Lăcrămioară Convallaria majalis

Lăcrămioară
Convallaria majalis - cerceluş, clopotele, clopoţei, coada-cocoşului, curpina de pădure, dumbravioară, floarea turcului, flori domneşti, geogiţe, iarba lui Sfântu Gheorghe, iarba mărgăritarului, lăcrămiţă, lilion bun, mărgărit, mărgăritare, mărgea, păhăruţe, suflete, umbravioară



Denumirea plantei:
Lăcrămioară (Convallaria majalis)
Familia:
Liliaceae
Denumiri populare:
cerceluş, clopotele, clopoţei, coada-cocoşului, curpina de pădure, dumbravioară, floarea turcului, flori domneşti, geogiţe, iarba lui Sfântu Gheorghe, iarba mărgăritarului, lăcrămiţă, lilion bun, mărgărit, mărgăritare, mărgea, păhăruţe, suflete, umbravioară.
Ecologie şi răspindâre:
Lăcrămioara o întâlnim prin pădurile de foioase, mai ales stejarete, tufişuri, lunci, în regiunile de câmpie şi dealuri, preferă solurile fertile cu umiditate ridicată.
Perioada de vegetaţie:
Este o plantă erbacee, perenă. Înfloreşte începând din luna aprilie şi până în iunie.
Perioada şi organul de recoltare:
Se recoltează frunzele în perioada înfloririi, dar mai ales în lunile aprilie-mai, până la coacerea fructelor. Cel mai mare conţinut în principii active avându-l înainte de deschiderea florilor. Este indicat ca frunzele să se recolteze pecât posibil fără peţiol pe timp uscat şi se usuca în strat subţire, prevenindu-le de îngălbenire.
Bolile în care se utilizează:
afecţiuni cardiace, migrene de natura nervoasă, nevralgii, dureri de cap, ameţeli.
Reţete:
Infuzie
din 6-10 g la 180 ml apă. Se ia câte o lingură de infuzie, de 3-4 ori pe zi; se foloseşte numai cu avizul medicului.
Utilizări populare:
Contra durerilor de piept, sub formă de ceai realizat din tulpinile florifere în spălarea copiilor slabi, având convingerea ca îi întăreşte.
Ceaiul de flori se foloseşte ca leucoree.