Măceşul Rosa Canina

Măceşul
Rosa Canina - cocădar, călcăderiu, cecadar, caşcadin, ciucuri de maracine, maracinele cioarei, măcieş, mărăcinele coţofanei, răsură, rug de maceş, rug sălbatic, rugul-vacii, rujă, rujiţă, scoabe, scochin, scorus nemţesc, sipică, suieş, trandafir, trandafir de câmp, trandafir sălbatic, tufă de rug, zgorghin



Denumirea plantei:
Măceş (Rosa Canina)
Familia:
Rosaceae
Denumiri populare:
cocădar, călcăderiu, cecadar, caşcadin, ciucuri de maracine, maracinele cioarei, măcieş, mărăcinele coţofanei, răsură, rug de maceş, rug sălbatic, rugul-vacii, rujă, rujiţă, scoabe, scochin, scorus nemţesc, sipică, suieş, trandafir, trandafir de câmp, trandafir sălbatic, tufă de rug, zgorghin.
Ecologie şi răspindâre:
Este foarte răspândit în ţară în rărituri de păduri de foioase sau pe marginea acestora, prin poieni, pe coastele cu însorite, în paşuni şi fineţe, pe văile şi luncile râurilor, pe marginea drumurilor.
Perioada de vegetaţie:
plantă multianuală.
Perioada şi organul de recoltare:
Fructele se recoltează în lunile august-septembrie, înainte de căderea brumei, când măceşele capată culoarea roşu-închis.
Bolile în care se utilizează:
se recomandă în avitaminoze, enterocolite, litiază (calculoză) renală, tulburări de circulaţie periferică, antihelmintic, litiază biliară, helmintiază, deschinezie biliară, sedativ.
Reţete:
Decoct
2 linguriţe de fructe zdrobite la 500 ml apă, se fierb 10 min. Fructele se introduc în momentul când apa începe a clocoti - pentru conservarea vitaminei C. După ce se răceşte, ceaiul se strecoară printr-o pânz şi se îndulceşte după gust. Se bea calduţ sau rece, în decursul unei zile.
Sub formă de băutură răcoritoare
obţinută prin amestecarea a 100 g măceşe spălate şi zdrobite, cu un litru de apă rece. Se lasă la macerat 12 ore, se strecoară prin pânză deasă, se adaugă 100 g zahar şi se completeaza cu apă până la un l. Se pastrează la rece.
Fructele de măceş
din care s-au eliminat sâmburii şi perii, pulverizate şi amestecate cu miere de albine, se recomandă pentru eliminarea viermilor intestinali.
Pulpa măceşelor
suculentă şi dulce, mai ales după căderea brumelor, se utilizează pentru prepararea jeleurilor, a pastei de fructe - se recomandă tuturor, mai ales convalescenţilor.