica, pofta de viata, asigura un somn mai odihnitor. Lucerna este folosita in terapia eistitelor acute si cronice, precum si a prostatitelor. Actioneaza lent, dar eficace. Datorita continutului de vitamina K, lucerna previne sangerarile, faciliteaza coagularea sangelui, scade pierderile sangvine excesive din timpul ciclului menstrual.
Atentie!
Dupa un consum de 2-3 luni se recomanda o pauza de o luna. Cei care urmeaza un tratament cu anticoagulante pot consuma extract de lucerna sau alte produse cu vitamina K numai la sfatul medicului.