Te trezeşti din senin că îţi este poftă de ceva bun, dar trebuie să ştii că acest efect este generat de anumite carenţe pe care le are organismul tău. Învaţă să-ţi asculţi corpul şi să descifrezi poftele pentru anumite alimente!
Pofta exagerată de mâncare este rezultatul unei greşite gestionări a consumului de alimente. Sari peste micul dejun? Atunci, inevitabil vei constata o poftă de mâncare exagerată la prânz şi cină.
Poftele pentru anumite alimente apar atunci când consumăm alimente industriale rafinate, cu încărcătură glicemică ridicată şi densitate nutriţională scăzută în cadrul unor diete monotone care nu ne pot furniza nutrienţii necesari sănătăţii organismului.
Pofta de dulce
Pofta de dulce, în condiţiile unei diete echilibrate şi diversificate este normală, însă problemele încep atunci când nu ne putem abţine de la consumul de dulciuri. Atunci când poftim tot timpul la dulce s-ar putea, în faza incipientă, să suferim de o carenţă de crom şi magneziu. Cromul este necesar pentru producerea factorului de toleranţă la glucoză (GTF), care este absolut necesar pentru funcţionarea normală a hormonului hipoglicemiant – insulina. Când insulina nu mai poate transporta glucoza din sânge în interiorul celulelor pentru a fi transformată în energie, celulele sunt permanent înfometate, inducând dorinţa de dulce.
Pofta de sărat
Cei care poftesc frecvent la alimente sărate s-ar putea să sufere de hipertensiune arterială, de deshidratare cronică şi de aceea ar trebui să se prezinte la un examen medical cât mai repede posibil. Pofta de sărat poate indica şi o lipsă de calciu şi potasiu. Se recomandă, în aceste cazuri, creşterea consumului de fructe şi legume, care sunt principalele surse de potasiu şi de produse lactate probiotice (iaurt natur, sana, kefir), surse valoroase de calciu împreună cu fasolea, alunele, nucile, sardinele, pătrunjelul frunze, brânzeturile etc.
Pofta de carne
Scăderea rezervelor de proteine, în special a masei musculare, atunci când suntem suprasolicitaţi fizic şi psihic, în cazul în care nu consumăm carne, ouă, lactate, poate determina pofta de carne. De asemenea, consumul de produse industriale din carne cu proteine cu valoare biologică scăzută (mezeluri, cârnaţi, paté-uri) poate declanşa şi întreţine pofta de carne, organismul sperând să găsească o sursă de proteine de înaltă calitate biologică. În aceste situaţii ar fi de preferat să adoptăm o dietă diversificată din care să facă parte în special carnea de peşte, carnea de pui (ecologic sau de curte), ouăle (ecologice sau de curte), carnea roşie ecologică, dar şi urda, quinoa, amarantul.
Pofta de fructe
Pofta de fructe reprezintă, în general, expresia carenţelor de enzime alimentare, vitamine, minerale şi fitochimicale (non-nutrienţi). Fructele crude vor fi consumate numai între mese, pe stomacul gol, fără a fi asociate cu nicio altă categorie de alimente: legume, leguminoase, carne, lapte, ouă, grăsimi, cereale. Fructele se pretează cel mai bine pentru înlocuirea alimentelor junk-food care de obicei se ronţăie între mese: chips, snacks, pop-corn, dulciuri, sticks etc.
Pofta de cafea
Pofta de cafea poate trăda o lipsă de sulf şi fier. Surse bune de sulf sunt carnea, peştele, ouăle, lactatele, varza, broccoli, conopida, cerealele integrale, germenii proaspeţi de grâu, lintea, năutul, ceapa, usturoiul (alicină). Fierul se găseşte în organe de animale, carne, ouă, ciuperci, pătrunjel frunze, boia de ardei, cacao-ciocolată neagră, etc.
Cum previi mâncatul excesiv?
- Adoptă o dietă diversificată şi echilibrată, formată din alimente naturale, integrale.
- Asociază corect alimentele şi ingredientele din alimente, cu respectarea orarului de masă şi a celor trei mese principale zilnice.
- Ia micul dejun întotdeauna, ştiind că acesta este esenţial pentru prevenirea poftelor şi a foamei exagerate, prevenind apariţia supraponderalităţii şi obezităţii.
- Consumă minimum cinci porţii de legume şi câteva fructe crude în fiecare zi, înlocuind ronţăitul de alimente tip junk-food (chips, sticks, snacks)
- Consumă alimente naturale, integrale, cu încărcătură glicemică scăzută (GL), pentru evitarea oscilaţiilor mari ale glicemiei.
- Practică activităţi fizice precum mersul pe jos, folosirea scărilor, înot, grădinărit, zilnic, cel puţin o jumătate de oră pentru combaterea sedentarismului.
 | de Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Institutul de Cercetări Alimentare Autorul volumelor "Şi noi ce mai mâncăm. Noua ordine alimentară". "Şi noi ce mai mâncăm... ca să slăbim" www.doctormenci.ro |
0 comments :
Trimiteți un comentariu