Guturaiul, raceala, gripa sau viroza
Guturaiul, raceala, gripa sau viroza sunt boli care debuteaza brusc (numele de gripa vine de la cuvantul "grippe" care, in limba franceza - dialectul franc - inseamna a apuca, a inhata) cu dureri in tot corpul, febra, tuse seaca, etc. In unele cazuri apar complicatii grave: pulmonare, digestive, nervoase, etc.
Cum recunoastem gripa?
Afirmatia unor persoane ca nu au temperatura cand fac gripa nu este adevarata, pentru ca aceasta boala implica obligatoriu prezenta febrei. In absenta ei, diagnosticul se exclude. Debutul este brusc, cu temperaturi chiar de peste 40 grade C, timp de 3-5 zile, apoi temperatura scade cand organismul reuseste sa produca anticorpi suficienti sa neutralizeze agresorii.
Boala invadeaza - afirma unii cercetatori - mai ales organismele suprasaturate de mancare si toxine, pentru ca apoi, prin pierderea apetitului, sa se produca un proces depurativ.
La febra se adauga o stare de rau general, dureri musculare, frisoane, greturi ori varsaturi repetate, tuse chinuitoare, dureri de cap de intensitate variabila, dureri de ochi, infundarea nasului, secretie nazala iritanta, usturime in gat. Aceasta usturime este, de obicei, primul semn al bolii si trebuie luate urgent primele masuri. In acest moment, temperatura nu depaseste 37,5 grade C si se considera ca viroza s-a declansat.
Respiratiile frecvente, greutatea in respiratie (mai ales la sugari si copilul mic, la batrani, bolnavii cardio-pulmonari), durerile abdominale si ale muschilor membrelor si coloanei vertebrale completeaza tabloul clinic al prezentei maladiei gripale de forma obisnuita si necomplicata.
Boala debuteaza cu o inflamatie a mucoasei nazale, dupa care aceasta inflamatie coboara progresiv spre bronhii. Procesul de vindecare a racelii este invers, cel mai repede vin-decandu-se mucoasa bronhiilor.
Faptul ca o persoana petrece un anumit timp in frig influenteaza aparitia racelii doar in masura in care ii scade rezistenta mucoasei faringiene fata de agentii infectiosi. Frigul in sine nu provoaca raceala; sa nu uitam ca membrii expeditiilor polare nu fac guturai, in schimb, in zilele insorite de primavara, apar deseori epidemiile de raceala. Frigul poate doar pregati terenul pentru contagiune.
Apogeul contagiunii este la debutul bolii si in primele zile ale procesului de imbolnavire. Perioada de incubatie este de 1-2 zile. Simptomele racelii se schimba in functie de evolutia afectiunii.
In prima zi, bolnavul este abatut, obosit, nu are pofta de mancare, ii este tot timpul frig si are frisoane. Majoritatea persoanelor acuza dureri estompate de cap, simtindu-si capul cat o banita. Semnificativ este faptul ca bolnavul are nasul infundat, senzatie de gadilare la nivelul nasului si stranuta des. Infundarea neplacuta a nasului se accentueaza, iar a doua zi apare o secretie nazala abundenta. Secretia nazala este fluida, apoasa, transparenta, stimuland bolnavul sa-si sufle in permanenta nasul, astfel ca are nevoie de 8-10 batiste pentru o singura zi, dar cu toate acestea secretia nazala nu scade. Pielea din jurul narilor si a buzei superioare se inroseste si se fisureaza din cauza stergerii repetate a nasului si a secretiei abundente. Bolnavul isi simte nasul mai infundat decat in prima zi si pur si simplu nu mai poate sa respire pe nas. Nu mai simte mirosurile, ochii i se inrosesc, lacrimeaza, infundandu-i-se si urechile. Cand isi sufla mai energic nasul, are senzatia unor pocnituri in urechi. In aceste cazuri sunt frecvente si hemoragiile nazale. Pentru ca bolnavul respira pe gura i se usuca faringele si este chinuit de sete.
In cazurile in care raceala este ceva mai grava, gatul bolnavului se inroseste, resimtind durere, mai ales cand inghite. Sunt frecvente cazurile in care bolnavul tuseste si acuza arsuri si zgarieturi la nivelul sternului. Acestea sunt deja simptomele bronsitei.
In cea de a treia si a patra zi de boala, secretia nazala se ingroasa si devine muco-purulenta. Aceasta secretie de culoare alb-galbuie, care este si aderenta, se elimina mai greu in batista, uneori aparand chiar si firisoare de sange. Ulterior cantitatea secretiei se reduce, dispare incet senzatia de infundare a nasului, iar starea generala a bolnavului se imbunatateste. Raceala simpla, fara complicatii trece in sase-sapte zile. Pentru ca mucoasa nazala sa produca anticorpi prin care sa distruga agentii cauzatori, este nevoie de perioada amintita.
Dupa vindecarea racelii, imunitatea nu este, din pacate, cu mult mai mare decat in mod normal si nu dureaza mult. In cazul in care, intre timp raceste si o alta persoana clin familie, cel care racise primul, se poate reimbolnavi si atfel exista sanse sa transmita mai departe boala. Acesta este motivul pentru care in cadrul aceleiasi familii sau in colectivul dintr-un birou, raceala se prelungeste luni de zile. Incaperile neaerisite, aglomerate contribuie la raspandirea infectiei. Persoanele in varsta sau cele care au o predilectie spre imbolnavire sunt mult mai sensibile la infectie.
Bine ar fi ca boala sa poata fi prevenita prin masuri de crestere a rezistentei organismului la infectii in anotimpul friguros. Hrana monotona, lipsita de fructe si legume proaspete, asociata cu stresul cotidian scad imunitatea.
Masuri igienice:
- repaus la pat intr-o camera calduroasa;
- abandonarea fumatului.
