background img

Articole noi

Rolul factorilor genetici in cancer

Rolul factorilor genetici in cancer
Cancerul – boala genetica?
• “DA” – la originea lui cancerul este o boala genetica
• Cancerul reprezinta o alterare la nivelul informatiei genetice produse de agentii oncogeni
• S-au indentificat cel putin 4 categorii de gene implicate in aparitia bolii:
– Proto-oncogenele (in forma activa oncogene)
– Genele supresoare tumorale (antioncogenele)
– Genele aparatului de replicare si reparare a ADN si genele ciclului celular
– Genele senescentei si/sau apoptozei
• Pentru aparitia unei tumori maligne este necesara mai mult de o modificare genetica
• Evolutia cancerului este guvernata de combinatia dintre activarea proto-oncogenelor si inactivarea genelor supresoare tumorale.
• Consecintele biologice cele mai evidente ale acestor alterari genetice sunt:
– Proliferarea celulara autonoma
– Capacitatea de a activa formarea de noi vase sangvine
– Instabilitatea genetica exegerata consecutiva dereglarilor in repararea ADN-ului
– Posibilitatea de replicare nelimitata consecutiva diminuarii apoptozei
– Potentialul invaziv – capacitatea invaziei locale si formarii de metastaze
PROTO-ONCOGENE
Fiecare etapa din cadrul transformarii maligne este determinata de un numar limitat de modificari genetice.

• PROTO-ONCOGENA - o gena normala ce codifica proteine cu rol in controlul:
– Semnalizarii celulare (transductia semnalului)
– Diferentierii
– Proliferarii celulare
– Motilitatii
– Supravietuirii celulare
• ONCOGENA- o gena a carei functie este activata in cancer
• Activare unei proto-oncogene cu aparitia unei oncogene e un mecanism dominant, adica modificarea unei singure alele este suficienta pentru initierea sau progresia unui cancer
• Activarea proto-oncogenelor se realizeaza prin:
– Mutatii punctiforme - sunt sintetizate proteine modificate structural cu functie alterata: RAS
– Deletii - suprima regiuni reglatoare negative ale unor proteine
– Amplificare genica – apar zeci de copii ale aceleiasi gene
– Translocatii cromozomiale – un fragment de ADN trece de pe un cromozom pe altul cu sau fara pierdere de material genetic: MYC, ABL
– Supraexprimare genica – gena este transcrisa continuu prin dereglarea regiunii promotoare

• In ultimii 20 de ani au fost identificate aproximativ 100 de proto-oncogene.
• Proto-oncogenele sunt clasificate in functie de rolul proteinelor codificate:
– Factori de crestere: SIS (PDGF), INT-2 (FGF)
– Receptori membranari ai factorilor de crestere: ERBB (EGFR), FMS (MoCoSFR), RET (NGFR)
– Kinaze membranare si citoplasmatice: SRC, ABL, RAF, RAS
– Factori de transcriptie: JUN, FOS, MYC
– Reglatori ai ciclului celular: BCL2
• cERB-B2 Numita si HER-2/NEU
• Situata pe cromozomul 17q21
• Aparitia oncogenei este consecinta amplificarii genei normale
• Codifica o proteina transmembranara cu structura de receptor pentru factorul de crestere epidermal.
• Domeniul intracelular al receptorului erbB2 are activitate trozinkinazica
• Amplificarea genei determina activarea semnalului de fosforilare a tirozinei, favorizand cresterea si diviziunea.
Proto-oncogena cERB-B2 - continuare
• Tumorile ERBB2 pozitive au tendinta la invazie locala si metastazare
• Amplificarea ERBB2 este prezenta in cancerul mamar (20-30% din cazuri), ovarian, gastric, pulmonar, cerebral.
• Pentru blocarea actiunii cERB-B2 s-au sintetizat anticorpi neutralizanti si inhibitori specifici ai activitatii tirozinkinazei
• TRASTUZUMAB - HERCEPTIN e un anticorp monoclonal ce se leaga de domeniul extracelular al proteinei transmembranare codificate de cERBB2
– Determina remisiuni complete si partiale in 13-20% din cancerele mamare metastatice
– Determina cresterea supravietuirii la 1 an si cresterea timpului pana la progresia bolii
– E bine tolerat
Proto-oncogenele - RAS
• Este situata pe cromozomul 12p
• Codifica proteina p21:
– Este ancorata de suprafata citoplasmatica a membranei celulare printr-un fragment lipidic
– Are rol in determinarea formei celulei
– Transmite semnalele spre nucleu si alte componente celulare
• Se comporta ca “amplificatori “ ce cresc forta semnalului generat de activarea receptorilor de la suprafata celulei.
• In forma activa proteinele ras se leaga de GTP catalizandu-i hidroliza in GDP, dupa care revin la forma inactiva.
• Au efect pro sau antiapoptoic in functie de proteinele cu care se cupleaza
• Oncogenele provenite din proto-oncogenele RAS prezinta frecvent mutatii non sens intr-un numar limitat de codoni in situsul de legare a GTP de enzima: astfel hidroliza GTP devine imposibila
• Prin activarea RAS celula este stimulata continuu
• In 15-30% din cancerele umane exista mutatii la nivelul genelor RAS: cancer de pancreas, colo rectal, cancer de piele, seminom, neoplazii hematopoetice
Proto-oncogena c-MYC
• Activarea proto-oncogenei c-MYC se produce prin:
– Amplificarea regiunii continand gena de pe cromozomul 8
– Translocatie cromozomiala in diverse forme de leucemie B
– Mutatie
• Codifica un factor de transcriptie ce se leaga specific de anumite nucleotide din ADN.
• Activeaza alte gene promitotice favorizand transcriptia lor
• Este implicata in controlul proliferarii celulare normale
• Promoveaza diviziunea celulara prin favorizarea tranzitiei celulelor din faza G0 in faza G1
• Induce apoptoza in fazele G1 si S ale ciclului celular in absenta factorilor de crestere
• Proto-oncogena c-MYC este alterata in:

– Limfomul Burkitt – translocatie 8/14
– Neuroblastom – amplificare
– Cancer pulmonar cu celula mica – amplificare
– Cancer colo-rectal – amplificare si mutatie
– Cancer mamar – amplificare si mutatie
– Cancere ginecologice – amplificare si mutatie
– Cancer de prostata – mutatie
– Melanom - mutatie
Proto-oncogena - BCL 2
• Este situata pe cromozomul 18q 21 la nivelul punctului de rupere al translocatiei 14-18
• Apartine unei familii de gene cu rol in reglarea mecanismului intrinsec la apoptozei: BCL-2, BCL-XL , BAX, BAD, BAK, BIK
– Genele BAX, BAD, BAK, BIK au rol proapoptoic
– Genele BCL-2 si BCL-XL au rol antiapoptoic
– Esential este raportul dintre produsii proteici ai acestor gene
• Leziunile mitocondriale si revarsarea continutului mitocondrial in citoplasma reprezinta principalul semnal ce declanseaza apoptoza pe cale intrinseca
• Codifica o proteina capabila se prelungeasca durata de viata a unei celule impiedicand declansarea apoptozei

• Studiile biochimice au relevat ca aceasta proteina regleaza permeabilitatea memebranei mitocondriale

• Proteina Bcl2 mentine inchise canalele mitocondriale si impiedica eliberarea citocromului c in citoplasma. Astfel permite supravietuirea celulelor.

• Gena BCL2 e modificata in limfoame (limfomul nonHodgkin cu celule B), unele leucemii, cancer mamar, pulmonar, cancer de prostata, melanom.
GENE SUPRESOARE TUMORALE
Gene supresoare tumorale
• Genele supresoare tumorale sau antioncogenele au rol in controlul cresterii si diviziunii celulare
• Modificarea lor in cursul procesului de carcinogeneza duce la pierderea unei functii esentiale pentru mentinerea proliferarii celulei normale.
• Pierderea functiei unei gene supresoare tumorale e in general un mecanism recesiv
• Inactivarea genelor supresoare tumorale se produce prin:
– Pierderea ambelor alele
– Insertii sau deletii care bruiaza citirea genei
– Diminuarea transcriptiei consecutiv alterarii regiunii promotoare
– Mutatii punctiforme ce schimba natura terminatiilor esentiale in activitatea proteinei corespondente
• Genele supresoare tumorale au fost identificate prin studiul virusurilor cu ADN si analiza sindroamelor tumorale familiale.

• In 1971 Knudson a propus ipoteza “dublei lovituri” pentru a explica caracterul ereditar al retinoblastomului. El a postulat ca intr-un mediu familial este posibil ca indivizii sa nu mosteneasca decat o singura copie normala a genei, cealalta alela fiind fie inactivata, fie pierduta, fie partial eficace. In consecinta acesti indivizi au nevoie de o singura mutatie suplimentara pentru a dezactiva copia restanta a genei, pierzind astfel in totalitate functia corespunzatoare

• Este posibil ca acest tip de cancer sa apara si sporadic. In acest caz sunt necesare doua evenimente mutagene consecutive pentru a inactiva cele 2 copii ale genei in aceeasi celula

• S-a elaborat conceptul de gena supresoare tumorala recesiva
SINDROAME DE CANCERE FAMILIALE
Sunt transmise ca un caracter recesiv ce presupune mostenirea unei alele mutante si a unei alele normale a unei gene supresoare tumorale.
Prezenta unui cancer ereditar este sugerata de asocierea mai multor trasaturi:
• Existenta unor cazuri similare in familie
• Debut la varste tinere (inainte de varsta medie la care apare in populatia generala)
• Tumori primare multiple in acelasi organ (multifocalitate)
• Afectare bilaterala a organelor pereche (ochi, rinichi)
• Neoplazii diferite in organe diferite la acelasi individ
• Retinoblastomul
• Sindromul Li – Fraumeni
• Sindromul de cancer de colon ereditar
• Sindromul Cowden
• Cancerul mamar familial
• Cancerul ovarian familial
• Neoplazia endocrina multipla tip 1
• Neoplazia endocrina multipla tip 2
• Melanomul familial
• Tumora Wilms
• Neurofibromatoza tip 1
• Neurofibromatoza tip 2

Retinoblastomul
• Retinoblastomul poate apare atat in forma sporadica cat si familiala
– Forma sporadica se dezvolta in primii 5 ani de viata si este in general unilaterala
– Forma familiala apare in primul an de viata si este bilaterala
• Gena responsabila de aparitia retinoblastomul familial a fost identificata pe cromozomul 13q14 si a fost denumita RB1
• RB1 codifica o proteina nucleara ce se leaga de factorii de transcriptie si-i inactiveaza
• Proteina Rb1 se cupleaza cu ciclina D si E2F impiedicand tranzitia celulelor din faza G1 in faza S a ciclului celular
• Rb1 inhiba capacitatea E2F de a se lega de ADN si a initia transcriptia genelor necesare sintezei ADN
Polipoza adenomatoasa familiala
• Se caracterizeaza prin dezvoltarea unor multiple adenoame intestinale care progreseaza intr-un procent de 100% spre cancer colorectal
• Este o boala sistemica in care pot apare si:
– Carcinoame sau adenoame duodenale, tumori desmoide, osteoame mandibulare, tumori epidermoide cutanate, hipertrofia congenitala a epitelului retinian pigmentar
• Este determinata de o mutatie a genei APC situata pe cromozomul 5q21 ce determina formarea unei proteine APC scurtate
• In celulele normale proteina APC induce degradarea beta-cateninei, o glicoproteina cu rol in adeziunea intercelulara si semnalizarea intracelulara
• Mutatii in gena APC au fost identificate in 80% din cancerele colorectale sporadice
Cancerul colorectal nonpolipozic ereditar
• A fost descris de David Lynch sub 2 forme:
– Cancer colorectal ca unica localizare (sindromul Lynch I)
– Cancer colorectal in asociere cu alte cancere (sindromul Lynch II): endometrial, ovarian, gastric, urotelial, pancreatic.
• Diagnosticul se pune pe baza criteriilor Amsterdam:
– Minim 3 membrii ai unei familii prezinta sindromul si unul dintre ei este ruda de gradul unu cu ceilalti doi
– Cancerul colorectal apare pe parcursul a cel putin 2 generatii
– Cel putin o tumora este depistata sub 50 ani
• In peste 70% din cazuri se identifica mutatii in una din cele 4 gene ce repara imperecherea defectuoasa a nucleotidelor (MLH-1, MSH-2, PMS-1, PMS-2)
• Aceste gene codifica proteine ce recunosc, excizeaza si repara cuplarea inadecvata a nucleotidelor astfel prezervand integritatea genomului.
Sindromul Li-Fraumeni
• Este determinat de mutatia germinala a genei P53
• Gena P53 e o gena supresoare tumorala situata pe cromozomul 17p
• Transcriptia P53 e stimulata de orice modificare a ADN, indiferent de cauza
• Proteina P53 are urmatoarele functii:
– Factor de transcriptie
– Inhibitor al replicarii ADN
– Inductor al apoptozei
• Gena P53 e modificata prin mutatii punctiforme la nivelul zonei ce codifica domeniul de legatura a p53 cu ADN
• Sindromul “Li-Fraumeni” se caracterizeaza prin aparitia unui spectru larg de tumori maligne:
– Osteosarcoame,
– Sarcoame de tesuturi moi
– Leucemii
– Tumori cerebrale
– Cancere mamare, frecvent bilaterale
– Tumori maligne adrenocorticale
• 50% din pacientii cu acest sindrom dezvolta o tumora maligna pana la varsta de 30 de ani, acest procent ajungand la 90% la 70 de ani.
• Terapia genica experimentala a demonstrat ca este posibila restaurarea functiei p53 in celulele care au pierdut gena.
• S-au sintetizat medicamente tinta pentru restaurarea functiei p53 mutante
Cancerul mamar si ovarian familial
• Au fost identificate 2 gene asociate sindromului:
– BRCA1-pe cromozomul 17q21
– BRCA2-pe cromozomul 13q12
• In familiile cu incidenta crescuta a cancerului mamar (cel putin 4 membri) 50% din indivizii afectati au mutatii in gena BRCA1 si 30% in BRCA2
• In familiile cu incidenta crescuta atat a cancerului mamar cat si ovarian 75% sunt atribuibile modificarilor BRCA1 si 23% BRCA2
• BRCA2 este mai frecvent asociata cu cancerul mamar la barbat si cancerul prostatic
• Mostenirea unei mutatii in BRCA1 determina un risc de 85% de a face cancer mamar
Sindromul Cowden
• Se transmite autozomal dominant
• Are o penetranta > 99% pana la 30 de ani
• Este determinat de mutatia germinala a genei PTEN
• PTEN este o gena supresoare tumorala cu rol in progresia ciclului celular si apoptoza
• Se caracterizeaza prin:
– Multiple hamartoame afectand tesuturi diverse cu originea in toate cele trei foite germinale.
– Risc crescut pentru cancer mamar, tiroidian si endometrial.
Sindromul de neoplazie endocrina multipla tip 1
• Se transmite autozomal dominant
• Diagnosticul clinic de MEN1 este pus pe baza urmatoarelor criterii:
– Doua leziuni interesand glandele paratiroide, pancreasul endocrin si/sau hipofiza anterioara, prezente sincron sau metacron.
sau..
– O leziune specifica MEN1 aparuta la o ruda de gradul 1 a unei persoane diagnosticate anterior cu MEN1
• Este determinat de mutatii germinale in gena MEN1 – gena supresoare tumorala
• Penetranta bolii este de 45% pana la 30 de ani, 82% la 50 de ani si 96% la 70 de ani.
Sindromul de neoplazia endocrina multipla tip 2
• Se caracterizeaza prin prin asocierea de carcinom medular tiroidian, feocromocitom si hiperparatiroidism
• Este subdivizat in 3 subtipuri clinice: MEN2A, MEN2B, Carcinom medular tiroidian familial.
• Este determinat de mutatia germinala a proto-oncogenei RET
• RET codifica un receptor transmembranar cu activitate tirozinkinazica prezent in organele neuroendocrine
• Poate apare de la nastere pana la 70 de ani
Melanomul malign ereditar
• 5-12% din melanoamele cutanate apar la indivizi cu antecedente familiale
• In patogeneza bolii au fost implicate 2 gene:
– CDKN2A – gena supresoare tumorala
– CDK4 – protooncogena
• CDKN2A ccodifica 2 proteine distincte:
– P16 - inhiba activitatea kinazelor ciclindependente
- opreste diviziunea celulara in faza G1
– p14ARF – blocheaza MDM2 cu acumularea p53, oprirea
ciclului celular sau inducerea apoptozei
Neurofibromatoza tip 1
• Se transmite autozomal dominant
• Penetranta de 100% pana la 5 ani
• Este determinata de mutatii ale genei NF1-gene supresoare tumorala
• Diagnosticul se pune prin asocierea a minim doua din urmatoarele semne:
– 6 sau mai multe pete “café au lait”
– 2 sau mai multe neurofibroame de orice tip sau un neurofibrom plexiform
– pistrui in regiunea axilara sau inghinala
– glioame optice
– 2 sau mai multi noduli Lisch (hamartoame la nivelul irisului)
– o leziune osoasa distinctiva (displazie sfenoidala sau subtierea cortexului oaselor lungi)
– o ruda de gradul unu cu neurofibromatoza tip 1
Neurofibromatoza tip 2
• Se transmite autozomal dominant
• Penetranta de 100% pana la 60 de ani
• Este produsa de mutatia germinala a genei NF2-gena supresoare tumorala
• Criteriile de diagnostic propuse de Gutmann sunt:
– Schwanoame vestibulare la tineri (varsta medie de aparitie in jur de 27 de ani, comparativ cu populatia generala unde se dezvolta peste 50 de ani)
– Antecedente familiale de neurofibromatoza tip 2 (rude de gradul 1) la care se asociaza una din urmatoarele:
• Schwanom vestibular unilateral pana la 30 de ani.
• Oricare doua tumori: meningiom, gliom, schwanom, opacitati lenticulare subcapsulare posterioare juvenile.

0 comments :

Trimiteți un comentariu

Imparte informatia cu prietenii tai !

Translate

Gasesti materiale suplimentare in articolele urmatoare

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare

Sanatateverde - Despre plante

O scurta introduce in lumea plantelor ...

Le intalnim la tot pasul, dar necunoscandu-le nu le dam atentia cuvenita: un fir de iarba, o floare, alt fir de iarba ... si-n seva lor, in substantele active depozitate in "camarile" celulelor pot sta vindecarea multor suferinte, alinarea multor dureri. Asistam in zilele noastra la un paradox: in timp ce utilizarea plantelor medicinale este intr-o vertiginoasa ascensiune(atat ca materie prima, in industria farmaceutica, cat si ca utilizare casnica), tot mai putini sunt cei care le pot recunoaste si cunosc perioada optima de recoltare. Este in mare parte urmarea urbanizarii, ruperea lumii de la legatura initiala cu natura si inchiderea ei in cutii de betoane. Natura a trecut pe locul II, urmand a fi vizitata doar la sfarsit de saptamana si atunci in semn de "multumesc" lasand in urma noastra adevarati munti de gunoaie. Deocamdata natura mai indura si inca ne ofera adevarata izvoare tamaduitoare. Folosirea plantelor medicinale are o veche istorie pe teritoriul tarii noastre, parintele istoriei, Herodot, a scris despre iscusinta geto-dacilor in folosirea lor in multiple afectiuni. Romania are un mediu extrem de favorabil pentru dezvoltarea faunei, poate tocmai de aceea se explica ca in tara noastra traiesc peste 3700 de specii de plante (mai mult de jumatate cat are toata europa) si din care peste 700 au caracteristici medicale. Deci haideti sa descoperim lumea plantelor si impreuna cu ea un nou tip de sanatate... SANATATE VERDE