Luna 12
Primii pasi
Acel mare eveniment este pe aproape! In aceasta luna copilul dvs va face primii pasi singuri (desi - la fel de bine - s-ar putea sa mai astepte citeva saptamini sau luni pina la declasanrea maretului eveniment!) - asa ca nu va faceti griji daca nu devine un 'mergaret' in aceasta luna. Cei mai multi copii fac primele incercari de a merge - in virful picioarelor si cu talpitele indreptate in afara. Bineinteles ca nu doriti sa pierdeti sansa de a pastra pentru eternitate acele momente unice din viata copilului - asa ca tineti la indemana un aparat de fotografiat sau o camera video. Tot in aceasta perioasa, copilul dvs poate face primele tentative de a se hrani singur - desi ii va fi foarte greu sa duca mincare spre gura. Mincare poate ateriza in orice parte a fetii mai degraba decit in gurita!


Noi feluri de joaca
In aceasta luna probabil ca micutul va trece de la faza invatarii miscarilor fine (acum are deja formata apucatura tip "penseta" cu doua degetele) la exersarea muschilor mai mari. Unii copii de aceasta varsta se dedica pentru perioade foarte scurte de 2-5 minute (oh...doar atit!) unor activitati tacute - desi e foarte posibil ca activitatea favorita a copilului dvs sa nu fie chiar asa de tacuta...
De fapt - micuta/micutul considera ca este foarte distractiv sa arunce, sa zangane si sa doboare cam tot ce ii sta in cale. Va va 'inmana' o jucarie dupa care la fel de repede si de hotarit o va lua inapoi si adora sa puna diverse lucruri in tot felul de 'containere' si apoi sa le rastoarne. Jocul acesta e la fel de 'gustat' cind e cazul de oale si castroane - ii place sa puna cele mici in cele mari, sa le rastoarne - si sa faca mare tambalau cu toata acesta. (aveti niste vata de urechi pentru dvs si musafiri la indemana?)
Facind ora de mers la somn mai usor de suportat...
Unul dintre micile luxuri legate de cresterea unui copil - este...timpul in care acesta doarme. Sa recunoastem ca in acest timp parintii isi mai reincarca putin (dar nu total...) bateriile. Insa - odata ce copilul se apropie de varsta de 1 an, s-ar putea sa opuna tot mai multa rezistenta acestei activitati... iar personalitatea lui crescanda si independenta pot face din 'mersul la nani' o activitate tot mai galagioasa si mai neplacuta pentru ambele parti...
Urmarind totusi rutina bine stabilita dinaintea somnului de noapte - care poate include o baita sau citirea unei povesti - in cele din urma s-ar putea sa accepte situatia... si sa adoarma. Este important sa reusiti sa pastrati consecventa in aceasta rutina. De exemplu - dati-i sa manince, faceti-i o baita, imbracati-l in pijamalute, jucati un joculet sau cititi-i dintr- carticica, cintati-i un cantecel ... in cele din urma...puneti-l la somn. Orice activitate ati intreprinde, faceti-o consistent si in aceeasi ordine. Puteti alterna aceste activitati cu partenerul dvs (mama ii face baita, tata ii citeste o poveste sau invers) sau puteti pur si simplu sa alternati serile, in asa fel incit sa va acordati reciproc (mama si tata) un pic de 'pauza'.
E greu de spus Pa!
Pana la aceasta varsta, copilul dvs a avut probabil mici crize de plans atunci cind nu a mai vazut prin preajma fetze cunoscute. Acest lucru este natural. Copilasul va iubeste si este dependent de dvs - asa ca va fi trist cind nu va mai simte prin preajma. Pentru a face "despartirile" mai usoare, rugati-va babysitter-ul sa ajunga devreme la dvs pentru a-i lasa timp micutului/micutei sa se acomodeze cu ea. Fiti ferm/a atunci cind plecati si nu prelungiti "agonia" cu tot felul de Pa-uri si pupici - plecati repede dupa un ferm sarut de ramas-bun. Odata ce veti dispare, lacrimile copilului se vor usca repede.
Este adevarat ca nu este usor, insa trebuie sa va ajutati copilul sa isi cistige independenta incetul cu incetul. Daca va cheama din alta camera, asteptati citeva minute pina sa ii executati "comanda". Daca plecati intr-o alta incapere, strigati-l din camera respectiva insa nu veniti alergind de fiecare data cind "protesteaza". Din moment ce independenta absoluta de mama si tata nu exista la bebelusi - este bine insa sa il faceti sa inteleaga ca poate sa se 'bazeze" pe dvs si sa nu fie - totusi - indiferent la plecarile si sosirile dvs in preajma lui.
Invantind sa comunice
Desi in aceasta perioasa vocabularul copiilor consta in citeva cuvinte in afara de mama si tata, multi dintre ei sunt capabili sa faca "conversatie" - vorbind intr-o limba doar de ei stiuta. Este ca si cum ar vorbi limbi straine.
La un anisor, copilul dvs va fi in stare sa raspunda la intrebari si comenzi simple, mai ales daca ii mai dati si un ajutor folsindu-va in plus si semne cu mainile. De exemplu intrebati-va copilul "unde este gura?" si aratati-o. Sau incercati "Da-mi cana" si aratati-i cana. S-ar putea sa va raspunda in felul sau, folosindu-si propriile gesturi - ca de exemplu dind din cap pentru a spune "Nu".
Profitati de receptivitatea copilului si incepeti sa il invatati primele maniere si cum sa se ajute de ele. Subliniati de fiecare data "Te rog" si raspundeti-i cu "Multumesc" si faceti din asezarea jucariilor la locul lor - o activitate de joaca in sine. Chiar daca inca nu va "prinde" ideea, nu e niciodata prea devreme pentru inceperea educatiei.
Dati fiecarui lucru un nume
Acum este la indemana dumneavoastra sa va ajutati copilul sa faca legaturile dintre obiecte si numele lor - si - cu cit faceti acest lucru mai des - cu atit mai repede ii va creste vocabularul. Nu incetati sa ii vorbiti si sa denumiti diversele lucruri care il inconjoara. Numarati treptele impreuna cu el cind le urcati si explicatii numele si culoarea fructelor la magazinul de alimente. Cititi-i o carticica si cereti-i sa arate cu minuta diverse obiecte sau personaje. Cereti-i parerea din cind in cind - intrebati-l daca vrea sa poarte sosetelele albastre sau rosii sau daca ar vrea sa se joace cu cuburile sau cu cerculetele. S-ar putea sa nu va raspunda, dar s-ar putea ca intr-o buna zi sa fiti placut surprinsa!

bebe · bebelus · despre sanatate · informatii bebelus · informatii utile · luna 12 · mamica · primul an de viata · sanatateverde

Primul an de viata pe luni Luna 12

Luna 12
Primii pasi
Acel mare eveniment este pe aproape! In aceasta luna copilul dvs va face primii pasi singuri (desi - la fel de bine - s-ar putea sa mai astepte citeva saptamini sau luni pina la declasanrea maretului eveniment!) - asa ca nu va faceti griji daca nu devine un 'mergaret' in aceasta luna. Cei mai multi copii fac primele incercari de a merge - in virful picioarelor si cu talpitele indreptate in afara. Bineinteles ca nu doriti sa pierdeti sansa de a pastra pentru eternitate acele momente unice din viata copilului - asa ca tineti la indemana un aparat de fotografiat sau o camera video. Tot in aceasta perioasa, copilul dvs poate face primele tentative de a se hrani singur - desi ii va fi foarte greu sa duca mincare spre gura. Mincare poate ateriza in orice parte a fetii mai degraba decit in gurita!


Noi feluri de joaca
In aceasta luna probabil ca micutul va trece de la faza invatarii miscarilor fine (acum are deja formata apucatura tip "penseta" cu doua degetele) la exersarea muschilor mai mari. Unii copii de aceasta varsta se dedica pentru perioade foarte scurte de 2-5 minute (oh...doar atit!) unor activitati tacute - desi e foarte posibil ca activitatea favorita a copilului dvs sa nu fie chiar asa de tacuta...
De fapt - micuta/micutul considera ca este foarte distractiv sa arunce, sa zangane si sa doboare cam tot ce ii sta in cale. Va va 'inmana' o jucarie dupa care la fel de repede si de hotarit o va lua inapoi si adora sa puna diverse lucruri in tot felul de 'containere' si apoi sa le rastoarne. Jocul acesta e la fel de 'gustat' cind e cazul de oale si castroane - ii place sa puna cele mici in cele mari, sa le rastoarne - si sa faca mare tambalau cu toata acesta. (aveti niste vata de urechi pentru dvs si musafiri la indemana?)
Facind ora de mers la somn mai usor de suportat...
Unul dintre micile luxuri legate de cresterea unui copil - este...timpul in care acesta doarme. Sa recunoastem ca in acest timp parintii isi mai reincarca putin (dar nu total...) bateriile. Insa - odata ce copilul se apropie de varsta de 1 an, s-ar putea sa opuna tot mai multa rezistenta acestei activitati... iar personalitatea lui crescanda si independenta pot face din 'mersul la nani' o activitate tot mai galagioasa si mai neplacuta pentru ambele parti...
Urmarind totusi rutina bine stabilita dinaintea somnului de noapte - care poate include o baita sau citirea unei povesti - in cele din urma s-ar putea sa accepte situatia... si sa adoarma. Este important sa reusiti sa pastrati consecventa in aceasta rutina. De exemplu - dati-i sa manince, faceti-i o baita, imbracati-l in pijamalute, jucati un joculet sau cititi-i dintr- carticica, cintati-i un cantecel ... in cele din urma...puneti-l la somn. Orice activitate ati intreprinde, faceti-o consistent si in aceeasi ordine. Puteti alterna aceste activitati cu partenerul dvs (mama ii face baita, tata ii citeste o poveste sau invers) sau puteti pur si simplu sa alternati serile, in asa fel incit sa va acordati reciproc (mama si tata) un pic de 'pauza'.
E greu de spus Pa!
Pana la aceasta varsta, copilul dvs a avut probabil mici crize de plans atunci cind nu a mai vazut prin preajma fetze cunoscute. Acest lucru este natural. Copilasul va iubeste si este dependent de dvs - asa ca va fi trist cind nu va mai simte prin preajma. Pentru a face "despartirile" mai usoare, rugati-va babysitter-ul sa ajunga devreme la dvs pentru a-i lasa timp micutului/micutei sa se acomodeze cu ea. Fiti ferm/a atunci cind plecati si nu prelungiti "agonia" cu tot felul de Pa-uri si pupici - plecati repede dupa un ferm sarut de ramas-bun. Odata ce veti dispare, lacrimile copilului se vor usca repede.
Este adevarat ca nu este usor, insa trebuie sa va ajutati copilul sa isi cistige independenta incetul cu incetul. Daca va cheama din alta camera, asteptati citeva minute pina sa ii executati "comanda". Daca plecati intr-o alta incapere, strigati-l din camera respectiva insa nu veniti alergind de fiecare data cind "protesteaza". Din moment ce independenta absoluta de mama si tata nu exista la bebelusi - este bine insa sa il faceti sa inteleaga ca poate sa se 'bazeze" pe dvs si sa nu fie - totusi - indiferent la plecarile si sosirile dvs in preajma lui.
Invantind sa comunice
Desi in aceasta perioasa vocabularul copiilor consta in citeva cuvinte in afara de mama si tata, multi dintre ei sunt capabili sa faca "conversatie" - vorbind intr-o limba doar de ei stiuta. Este ca si cum ar vorbi limbi straine.
La un anisor, copilul dvs va fi in stare sa raspunda la intrebari si comenzi simple, mai ales daca ii mai dati si un ajutor folsindu-va in plus si semne cu mainile. De exemplu intrebati-va copilul "unde este gura?" si aratati-o. Sau incercati "Da-mi cana" si aratati-i cana. S-ar putea sa va raspunda in felul sau, folosindu-si propriile gesturi - ca de exemplu dind din cap pentru a spune "Nu".
Profitati de receptivitatea copilului si incepeti sa il invatati primele maniere si cum sa se ajute de ele. Subliniati de fiecare data "Te rog" si raspundeti-i cu "Multumesc" si faceti din asezarea jucariilor la locul lor - o activitate de joaca in sine. Chiar daca inca nu va "prinde" ideea, nu e niciodata prea devreme pentru inceperea educatiei.
Dati fiecarui lucru un nume
Acum este la indemana dumneavoastra sa va ajutati copilul sa faca legaturile dintre obiecte si numele lor - si - cu cit faceti acest lucru mai des - cu atit mai repede ii va creste vocabularul. Nu incetati sa ii vorbiti si sa denumiti diversele lucruri care il inconjoara. Numarati treptele impreuna cu el cind le urcati si explicatii numele si culoarea fructelor la magazinul de alimente. Cititi-i o carticica si cereti-i sa arate cu minuta diverse obiecte sau personaje. Cereti-i parerea din cind in cind - intrebati-l daca vrea sa poarte sosetelele albastre sau rosii sau daca ar vrea sa se joace cu cuburile sau cu cerculetele. S-ar putea sa nu va raspunda, dar s-ar putea ca intr-o buna zi sa fiti placut surprinsa!

Masajul la copil mic, bebelus




Masajul la copil mic, bebelus

Daca te intrebi cum se executa un masaj la un bebelus, ori cum ar trebuii copilasul sa primeasca o "frectie", "masaj muscular" etc atunci sanatateverde.blogspot.com iti ofera acum cateva imagini pentru ca stim noi, o imagine face cat o mie de cuvinte!

bebelus · copil mic · despre copil · despre sanatate · masaj · Masajul la copil mic · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste

Masajul la copil mic, bebelus

Masajul la copil mic, bebelus




Masajul la copil mic, bebelus

Daca te intrebi cum se executa un masaj la un bebelus, ori cum ar trebuii copilasul sa primeasca o "frectie", "masaj muscular" etc atunci sanatateverde.blogspot.com iti ofera acum cateva imagini pentru ca stim noi, o imagine face cat o mie de cuvinte!

Citeva retete gustoase de papica
Discutii pe aceasta tema

Continutul articolului:
Desi unii dintre ei sint niste "monstruleti" care ne chinuie cumplit la masa, oferiti-le alimente gustoase si in acelasi timp sanatoase. Iata mai jos o selectie de mancaruri cu care merita sa incercati sa ii ademeniti pe copii.






De la 3 luni
1. Supa de morcovi
Se taie felii subtiri 500 g morcov. Se pun la fiert intr-un litru de apa si se fierb 2 ore. Se strecoara. Morcovii fierti sunt trecuti de doua ori prin sita. Se adauga apa pierduta prin fierbere, sare (un strop) si se clocoteste iar.
2. Suc de mere
Daca nu ai storcator de fructe procedeaza astfel: Spala marul, curata-l de coaja si rade-l pe o razatoare de sticla. Piureul obtinut stoarce-l prin tifon si amesteca-l eventual cu putin sirop de zahar. Se pregateste atunci cand se consuma. La fel poti prepara sucul de morcov, piersici, pere si caise (ai grija sa-I dai suc din fructul care-i face bine la burtica – vezi inainte cum sunt materiile fecale). Morcovul se recomanda daca copilul este deranjat la burtica, restul fructelor, daca este constipat.
Zaharul se adauga daca copilul refuza sucul neandulcit!
De la 5 luni
1. Suc de lamaie, portocale, mandarine si grapefruit
Se spala fructul foarte bine sub jet de apa si se taie in jumatate. Se stoarce cu storcatorul sau prin presa speciala. Zeama obtinuta, fara pielite si samburi, se amesteca cu putin sirop de zahar bine legat. . Se pregateste atunci cand se consuma.
2. Mere rase su biscuiti sau pesmet de paine alba
1 mar, 1lingurita de zahar, 1-2 lingurite de biscuiti pisati foarte fin sau pesmet, cateva picaturi de zeama de lamaie sau portocala
Se spala bine marul si se curata de coaja. Se rade pe razatoarea de sticla. Se amesteca cu biscuitii sau pesmetul. Daca este prea subtire, se mai adauga putin biscuite sau pesmet pentru a obtine o pasta nu prea vartoasa. Se amesteca (optional) cu zaharul si zeama de lamaie sau portocala.
Marul ras se pregateste cu 5-10 minute inainte de a-l da copilului sa-l manance!
De la 6 luni
1. Suc de visine
100-150 g visine fara samburi
Se scot samburii de la visine si se asaza intr-un vas mai adanc si se presara cu zahar. Se consuma zeama pe care o lasa.
Cand scurgem fructele de zeama, le presam cu dosul linguritei de peretii castronului, ca sa obtinem mai mult suc. La fel se prepara sucul de cirese, capsuni, fragi, zmeura, mure.
2. Suc de rosii
1-2 rosii , 1 lingurita de zahar (optional)
Rosiile bine coapte, se spala si se scufunda cateva secunde intr-un vas cu apa clocotita. Se scot, se curata de pielita, se scot samburii si se zdrobesc in storcator sau in tifon. Zeama poate fi amestecata cu zahar in proportie de 5 g zahar (o lingurita la 100 g rosii.
3. Piure din zarzavatul de la supa
Zarzavatul de la supa (morcov, patrunjel, cartof) se paseaza fierbinte prin sita. Se amesteca cu lapte sau putina smantana, putin unt si zeama de lamaie. Se poate servi ca garnitura, sau felul doi.
4. Piure de cartofi
Piure-ul de cartofi se poate pregati din cartofi copti in coaja sau fierti (250 g), lapte (100 g), unt (1/2 lingurita), sare (un strop). Cartofii fierbinti se paseaza prin sita sau se zdrobesc cu furculita si amesteca cu laptele si untul. Se poate adauga si galbenus de ou sau branza de vaci.
5. Sos Bechamel
5 g faina, 5 g unt, 100 g lapte, un praf de sare.
Se topeste untul, se pune faina amestecand mereu, fara sa se rumeneasca. Se stinge cu laptele rece, amestecand continuu cu lingura, sa nu se faca cocoloase.
6. Supa crema de legume cu lapte
1 litru apa, 1 morcov, 1 ceapa, 1 radacina patrunjel, 200 g cartofi, 1/2 lingurita unt, 1 lingurita faina, 150 g lapte, patrunjel verde.
Se fierb zarzavaturile spalate, curatate si tocate foarte fin, in apa clocotita. Se paseaza, se adauga sare, se pune din nou la fiert. Separat, se face un sos alb din 1 lingurita de unt, 1 lingurita de faina, stins cu lapte. Se amesteca cu supa. Se lasa sa mai dea 2-3 clocote impreuna. Se pune verdeata tocata fin. Se pot adauga, cand e calduta, cateva picaturi de lamaie.
7. Supa din verdeturi de primavara
10g unt, 10 g faina, 10-20 g verdeturi (care se gasesc primavara), cateva felii de franzeluta. Se spala verdeturile in multe ape, se taie fin si se inabusa in 5 g unt, 5 minute. Din restul de unt, cu faina, se face un sos alb, se stinge cu 60 g apa sau supa si se fierb 20 minute. Se adauga verdeturile taiate marunt, 1 lingurita smantana si zeama de lamaie.
8. Ciorba de rosii cu orez
400 g apa, 250 g rosii, 1 ceapa, 1 morcov, 1 radacina patrunjel, 1 ardei gras, 1 lingura orez, 1 ou, 1 lingura faina, 2 lingurite unt, patrunjel verde.
Se pune apa la fiert; cand clocoteste se adauga legumele bine spalate. Se lasa sa clocoteasca pana sunt aproape fierte, apoi se pun rosiile taiate. Cand toate legumele sunt fierte se strecoara zeama si zarzavatul se paseaza. Se pune din nou la fiert cu orezul. In loc de orez se pot pune zdrente facute dintr-un ou batut cu faina, pana se face ca o smantana groasa. Se pun cand fierbe ciorba. Dupa ce totul este fiert se pune patrunjelul tocat marunt si untul. Se serveste calda.
9. Piure de spanac
200 g spanac, 1 lingurita zahar, 5 g unt, 5 g faina, 100 ml lapte, 5 g orez, sare, lamaie.
Se spala spanacul pana apa iese curata, se scot coditele si se lasa sa se scurga. Se fierbe inabusit in zeama lui sau in bain -marie. Se toaca pe un fund de lemn. Separat, se face un sos Bechamel din 5 g unt, faina si lapte. Se pune spanacul in sos, orezul care a fost fiert separat, si se lasa sa mai fiarba putin. Se ia de pe foc si se adauga zeama de lamaie. Spanacul nu va fi consumat reancalzit, deoarece este daunator sanatatii!
De la 8 luni
1. Gris cu lapte caramel
100 g apa, 12 g gris, 150 g lapte, 12 g zahar, 1 lingurita unt, 1 lingurita dulceata de visine
Se arde zaharul caramel, se stinge cu lapte amestecat cu apa. Cand clocoteste se adauga grisul in ploaie si se fierbe 10-15 min. Cand s-a racit pe jumatate, se amesteca cu untul si dulceata de visine.
2. Budinca de orez pasat cu branza de vaci
1 ceasca de cafea plina cu orez, 100 g branza de vaci, 30 g zahar, 250 g apa+lapte, 30 g unt, 1 ou, sare.
Orezul ales si spalat se pune la fiert cu apa amestecata cu lapte si un praf de sare; daca scade mai adaugi apa. Se fierbe orezul pana se zdrobeste si scade apa. Se trece prin sita. Pasta obtinuta se amesteca cu branza de vaci, se adauga galbenusul de ou frecat cu zaharul si la urma albusul spuma. Se unge cu unt o cratita, se imbraca cu pesmet si se toarna compozitia, adaugand un pic de unt si deasupra. Se lasa la cuptor 40 de minute.
3. Supa crema de cartofi
1 litru apa, 300 g cartofi curatati, 1 ceapa, sare, unt, verdeata tocata, lamaie, 1 ou, smantana.
Se clocoteste apa. Se adauga ceapa lasand sa fiarba 20 min, apoi adaugi cartofii curatati si taiati cuburi. Dupa ce au fiert se paseaza prin sita; adauga sare. Drege cu un ou batut cu smantana si adauga patrunjel verde si lamaie.
4. Gogosi de cartofi
250 g cartofi, 10 g unt, 10 g branza rasa, 1 galbenus.
Cartofii copti se curata de coaja, se zdrobesc bine si se amesteca cu unt, branza si galbenusul de ou. Se asaza gramajoare pe o tava unsa, se presara schweitzer ras si se coc la foc iute.
5. Piure de conopida cu cartofi
Conopida, cartofi , lapte, 10 g unt, 1 praf sare.
Se fierb in apa cu sare conopida si cartofii. Se paseaza fierbinti, se amesteca cu laptele cald si untul si se bat bine cu mixer-ul sau telul. Se netezeste in cratita, se mai pune o lingurita de unt si se da la cuptor 5-10 min.
6. Branza de vaci cu galbenus de ou
150 g branza de vaci proaspata, 1 galbenus de ou, 2 lingurite zahar, 2 lingurite unt, coaja de lamaie sau vanilie.
Se freaca spuma galbenusul cu zaharul, apoi se adauga treptat branza de vaci. Se freaca pana se obtine o crema, in care se adauga untul frecat separat, vanilia si coaja de lamaie. Se serveste ca desert sau la masa de la ora 10.
7. Sos de vanilie
1 galbenus, 250 g lapte, 20 g zahar, vanilie.
Se fierbe laptele cu vanilie. Separat se freaca galbenusul cu zaharul, se amesteca cu laptele clocotit si se lasa pe foc pana incepe sa se ingroase, avand grija sa amesteci mereu. Se serveste rece.
8. Ficat la cuptor in plic
1 ficat de pasare, 1 lingurita de unt, sare
Se spala ficatul, se asaza pe o hartie pergament, se pune o lingurita de unt. Se impacheteaza ficatul in hartie, se asaza intr-un vas mic care se pune in cuptor 20-30 min, controland sa nu se arda hartia. Ficatul astfel fript se toaca si se adauga sare. Se poate servi cu garnitura de piure de legume.
De la 9 luni
1. Ciorba de carne de vaca cu perisoare
500 g apa, 200 g carne fara os, 2 cepe mici, 1 morcov, 1 radacina patrunjel, 150-200 g os de vaca, 2 lingurite orez, patrunjel verde, sare.
Se pune la fiert osul in apa cu sare. Se fierbe pana scade apa la jumatate, apoi se completeaza cantitatea de apa evaporata pana la 500 g. Cand da in clocot se adauga zarzavatul, spalat, curatat si taiat marunt in ordinea: ceapa, morcov, patrunjel.
Separat se toaca carnea, se adauga putin miez de paine alba, un praf sare. Se fac perisoare care se pun in supa. Se adauga orezul spalat si se lasa sa fiarba. Se acreste cu zeama de lamaie sau bors. Se bate cu ou si smantana.
2. Sirop de macese
1 kg macese bine coapte, 1 kg zahar.
Se pun macesele la fiert cu apa, astfel incat sa fie acoperite de aceasta. Se fierb pana se inmoaie, se lasa sa se raceasca, se strecoara printr-o sita fina, apoi printr-un saculet de panza deasa, sa nu treaca decat zeama.
Se pune la fiert 1 kg zahar cu 2 pahare zeama de la macesele fierte. Se lasa sa fiarba pana se leaga siropul ca la dulceata. Se lasa sa se raceasca si se pune in sticle.
Siropul se consuma cu apa sau se adauga la budinci de orez sau gris.
De la 10 luni
1. Sos olandez
3 linguri lapte sau smantana, 40 g unt, 1 galbenus, sare, zeama de lamaie.
Se incalzeste untul, se amesteca cu galbenusul batut cu lapte, smantana sau supa. Se lasa la bain-marie la foc mic sa se ingroase putin, fara sa fiarba. Se potriveste dupa gust cu sare si lamaie. Se serveste cu carne fiarta sau tocata.
2. Galusti de gris cu lapte
1 ou, gris, 1 litru apa, 300 g lapte, 4 lingurite zahar, vanilie.
Se pune la fiert apa cu sare. Cand fierbe in clocot, se bate oul intreg si se adauga gris atat cat sa obtinem o pasta care nu curge, fara a fi insa vartoasa. Imediat ce ai pregatit compozitia de galuste, cu lingurita inmuiata in apa tai galusti foarte mici pe care le pui in apa care fierbe.
Se fierb galustele incercand una pe care o taiem in doua cu lingurita, controland daca a fiert si mijlocul. Galustele bine reusite cresc si sunt moi. Cand sunt fierte, se strecoara si se pun in laptele fiert separat cu zahar si vanilie. Se dau ca desert.
3. Papanasi fierti
150 g branza de vaci, 1 ou, 1 lingurita unt, 25 g faina, 30 g zahar, smantana.
Se freaca bine branza de vaci cu galbenusul, se adauga untul, faina si albusul batut spuma; se amesteca obtinand o pasta care se ia cu lingurita. Se pune la fiert apa cu sare si cand clocoteste se pun papanasii care se fierb 5-10 min. (se ridica la suprafata). Se scurg, se pun intr-o forma, se toarna smantana si se pun in cuptorul incins 5 min.
4. Budinca de mere
2 oua, 50 g zahar, 20 g unt, 30 g faina, 250 g mere rase.
Curata cateva mere, da-le prin razatoare si presara putin zahar. Separat freaca 50 g zahar cu unt, adauga galbenusurile, apoi faina in ploaie si merele, la urma albusurile batute spuma. Se coace ¾ ora intr-o forma unsa si presarata cu pesmet. Se serveste cu sirop de fructe.
5. Budinca de lamaie
125 g lapte, 20 g unt, 20 g zahar, 20 g faina, 1 ou, 1 lamaie.
Din unt, faina si lapte se face un sos alb. Zaharul se freaca cu galbenusul si se amesteca cu sosul dupa ce acesta s-a racit, cu putina coaja de lamaie rasa, zeama de lamaie, iar la urma cu albusul spuma. Se coace sau se fierbe in baine-marie 30 min. intr-o forma unsa cu unt si presarata cu zahar.
6. Spanac florentin
200-250 g spanac, 2-3 rosii, 2-3 lingurite smantana, parmezan ras, unt.
Se curata spanacul si se spala, se pune intr-o cratita cu putin ului si apa, pana se inmoaie. Se spala rosiile, se taie si se pun intr-o tava unsa cu unt, sa se rumeneasca la cuptor. Spanacul se pune intr-o forma unsa, deasupra se pun rosiile, se presara parmezan ras si se mai lasa 10-12 min. la cuptor.
7. Budinca de dovlecei
1 dovlecel, 20 g cascaval, 1 ou, smantana, sare.
Se curata dovlecelul de coaja si se scobeste miezul cu o lingurita. Se taie in cuburi mici si se fierb 10 min. in apa cu sare. Se strecoara si se lasa sa se raceasca. Se amesteca poi cu galbenusul, cascavalul ras, albusul spuma, ½ lingurita faina si unt. Se rastoarna intr-o forma unsa cu unt si se toarna smantana. Se coace 20-30 min. si se serveste cald sau rece.
8. Piure de cartofi copti, cu ou, rosii si parmezan ras
1 rosie, 3-4 cartofi potriviti, 3 lingurite unt, 100 g lapte, 1 galbenus.
Se fierb cartofii in coaja sau se coc. Se cojesc si se paseaza fierbinti, se adauga lapte cald, un praf de sare si se bate cu telul sau mixer-ul. Se adauga untul amestecat cu galbenusul. Se asaza intr-un vas. Deasupra se pun felii de rosii, lapte si parmezan ras. Se pune la cuptor incins, 5-10 min.
Editor: Cristina Dinu

bebelus · Citeva retete gustoase de papica · despre sanatate · informatii bebelus · mancare bebelus · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste

Citeva retete gustoase de papica

Citeva retete gustoase de papica
Discutii pe aceasta tema

Continutul articolului:
Desi unii dintre ei sint niste "monstruleti" care ne chinuie cumplit la masa, oferiti-le alimente gustoase si in acelasi timp sanatoase. Iata mai jos o selectie de mancaruri cu care merita sa incercati sa ii ademeniti pe copii.






De la 3 luni
1. Supa de morcovi
Se taie felii subtiri 500 g morcov. Se pun la fiert intr-un litru de apa si se fierb 2 ore. Se strecoara. Morcovii fierti sunt trecuti de doua ori prin sita. Se adauga apa pierduta prin fierbere, sare (un strop) si se clocoteste iar.
2. Suc de mere
Daca nu ai storcator de fructe procedeaza astfel: Spala marul, curata-l de coaja si rade-l pe o razatoare de sticla. Piureul obtinut stoarce-l prin tifon si amesteca-l eventual cu putin sirop de zahar. Se pregateste atunci cand se consuma. La fel poti prepara sucul de morcov, piersici, pere si caise (ai grija sa-I dai suc din fructul care-i face bine la burtica – vezi inainte cum sunt materiile fecale). Morcovul se recomanda daca copilul este deranjat la burtica, restul fructelor, daca este constipat.
Zaharul se adauga daca copilul refuza sucul neandulcit!
De la 5 luni
1. Suc de lamaie, portocale, mandarine si grapefruit
Se spala fructul foarte bine sub jet de apa si se taie in jumatate. Se stoarce cu storcatorul sau prin presa speciala. Zeama obtinuta, fara pielite si samburi, se amesteca cu putin sirop de zahar bine legat. . Se pregateste atunci cand se consuma.
2. Mere rase su biscuiti sau pesmet de paine alba
1 mar, 1lingurita de zahar, 1-2 lingurite de biscuiti pisati foarte fin sau pesmet, cateva picaturi de zeama de lamaie sau portocala
Se spala bine marul si se curata de coaja. Se rade pe razatoarea de sticla. Se amesteca cu biscuitii sau pesmetul. Daca este prea subtire, se mai adauga putin biscuite sau pesmet pentru a obtine o pasta nu prea vartoasa. Se amesteca (optional) cu zaharul si zeama de lamaie sau portocala.
Marul ras se pregateste cu 5-10 minute inainte de a-l da copilului sa-l manance!
De la 6 luni
1. Suc de visine
100-150 g visine fara samburi
Se scot samburii de la visine si se asaza intr-un vas mai adanc si se presara cu zahar. Se consuma zeama pe care o lasa.
Cand scurgem fructele de zeama, le presam cu dosul linguritei de peretii castronului, ca sa obtinem mai mult suc. La fel se prepara sucul de cirese, capsuni, fragi, zmeura, mure.
2. Suc de rosii
1-2 rosii , 1 lingurita de zahar (optional)
Rosiile bine coapte, se spala si se scufunda cateva secunde intr-un vas cu apa clocotita. Se scot, se curata de pielita, se scot samburii si se zdrobesc in storcator sau in tifon. Zeama poate fi amestecata cu zahar in proportie de 5 g zahar (o lingurita la 100 g rosii.
3. Piure din zarzavatul de la supa
Zarzavatul de la supa (morcov, patrunjel, cartof) se paseaza fierbinte prin sita. Se amesteca cu lapte sau putina smantana, putin unt si zeama de lamaie. Se poate servi ca garnitura, sau felul doi.
4. Piure de cartofi
Piure-ul de cartofi se poate pregati din cartofi copti in coaja sau fierti (250 g), lapte (100 g), unt (1/2 lingurita), sare (un strop). Cartofii fierbinti se paseaza prin sita sau se zdrobesc cu furculita si amesteca cu laptele si untul. Se poate adauga si galbenus de ou sau branza de vaci.
5. Sos Bechamel
5 g faina, 5 g unt, 100 g lapte, un praf de sare.
Se topeste untul, se pune faina amestecand mereu, fara sa se rumeneasca. Se stinge cu laptele rece, amestecand continuu cu lingura, sa nu se faca cocoloase.
6. Supa crema de legume cu lapte
1 litru apa, 1 morcov, 1 ceapa, 1 radacina patrunjel, 200 g cartofi, 1/2 lingurita unt, 1 lingurita faina, 150 g lapte, patrunjel verde.
Se fierb zarzavaturile spalate, curatate si tocate foarte fin, in apa clocotita. Se paseaza, se adauga sare, se pune din nou la fiert. Separat, se face un sos alb din 1 lingurita de unt, 1 lingurita de faina, stins cu lapte. Se amesteca cu supa. Se lasa sa mai dea 2-3 clocote impreuna. Se pune verdeata tocata fin. Se pot adauga, cand e calduta, cateva picaturi de lamaie.
7. Supa din verdeturi de primavara
10g unt, 10 g faina, 10-20 g verdeturi (care se gasesc primavara), cateva felii de franzeluta. Se spala verdeturile in multe ape, se taie fin si se inabusa in 5 g unt, 5 minute. Din restul de unt, cu faina, se face un sos alb, se stinge cu 60 g apa sau supa si se fierb 20 minute. Se adauga verdeturile taiate marunt, 1 lingurita smantana si zeama de lamaie.
8. Ciorba de rosii cu orez
400 g apa, 250 g rosii, 1 ceapa, 1 morcov, 1 radacina patrunjel, 1 ardei gras, 1 lingura orez, 1 ou, 1 lingura faina, 2 lingurite unt, patrunjel verde.
Se pune apa la fiert; cand clocoteste se adauga legumele bine spalate. Se lasa sa clocoteasca pana sunt aproape fierte, apoi se pun rosiile taiate. Cand toate legumele sunt fierte se strecoara zeama si zarzavatul se paseaza. Se pune din nou la fiert cu orezul. In loc de orez se pot pune zdrente facute dintr-un ou batut cu faina, pana se face ca o smantana groasa. Se pun cand fierbe ciorba. Dupa ce totul este fiert se pune patrunjelul tocat marunt si untul. Se serveste calda.
9. Piure de spanac
200 g spanac, 1 lingurita zahar, 5 g unt, 5 g faina, 100 ml lapte, 5 g orez, sare, lamaie.
Se spala spanacul pana apa iese curata, se scot coditele si se lasa sa se scurga. Se fierbe inabusit in zeama lui sau in bain -marie. Se toaca pe un fund de lemn. Separat, se face un sos Bechamel din 5 g unt, faina si lapte. Se pune spanacul in sos, orezul care a fost fiert separat, si se lasa sa mai fiarba putin. Se ia de pe foc si se adauga zeama de lamaie. Spanacul nu va fi consumat reancalzit, deoarece este daunator sanatatii!
De la 8 luni
1. Gris cu lapte caramel
100 g apa, 12 g gris, 150 g lapte, 12 g zahar, 1 lingurita unt, 1 lingurita dulceata de visine
Se arde zaharul caramel, se stinge cu lapte amestecat cu apa. Cand clocoteste se adauga grisul in ploaie si se fierbe 10-15 min. Cand s-a racit pe jumatate, se amesteca cu untul si dulceata de visine.
2. Budinca de orez pasat cu branza de vaci
1 ceasca de cafea plina cu orez, 100 g branza de vaci, 30 g zahar, 250 g apa+lapte, 30 g unt, 1 ou, sare.
Orezul ales si spalat se pune la fiert cu apa amestecata cu lapte si un praf de sare; daca scade mai adaugi apa. Se fierbe orezul pana se zdrobeste si scade apa. Se trece prin sita. Pasta obtinuta se amesteca cu branza de vaci, se adauga galbenusul de ou frecat cu zaharul si la urma albusul spuma. Se unge cu unt o cratita, se imbraca cu pesmet si se toarna compozitia, adaugand un pic de unt si deasupra. Se lasa la cuptor 40 de minute.
3. Supa crema de cartofi
1 litru apa, 300 g cartofi curatati, 1 ceapa, sare, unt, verdeata tocata, lamaie, 1 ou, smantana.
Se clocoteste apa. Se adauga ceapa lasand sa fiarba 20 min, apoi adaugi cartofii curatati si taiati cuburi. Dupa ce au fiert se paseaza prin sita; adauga sare. Drege cu un ou batut cu smantana si adauga patrunjel verde si lamaie.
4. Gogosi de cartofi
250 g cartofi, 10 g unt, 10 g branza rasa, 1 galbenus.
Cartofii copti se curata de coaja, se zdrobesc bine si se amesteca cu unt, branza si galbenusul de ou. Se asaza gramajoare pe o tava unsa, se presara schweitzer ras si se coc la foc iute.
5. Piure de conopida cu cartofi
Conopida, cartofi , lapte, 10 g unt, 1 praf sare.
Se fierb in apa cu sare conopida si cartofii. Se paseaza fierbinti, se amesteca cu laptele cald si untul si se bat bine cu mixer-ul sau telul. Se netezeste in cratita, se mai pune o lingurita de unt si se da la cuptor 5-10 min.
6. Branza de vaci cu galbenus de ou
150 g branza de vaci proaspata, 1 galbenus de ou, 2 lingurite zahar, 2 lingurite unt, coaja de lamaie sau vanilie.
Se freaca spuma galbenusul cu zaharul, apoi se adauga treptat branza de vaci. Se freaca pana se obtine o crema, in care se adauga untul frecat separat, vanilia si coaja de lamaie. Se serveste ca desert sau la masa de la ora 10.
7. Sos de vanilie
1 galbenus, 250 g lapte, 20 g zahar, vanilie.
Se fierbe laptele cu vanilie. Separat se freaca galbenusul cu zaharul, se amesteca cu laptele clocotit si se lasa pe foc pana incepe sa se ingroase, avand grija sa amesteci mereu. Se serveste rece.
8. Ficat la cuptor in plic
1 ficat de pasare, 1 lingurita de unt, sare
Se spala ficatul, se asaza pe o hartie pergament, se pune o lingurita de unt. Se impacheteaza ficatul in hartie, se asaza intr-un vas mic care se pune in cuptor 20-30 min, controland sa nu se arda hartia. Ficatul astfel fript se toaca si se adauga sare. Se poate servi cu garnitura de piure de legume.
De la 9 luni
1. Ciorba de carne de vaca cu perisoare
500 g apa, 200 g carne fara os, 2 cepe mici, 1 morcov, 1 radacina patrunjel, 150-200 g os de vaca, 2 lingurite orez, patrunjel verde, sare.
Se pune la fiert osul in apa cu sare. Se fierbe pana scade apa la jumatate, apoi se completeaza cantitatea de apa evaporata pana la 500 g. Cand da in clocot se adauga zarzavatul, spalat, curatat si taiat marunt in ordinea: ceapa, morcov, patrunjel.
Separat se toaca carnea, se adauga putin miez de paine alba, un praf sare. Se fac perisoare care se pun in supa. Se adauga orezul spalat si se lasa sa fiarba. Se acreste cu zeama de lamaie sau bors. Se bate cu ou si smantana.
2. Sirop de macese
1 kg macese bine coapte, 1 kg zahar.
Se pun macesele la fiert cu apa, astfel incat sa fie acoperite de aceasta. Se fierb pana se inmoaie, se lasa sa se raceasca, se strecoara printr-o sita fina, apoi printr-un saculet de panza deasa, sa nu treaca decat zeama.
Se pune la fiert 1 kg zahar cu 2 pahare zeama de la macesele fierte. Se lasa sa fiarba pana se leaga siropul ca la dulceata. Se lasa sa se raceasca si se pune in sticle.
Siropul se consuma cu apa sau se adauga la budinci de orez sau gris.
De la 10 luni
1. Sos olandez
3 linguri lapte sau smantana, 40 g unt, 1 galbenus, sare, zeama de lamaie.
Se incalzeste untul, se amesteca cu galbenusul batut cu lapte, smantana sau supa. Se lasa la bain-marie la foc mic sa se ingroase putin, fara sa fiarba. Se potriveste dupa gust cu sare si lamaie. Se serveste cu carne fiarta sau tocata.
2. Galusti de gris cu lapte
1 ou, gris, 1 litru apa, 300 g lapte, 4 lingurite zahar, vanilie.
Se pune la fiert apa cu sare. Cand fierbe in clocot, se bate oul intreg si se adauga gris atat cat sa obtinem o pasta care nu curge, fara a fi insa vartoasa. Imediat ce ai pregatit compozitia de galuste, cu lingurita inmuiata in apa tai galusti foarte mici pe care le pui in apa care fierbe.
Se fierb galustele incercand una pe care o taiem in doua cu lingurita, controland daca a fiert si mijlocul. Galustele bine reusite cresc si sunt moi. Cand sunt fierte, se strecoara si se pun in laptele fiert separat cu zahar si vanilie. Se dau ca desert.
3. Papanasi fierti
150 g branza de vaci, 1 ou, 1 lingurita unt, 25 g faina, 30 g zahar, smantana.
Se freaca bine branza de vaci cu galbenusul, se adauga untul, faina si albusul batut spuma; se amesteca obtinand o pasta care se ia cu lingurita. Se pune la fiert apa cu sare si cand clocoteste se pun papanasii care se fierb 5-10 min. (se ridica la suprafata). Se scurg, se pun intr-o forma, se toarna smantana si se pun in cuptorul incins 5 min.
4. Budinca de mere
2 oua, 50 g zahar, 20 g unt, 30 g faina, 250 g mere rase.
Curata cateva mere, da-le prin razatoare si presara putin zahar. Separat freaca 50 g zahar cu unt, adauga galbenusurile, apoi faina in ploaie si merele, la urma albusurile batute spuma. Se coace ¾ ora intr-o forma unsa si presarata cu pesmet. Se serveste cu sirop de fructe.
5. Budinca de lamaie
125 g lapte, 20 g unt, 20 g zahar, 20 g faina, 1 ou, 1 lamaie.
Din unt, faina si lapte se face un sos alb. Zaharul se freaca cu galbenusul si se amesteca cu sosul dupa ce acesta s-a racit, cu putina coaja de lamaie rasa, zeama de lamaie, iar la urma cu albusul spuma. Se coace sau se fierbe in baine-marie 30 min. intr-o forma unsa cu unt si presarata cu zahar.
6. Spanac florentin
200-250 g spanac, 2-3 rosii, 2-3 lingurite smantana, parmezan ras, unt.
Se curata spanacul si se spala, se pune intr-o cratita cu putin ului si apa, pana se inmoaie. Se spala rosiile, se taie si se pun intr-o tava unsa cu unt, sa se rumeneasca la cuptor. Spanacul se pune intr-o forma unsa, deasupra se pun rosiile, se presara parmezan ras si se mai lasa 10-12 min. la cuptor.
7. Budinca de dovlecei
1 dovlecel, 20 g cascaval, 1 ou, smantana, sare.
Se curata dovlecelul de coaja si se scobeste miezul cu o lingurita. Se taie in cuburi mici si se fierb 10 min. in apa cu sare. Se strecoara si se lasa sa se raceasca. Se amesteca poi cu galbenusul, cascavalul ras, albusul spuma, ½ lingurita faina si unt. Se rastoarna intr-o forma unsa cu unt si se toarna smantana. Se coace 20-30 min. si se serveste cald sau rece.
8. Piure de cartofi copti, cu ou, rosii si parmezan ras
1 rosie, 3-4 cartofi potriviti, 3 lingurite unt, 100 g lapte, 1 galbenus.
Se fierb cartofii in coaja sau se coc. Se cojesc si se paseaza fierbinti, se adauga lapte cald, un praf de sare si se bate cu telul sau mixer-ul. Se adauga untul amestecat cu galbenusul. Se asaza intr-un vas. Deasupra se pun felii de rosii, lapte si parmezan ras. Se pune la cuptor incins, 5-10 min.
Editor: Cristina Dinu

Cite ceva despre creierul copilului dvs.
Discutii pe aceasta tema

Continutul articolului:
Va tineti copilul in brate si acesta isi inchide ochisorii din cauza luminii puternice. In acest moment, un neuron legat de retina sa, realizeaza o conexiune cu unul din creier aflat in zona vizuala a cortexului. Ii atingeti usurel palma cu degetul dvs: il va apuca, il va strange si ii va da in cele din urma drumul. Terminatiile nervoase (neuronii din palma sa) stabilesc legaturi cu cei din creier din zona senzitiva-motoare a cortexului. Plange in toiul noptii, il hraniti si ii zambiti cu drag: va observa pentru ca natura a facut astfel incat distanta de la ochii dvs. la cei ai copilului sa fie egala cu distanta pana la care copilul nou nascut vede.







Neuronii din creier trimit impulsuri electrice pe circuitul care controleaza emotiile. Il asezati pe genunchii dvs. si-I vorbiti: neuronii din urechea sa realizeaza conexiunea cu cortexul auditiv .
Creierul bebelusului este o masinarie permanent in functiune, trilioane de neuroni asteapta sa se cupleze pentru a forma "mintea" . Experientele din copilarie, arata numeroase studii, ajuta la formarea circuitelor din creier - pentru muzica si stiinte exacte, limbaj si emotii.
Si dvs. sunteti convinsa ca va jucati numai, cu copilul dumneavoastra!
Cand se naste un copil, creierul sau este o "amestecatura" de neuroni, toti asteptand sa fie implicati in construirea celei mai complexe tesaturi - mintea umana. Unii neuroni au realizat deja conexiuni, prin intermediul genelor aflate in "oul" fertilizat, formand circuite care controleaza bataile inimii, respiratia, temperatura corpului sau produc reflexele. Dar trilioane si trilioane de neuroni, mai multe decat cip-urile dintr-un Pentium inainte de instalarea soft-uri-lor sunt puri, si au un potential infinit. Daca neuronii sunt folositi, ei formeaza circuite in creier prin legarea de alti neuroni. Daca nu sunt utilizati, mor! Este vorba de experientele traite in copilarie, ele determina care neuroni sunt folositi si formeaza circuite in creier, la fel ca un programator care cu ajutorul tastaturii configureaza legaturile intr-un computer. Tastele care au fost apasate - ce experiente a avut copilul - , vor influenta caracterul viitorului adolescent sau adult : va fi inteligent sau ..mai putin, fricos sau indraznet, vorbaret sau mai putin familiarizat cu vocabularul. Experientele din pruncie si copilarie sunt atat de importante, afirma neurobiologistul specialist in pediatrie Harry Chugani, astfel incat pot schimba complet "soarta" pe care copilul o va avea. La maturitate, creierul are mai mult de 100 de trilioane de conexiuni intre neuroni - mai mult decat numarul galaxiilor cunoscute din univers - ceea ce-I da acestuia puterea de neegalat! Traditia spune ca, aceste conexiuni sunt predeterminate de genele din ovulul fertilizat. Adevarul este ca, numai jumatate din gene sunt implicate in sistemul nervos, si acest numar nu este suficient pentru a determina complexitatea retelelor din creier. Genele pot determina numai circuitele de baza ale creierului, si altceva va modela trilioanele de conexiuni. Acest altceva este: mediul inconjurator, mesajele pe care creierul le primeste din exterior. Conform unei vechi paradigme, " sunt doua etape de importanta ale conexiunilor din creier: o perioada timpurie, cand experienta nu este necesara, si o perioada tarzie, cand avem nevoie de ea" O data cuplat, exista limite in ceea ce priveste abilitatea creierului de a se "autoforma". LIMITE DE TIMP. Numite "perioade critice" , sunt ferestre ale oportunitatilor pe care natura le inchide una cate una, incepand de la nastere si continuand cu fiecare aniversare a copilului dvs. Oamenii de stiinta au facut experiente pe pisici. Le-au lasat sa deschida numai un ochi imediat dupa nastere, pe celalalt acoperindu-l pana la maturitate. In creierul lor, numai cateva legaturi erau realizate catre cortexul vizual .Cand le-au descoperit si celalalt ochi, nu s-au mai realizat legaturi noi. Zona senzoriala a creierului se maturizeaza in copilarie; circuitul emotional este complet realizat la pubertate, lobul frontal - unde se afla centrii inteligentei - se dezvolta pana cel mai tarziu in jurul varstei de 16 ani. Datorita acestei noi interpretari, implicatiile pot fi promitatoare sau ingrijoratoare. Cu "intrari" potivite la timpul potrivit , aproape orice este posibil.
Limbajul:
Inainte de a exista cuvintele, in lumea noului nascut exista sunetele. Cand copilul aude un sunet iar si iar, neuronii din urechea sa stimuleaza formatiunile raspunzatoare de conexiunile din zona auditiva a cortexului. Bebelusii sunt cu desavarsire "surzi" la sunetele care nu apartin limbii lor (deci nu le aud in mod frecvent). In jurul varstei de 12 luni, copiii pierd abilitatea de a depista sunetele care nu apartin limbii materne. In acest fel savantii explica de ce, invatarea unei limbi straine dupa invatarea limbii materne este atat de dificila ( si recomanda invatarea simultana). " Harta perceptiilor formata pentru limba materna impiedica invatarea unei alte limbi". Cu alte cuvinte, circuitele sunt formate pentru spaniola de exemplu, iar neuronii ramasi nefolositi si-au pierdut abilitatea in a forma noi conexiuni de baza. Un copil care va invata o limba straina dupa varsta de 10 ani, nu o va putea vorbi ca pe limba materna. De asemenea, limbile asemanatoare ca romana si franceza sunt mai usor de invatat. Odata stabilit circuitul de baza, bebelusul este pregatit sa transforme sunetele in cuvinte. Cu cat va auzi mai multe cuvinte, cu atat va invata mai repede sa vorbeasca. Copiii ai caror mame le vorbesc permanent vor sti cu 131 de cuvinte mai mult la 20 de luni, decat cei ai caror mame sunt taciturne sau nepasatoare.; la 25 de luni vor sti pana la 295 de cuvinte. Nu conteaza cate cuvinte foloseste mama in conversatia cu copilul: sunetul cuvintelor, se pare, determina construirea unui circuit neural care, dupa aceea, va absorbi mai multe cuvinte.
Muzica:
Cercetatorii de la Universitatea din Konstanz - Germania, afirma faptul ca expunerea la muzica determina realizarea circuitelor neurale. In creierul a noua cantareti la chitara, examinati cu ajutorul rezonantei magnetice, dimensiunea zonei somato-senzoriala din cortex, dedicata degetului mare de la mana stanga era semnificativ mai mare decat la altii care nu cantau. Cat cantau acestia in fiecare zi, nu este relevant si nu afecteaza dimensiunea hartii corticale. Dar varsta la care au inceput sa cante, conteaza: cu cat un copil va canta mai timpuriu la un instrument, cu atat cortexul ii va aloca o zona mai mare. Ca si alte circuite formate in copilarie, este afectat si cel legat de muzica. Wayne State's Chugani a cantat la chitara din copilarie, dupa care a abandonat-o. Mai tarziu, a inceput sa ia lectii de pian impreuna cu fiica sa. Invata cu usurinta, dar nu-si putea "convinge" degetele sa-I urmeze instructiunile. In momentul in care a reinceput sa cante la chitara, a regasit-o cu usurinta, "cantecele ii erau inca in cap".
Logica:
Oamenii de stiinta banuiesc ca toate "mintile" ordonate se caracterizeaza prin structuri similare ale retelei neuronale. " Daca lucrati cu copii mici, - afirma ei - nu trebuie sa-i invatati matematici superioare sau sah. Dar, acestia sunt interesati de muzica , si pot chiar sa compuna melodii." Astfel ca, au fost facute studii pe 19 prescolari pe care i-au inscris la lectii de pian sau de muzica. Dupa 8 luni, cercetatorii au descoperit faptul ca, acesti copii si-au imbunatatit in mod substantial capacitatea de a se orienta in spatiu, comparativ cu alti copii care nu au luat lectii de muzica (rezolvau usor labirinturi, desenau figuri geometrice si reconstruiau cu usurinta blocuri de lego bicolore). Mecanismul din spatele "efectului Mozart" ramane invaluit in mister, dar cercetatorii banuiesc ca, atunci cand copiii isi exerseaza neuronii ascultand muzica clasica, " isi excita structura intrinseca a creierului si il utilizeaza intr-o masura mai mare in sarcini mai complexe.
Emotiile:
Baza circuitelor neuronale care controleaza emotiile este pusa inainte de nastere. Mai apoi, parintii le dezvolta. Poate ca, cea mai puternica influenta, este ceea ce psihiatrul Daniel Stern numeste atasament. Daca tipetelor de placere ale bebelusului li se raspunde cu zambete si imbratisari, daca bucuria de a descoperi ceva nou este impartasita, circuitele pentru aceste emotii sunt realizate. Aparent, creierul utilizeaza acelasi traseu pentru a genera emotii si pentru a raspunde la ele. Daca o emotie este reciproca, semnalele electrice si chimice care au produs-o, sunt mult mai puternice. Daca emotiile sunt privite cu indiferenta - aceste circuite devin confuze si in final se distrug. Ideea este sa nu priviti cu indiferenta tot timpul aceste emotii - exceptiile nu vor afecta copilul pe viata . Dupa unele studii, o mama incapabila sa impartaseasca emotiile copilului pentru ca este foarte pasiva, va avea un copil incapabil sa simta emotii sau bucurii. Un tata isi linisteste cu blandete copilul atunci cand acesta tipa, altul il pune in patutul lui; o mama isi imbratiseaza copilul care tocmai si-a lovit genunchii, o alta tipa la el: " este numai din vina ta!". Prima reactie este importanta pentru linistirea copilului, celelalte nu dovedesc sincronizare emotionala. Intre 10 si 18 luni, multe celule din cortexul prefrontal, responsabil cu emotiile, sunt gata sa formeze conexiuni. Circuitele par sa se constituie si sa se dezvolte in mod controlat, sunt capabile sa calmeze starea de agitatie prin insuflarea ratiunii in iesirile emotionale. Se pare ca, atitudinea parintilor in sensul calmarii, antreneaza acest circuit, astfel incat, copilul invata sa se calmeze singur. Stresul si indiferenta distrug aceste circuite. Acestea toate se petrec foarte devreme dar efectele se vor vedea mai tarziu.Aceste circuite se afla in "amigdala", o structura mititica, situata adanc in creier, care "scaneaza" toate intrarile de natura emotionala. Impulsurile vizuale si auditive sunt captate de amigdala inainte de a ajunge in zona "rationala" a neocortexului. Daca un sunet sau o imagine a fost dureroasa inainte - un tata beat care ajunge acasa si-si bate familia - amigdala inunda circuitele cu neurochimicale inainte ca informatia sa fie procesata de creier. Amintirea tatalui "amenintator" va induce frica! Daca circuitele sunt excitate in acest fel o perioada mai lunga, creierul ramane in "alerta maxima". Chiar si atitudinile nonverbale: expresii faciale, zgomote puternice - pot fi periculoase. Ca rezultat, cortexul nu se mai dezvolta corespunzator si are probleme in a asimila informatii complexe, cum ar fi limbajul.
Miscarea:
Miscarile fetale incep pe la 7 saptamani si se fac simtite undeva intre 15 si 17 saptamani. In acest moment, regiunile din creier care controleaza miscarea incep sa se dezvolte. Perioada critica dureaza ceva: celulelor din creier le trebuiesc in jur de 2 ani , pentru a controla miscarea si pentru a forma circuite functionale. Daca veti restrictiona activitatea, veti inhiba procesul de formare al conexiunilor sinaptice din creier. Fereastra aceasta se va inchide cativa ani mai tarziu: un copil imobilizat inaintea varstei de 4 ani, va invata eventual sa mearga, dar niciodata fara a se impiedica, fara defect.
Exista multe circuite care inca nu au fost descoperite, si nu in ultimul rand, multe influente ale mediului inconjurator care sa le influenteze pozitiv sau negativ. Oamenii de stiinta au stabilit faptul ca putin dupa varsta de 3 ani, cresterea IQ-ului incepe sa nu mai fie atat de spectaculoasa. A fost facut un experiment numit "Proiectul Abecedar". 120 de copii din familii nevoiase au fost implicati intr-una din cele 4 grupe prestabilite: educatie intensiva intr-o institutie de invatam de la 4 luni la 8 ani, de la 4 luni la 5 ani , de la 5 ani la 8 ani si deloc. Veti intreba "ce inseamna a educa un copil de 4 luni?" Nimic deosebit: sa-I vorbesti, sa te joci cu el (cum ar fi cucu-bau), sa-l ingrijesti. Toate jocurile specifice fiecarei varste sunt descrise in cartea : "Learningames" - toate cele 200 de activitati destinate dezvoltarii cunoasterii, limbajului, dezvoltarii din punct de vedere motor sau social. Ramey and Frances Campbell de la Universitatea din Carolina de Nord au aratat faptul ca, copiii implicati in Proiectul Abecedar inca din faza prescolara sunt mult mai buni la matematica si la citire in jurul bvarstei de 15 ani, comparativ cu copiii neimplicati in proiect. Cu cat copiii sunt inscrisi mai devreme intr-o forma de invatamant, cu atat vor fi mai mari castigurile. O interventie in acest sens dupa varsta de 5 ani, nu aduce nici un beneficiu din punctul de vedere al IQ-ului. Apare ca evidenta intrebarea: daca "fereastra mintii" se inchide, pentru marea majoritate, inainte de a intra in scoala primara, orice speranta este pierduta pentru copiii ai caror parinti nu s-au gandit sa-I stimuleze aratandu-le poze sau vorbind cu ei in scopul dobandirii unui vocabular adecvat? Nu! Creierul isi pastreaza abilitatea de invatare intreaga viata. Cu toate acestea, copiii ai caror circuite neurale nu au fost stimulate inainte de a merge la gradinita, nu vor ajunge niciodata sa fie ceea ce ar fi putut fi. Poate veti spune: niciodata nu este prea tarziu! Afirma Joseph Sparling, initiatorul "proiectului Abecedar" ; dar, se pare ca este ceva foarte special legat de primii ani de viata. Important de retinut este faptul ca, ne nastem cu un potential imens - potential care poate fi pus in valoare numai daca este "scris", daca este prelucrat!

bebelus · Cite ceva despre creierul copilului dvs · copil mic · despre sanatate · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste

Cite ceva despre creierul copilului dvs

Cite ceva despre creierul copilului dvs.
Discutii pe aceasta tema

Continutul articolului:
Va tineti copilul in brate si acesta isi inchide ochisorii din cauza luminii puternice. In acest moment, un neuron legat de retina sa, realizeaza o conexiune cu unul din creier aflat in zona vizuala a cortexului. Ii atingeti usurel palma cu degetul dvs: il va apuca, il va strange si ii va da in cele din urma drumul. Terminatiile nervoase (neuronii din palma sa) stabilesc legaturi cu cei din creier din zona senzitiva-motoare a cortexului. Plange in toiul noptii, il hraniti si ii zambiti cu drag: va observa pentru ca natura a facut astfel incat distanta de la ochii dvs. la cei ai copilului sa fie egala cu distanta pana la care copilul nou nascut vede.







Neuronii din creier trimit impulsuri electrice pe circuitul care controleaza emotiile. Il asezati pe genunchii dvs. si-I vorbiti: neuronii din urechea sa realizeaza conexiunea cu cortexul auditiv .
Creierul bebelusului este o masinarie permanent in functiune, trilioane de neuroni asteapta sa se cupleze pentru a forma "mintea" . Experientele din copilarie, arata numeroase studii, ajuta la formarea circuitelor din creier - pentru muzica si stiinte exacte, limbaj si emotii.
Si dvs. sunteti convinsa ca va jucati numai, cu copilul dumneavoastra!
Cand se naste un copil, creierul sau este o "amestecatura" de neuroni, toti asteptand sa fie implicati in construirea celei mai complexe tesaturi - mintea umana. Unii neuroni au realizat deja conexiuni, prin intermediul genelor aflate in "oul" fertilizat, formand circuite care controleaza bataile inimii, respiratia, temperatura corpului sau produc reflexele. Dar trilioane si trilioane de neuroni, mai multe decat cip-urile dintr-un Pentium inainte de instalarea soft-uri-lor sunt puri, si au un potential infinit. Daca neuronii sunt folositi, ei formeaza circuite in creier prin legarea de alti neuroni. Daca nu sunt utilizati, mor! Este vorba de experientele traite in copilarie, ele determina care neuroni sunt folositi si formeaza circuite in creier, la fel ca un programator care cu ajutorul tastaturii configureaza legaturile intr-un computer. Tastele care au fost apasate - ce experiente a avut copilul - , vor influenta caracterul viitorului adolescent sau adult : va fi inteligent sau ..mai putin, fricos sau indraznet, vorbaret sau mai putin familiarizat cu vocabularul. Experientele din pruncie si copilarie sunt atat de importante, afirma neurobiologistul specialist in pediatrie Harry Chugani, astfel incat pot schimba complet "soarta" pe care copilul o va avea. La maturitate, creierul are mai mult de 100 de trilioane de conexiuni intre neuroni - mai mult decat numarul galaxiilor cunoscute din univers - ceea ce-I da acestuia puterea de neegalat! Traditia spune ca, aceste conexiuni sunt predeterminate de genele din ovulul fertilizat. Adevarul este ca, numai jumatate din gene sunt implicate in sistemul nervos, si acest numar nu este suficient pentru a determina complexitatea retelelor din creier. Genele pot determina numai circuitele de baza ale creierului, si altceva va modela trilioanele de conexiuni. Acest altceva este: mediul inconjurator, mesajele pe care creierul le primeste din exterior. Conform unei vechi paradigme, " sunt doua etape de importanta ale conexiunilor din creier: o perioada timpurie, cand experienta nu este necesara, si o perioada tarzie, cand avem nevoie de ea" O data cuplat, exista limite in ceea ce priveste abilitatea creierului de a se "autoforma". LIMITE DE TIMP. Numite "perioade critice" , sunt ferestre ale oportunitatilor pe care natura le inchide una cate una, incepand de la nastere si continuand cu fiecare aniversare a copilului dvs. Oamenii de stiinta au facut experiente pe pisici. Le-au lasat sa deschida numai un ochi imediat dupa nastere, pe celalalt acoperindu-l pana la maturitate. In creierul lor, numai cateva legaturi erau realizate catre cortexul vizual .Cand le-au descoperit si celalalt ochi, nu s-au mai realizat legaturi noi. Zona senzoriala a creierului se maturizeaza in copilarie; circuitul emotional este complet realizat la pubertate, lobul frontal - unde se afla centrii inteligentei - se dezvolta pana cel mai tarziu in jurul varstei de 16 ani. Datorita acestei noi interpretari, implicatiile pot fi promitatoare sau ingrijoratoare. Cu "intrari" potivite la timpul potrivit , aproape orice este posibil.
Limbajul:
Inainte de a exista cuvintele, in lumea noului nascut exista sunetele. Cand copilul aude un sunet iar si iar, neuronii din urechea sa stimuleaza formatiunile raspunzatoare de conexiunile din zona auditiva a cortexului. Bebelusii sunt cu desavarsire "surzi" la sunetele care nu apartin limbii lor (deci nu le aud in mod frecvent). In jurul varstei de 12 luni, copiii pierd abilitatea de a depista sunetele care nu apartin limbii materne. In acest fel savantii explica de ce, invatarea unei limbi straine dupa invatarea limbii materne este atat de dificila ( si recomanda invatarea simultana). " Harta perceptiilor formata pentru limba materna impiedica invatarea unei alte limbi". Cu alte cuvinte, circuitele sunt formate pentru spaniola de exemplu, iar neuronii ramasi nefolositi si-au pierdut abilitatea in a forma noi conexiuni de baza. Un copil care va invata o limba straina dupa varsta de 10 ani, nu o va putea vorbi ca pe limba materna. De asemenea, limbile asemanatoare ca romana si franceza sunt mai usor de invatat. Odata stabilit circuitul de baza, bebelusul este pregatit sa transforme sunetele in cuvinte. Cu cat va auzi mai multe cuvinte, cu atat va invata mai repede sa vorbeasca. Copiii ai caror mame le vorbesc permanent vor sti cu 131 de cuvinte mai mult la 20 de luni, decat cei ai caror mame sunt taciturne sau nepasatoare.; la 25 de luni vor sti pana la 295 de cuvinte. Nu conteaza cate cuvinte foloseste mama in conversatia cu copilul: sunetul cuvintelor, se pare, determina construirea unui circuit neural care, dupa aceea, va absorbi mai multe cuvinte.
Muzica:
Cercetatorii de la Universitatea din Konstanz - Germania, afirma faptul ca expunerea la muzica determina realizarea circuitelor neurale. In creierul a noua cantareti la chitara, examinati cu ajutorul rezonantei magnetice, dimensiunea zonei somato-senzoriala din cortex, dedicata degetului mare de la mana stanga era semnificativ mai mare decat la altii care nu cantau. Cat cantau acestia in fiecare zi, nu este relevant si nu afecteaza dimensiunea hartii corticale. Dar varsta la care au inceput sa cante, conteaza: cu cat un copil va canta mai timpuriu la un instrument, cu atat cortexul ii va aloca o zona mai mare. Ca si alte circuite formate in copilarie, este afectat si cel legat de muzica. Wayne State's Chugani a cantat la chitara din copilarie, dupa care a abandonat-o. Mai tarziu, a inceput sa ia lectii de pian impreuna cu fiica sa. Invata cu usurinta, dar nu-si putea "convinge" degetele sa-I urmeze instructiunile. In momentul in care a reinceput sa cante la chitara, a regasit-o cu usurinta, "cantecele ii erau inca in cap".
Logica:
Oamenii de stiinta banuiesc ca toate "mintile" ordonate se caracterizeaza prin structuri similare ale retelei neuronale. " Daca lucrati cu copii mici, - afirma ei - nu trebuie sa-i invatati matematici superioare sau sah. Dar, acestia sunt interesati de muzica , si pot chiar sa compuna melodii." Astfel ca, au fost facute studii pe 19 prescolari pe care i-au inscris la lectii de pian sau de muzica. Dupa 8 luni, cercetatorii au descoperit faptul ca, acesti copii si-au imbunatatit in mod substantial capacitatea de a se orienta in spatiu, comparativ cu alti copii care nu au luat lectii de muzica (rezolvau usor labirinturi, desenau figuri geometrice si reconstruiau cu usurinta blocuri de lego bicolore). Mecanismul din spatele "efectului Mozart" ramane invaluit in mister, dar cercetatorii banuiesc ca, atunci cand copiii isi exerseaza neuronii ascultand muzica clasica, " isi excita structura intrinseca a creierului si il utilizeaza intr-o masura mai mare in sarcini mai complexe.
Emotiile:
Baza circuitelor neuronale care controleaza emotiile este pusa inainte de nastere. Mai apoi, parintii le dezvolta. Poate ca, cea mai puternica influenta, este ceea ce psihiatrul Daniel Stern numeste atasament. Daca tipetelor de placere ale bebelusului li se raspunde cu zambete si imbratisari, daca bucuria de a descoperi ceva nou este impartasita, circuitele pentru aceste emotii sunt realizate. Aparent, creierul utilizeaza acelasi traseu pentru a genera emotii si pentru a raspunde la ele. Daca o emotie este reciproca, semnalele electrice si chimice care au produs-o, sunt mult mai puternice. Daca emotiile sunt privite cu indiferenta - aceste circuite devin confuze si in final se distrug. Ideea este sa nu priviti cu indiferenta tot timpul aceste emotii - exceptiile nu vor afecta copilul pe viata . Dupa unele studii, o mama incapabila sa impartaseasca emotiile copilului pentru ca este foarte pasiva, va avea un copil incapabil sa simta emotii sau bucurii. Un tata isi linisteste cu blandete copilul atunci cand acesta tipa, altul il pune in patutul lui; o mama isi imbratiseaza copilul care tocmai si-a lovit genunchii, o alta tipa la el: " este numai din vina ta!". Prima reactie este importanta pentru linistirea copilului, celelalte nu dovedesc sincronizare emotionala. Intre 10 si 18 luni, multe celule din cortexul prefrontal, responsabil cu emotiile, sunt gata sa formeze conexiuni. Circuitele par sa se constituie si sa se dezvolte in mod controlat, sunt capabile sa calmeze starea de agitatie prin insuflarea ratiunii in iesirile emotionale. Se pare ca, atitudinea parintilor in sensul calmarii, antreneaza acest circuit, astfel incat, copilul invata sa se calmeze singur. Stresul si indiferenta distrug aceste circuite. Acestea toate se petrec foarte devreme dar efectele se vor vedea mai tarziu.Aceste circuite se afla in "amigdala", o structura mititica, situata adanc in creier, care "scaneaza" toate intrarile de natura emotionala. Impulsurile vizuale si auditive sunt captate de amigdala inainte de a ajunge in zona "rationala" a neocortexului. Daca un sunet sau o imagine a fost dureroasa inainte - un tata beat care ajunge acasa si-si bate familia - amigdala inunda circuitele cu neurochimicale inainte ca informatia sa fie procesata de creier. Amintirea tatalui "amenintator" va induce frica! Daca circuitele sunt excitate in acest fel o perioada mai lunga, creierul ramane in "alerta maxima". Chiar si atitudinile nonverbale: expresii faciale, zgomote puternice - pot fi periculoase. Ca rezultat, cortexul nu se mai dezvolta corespunzator si are probleme in a asimila informatii complexe, cum ar fi limbajul.
Miscarea:
Miscarile fetale incep pe la 7 saptamani si se fac simtite undeva intre 15 si 17 saptamani. In acest moment, regiunile din creier care controleaza miscarea incep sa se dezvolte. Perioada critica dureaza ceva: celulelor din creier le trebuiesc in jur de 2 ani , pentru a controla miscarea si pentru a forma circuite functionale. Daca veti restrictiona activitatea, veti inhiba procesul de formare al conexiunilor sinaptice din creier. Fereastra aceasta se va inchide cativa ani mai tarziu: un copil imobilizat inaintea varstei de 4 ani, va invata eventual sa mearga, dar niciodata fara a se impiedica, fara defect.
Exista multe circuite care inca nu au fost descoperite, si nu in ultimul rand, multe influente ale mediului inconjurator care sa le influenteze pozitiv sau negativ. Oamenii de stiinta au stabilit faptul ca putin dupa varsta de 3 ani, cresterea IQ-ului incepe sa nu mai fie atat de spectaculoasa. A fost facut un experiment numit "Proiectul Abecedar". 120 de copii din familii nevoiase au fost implicati intr-una din cele 4 grupe prestabilite: educatie intensiva intr-o institutie de invatam de la 4 luni la 8 ani, de la 4 luni la 5 ani , de la 5 ani la 8 ani si deloc. Veti intreba "ce inseamna a educa un copil de 4 luni?" Nimic deosebit: sa-I vorbesti, sa te joci cu el (cum ar fi cucu-bau), sa-l ingrijesti. Toate jocurile specifice fiecarei varste sunt descrise in cartea : "Learningames" - toate cele 200 de activitati destinate dezvoltarii cunoasterii, limbajului, dezvoltarii din punct de vedere motor sau social. Ramey and Frances Campbell de la Universitatea din Carolina de Nord au aratat faptul ca, copiii implicati in Proiectul Abecedar inca din faza prescolara sunt mult mai buni la matematica si la citire in jurul bvarstei de 15 ani, comparativ cu copiii neimplicati in proiect. Cu cat copiii sunt inscrisi mai devreme intr-o forma de invatamant, cu atat vor fi mai mari castigurile. O interventie in acest sens dupa varsta de 5 ani, nu aduce nici un beneficiu din punctul de vedere al IQ-ului. Apare ca evidenta intrebarea: daca "fereastra mintii" se inchide, pentru marea majoritate, inainte de a intra in scoala primara, orice speranta este pierduta pentru copiii ai caror parinti nu s-au gandit sa-I stimuleze aratandu-le poze sau vorbind cu ei in scopul dobandirii unui vocabular adecvat? Nu! Creierul isi pastreaza abilitatea de invatare intreaga viata. Cu toate acestea, copiii ai caror circuite neurale nu au fost stimulate inainte de a merge la gradinita, nu vor ajunge niciodata sa fie ceea ce ar fi putut fi. Poate veti spune: niciodata nu este prea tarziu! Afirma Joseph Sparling, initiatorul "proiectului Abecedar" ; dar, se pare ca este ceva foarte special legat de primii ani de viata. Important de retinut este faptul ca, ne nastem cu un potential imens - potential care poate fi pus in valoare numai daca este "scris", daca este prelucrat!

Alaptarea
Discutii pe aceasta tema

Continutul articolului:






(cuprins)
Beneficiile alaptarii pentru copil
Beneficiile alaptarii pentru mama
Pregatirea pentru alaptare inainte de nastere
Pregatirea sfarcurilor inainte de nastere
Cum produc sanii lapte
Alaptarea imediata
Evitarea confuziei sau preferintei pentru un sfarc
Legea cererii si ofertei
Atasarea la san
Pozitionarea in timpul alaptarii
Stiluri de alaptare

Studiile demonstreaza ca alaptarea la san aduce copilului toata hrana de care are nevoie, ii intareste sistemul imunitar si ii scade sansele de a contracta infectii la urechi. Laptele matern isi schimba compozitia in timp - adaptandu-si compozitia nutritionala, necesitatilor sugarului. In afara de avantajele sanatatii, alaptatul este un timp special menit adancirii relatiei dintre mama si copil. Astfel, timpul alaptatului reprezinta momente pretioase de tacere, plina de comunicare intensa si dragoste impartasita.
Cu toate acestea, in ciuda faptului ca este un lucru natural - nu este neaparat un lucru usor. Alaptatul necesita rabdare si deprinderea unei rutini, atat din partea mamei cat si din partea sugarului. Iata in continuare cateva informatii si sfaturi care va pot ajuta de-a lungul acestui drum.
Beneficiile alaptarii pentru copil
• alaptatul este cel mai natural si hranitor mod de a contribui la dezvoltarea copilului dumneavoastra
• studiile demonstreaza ca sugarii alaptati la san au o probabilitate mai mica de a dezvolta boli iar daca acestea apar totusi, efectele sunt mai moderate
• studiile demonstreaza ca sugarii alaptati la san au mai putine sanse de a suferi de infectii la urechi (otite) si diaree
• copiii nascuti prematur care beneficiaza de alaptare naturala au un grad de inteligenta (IQ) mai ridicat decat prematurii alimentati cu biberonul
• alaptatul ofera copilului siguranta emotionala datorita contactului-la-piele. Acest contact intim intre mama si copil reducand stressul prin care trec noi nascutii la trecerea de la lumea sigura a uterului mamei la lumea înconjuratoare.
• activitatea propriuzisa de supt a sugarului, ii ajuta la dezvoltarea muschilor si oaselor faciale
• copii alaptati la san au sanse mai mici de a dezvolta infectii respiratorii, diabet sau limfoame
• incidenta alergiilor la copiii care au fost alaptati la san mai putin de sase luni este de 7 ori mai mare decat la cei care au fost alaptati natural mai mult de 6 luni
• copiii alaptati la san au o sansa de 10 ori mai mica sa fie internati in spital in primul an de viata decat la cei alaptati cu biberonul
• alaptatul la san a copiilor pe perioda de un an sau mai mult, reduce cu 50% riscul diabetului
• copiii alaptati la san au o sansa de 3 ori mai mica sa moara in primele luni (asa numitul "sindrom de moarte subita al nou-nascutului")
• copiii alaptati la san au o sansa de 4 ori mai mica sa contacteze infectia care produce meningita
• deficienta vitaminei A este micsorata la copiii alaptati la san
Beneficiile alaptarii pentru mama
• producerea constanta a laptelui ajuta la arderea caloriilor, ajutand mama sa redevina mai usor la forma dinaintea sarcinii
• hormonul prolactina - care stimuleaza producerea laptelui matern - are un efect minunat de relaxare si de stimulare a instinctelor materne
• femeile care alapteaza isi reduc riscul de cancer premenstrual mamar, al celui cervical si al osteoporozei
• alaptatul la san reduce considerabil cheltuielile financiare legate de cresterea copilului
Beneficiile laptelui uman
• desi in ultimul deceniu s-au facut progrese considerabile in producerea pe cale artificiala a laptelui pentru noii-nascuti - nici substantele nutritive si nici beneficiul laptelui uman nu a putut fi inca duplicat
• colostrul este hrana perfecta de inceput pentru noii-nascuti. Colostrul este produs din timpul sarcinii si incepe sa se transforme in lapte matern in zilele urmatoare nasterii. Colostrul confera copilului imunitatea impotriva bacteriilor si virusurilor de care a fost atat de bine protejat in trupul mamei.
• colostrul actioneaza de asemenea drept laxativ pentru intestinele nou-nascutului, curatindu-le si deci micsorand sansa aparitiei icterului din primele zile
• laptele mamei este o combinatie unica de grasimi, zaharuri, minerale, proteine, vitamine si enzime - toate adaptate perfect pentru a ajuta dezvoltarea creierului si trupului nou-nascutului
• laptele mamei este mereu proaspat, perfect sterilizat, la temperatura ideala, - totdeauna disponibil la un pret minim
Pregatirea pentru alaptare inainte de nastere
Alaptarea este o functie naturala din partea mamei cat si a copilului. Cu toate acestea, tehnica de pozitionare a copilului este considerata o deprindere care trebuie invatata. Obtinerea de informatii corecte inca de la inceput este foarte importanta - si poate constitui cheia unei alaptari cu succes, deoarece multe din probleme pot aparea inca de la inceput. Insa cu ajutor prompt si adecvat, majoritatea acestor probleme pot fi remediate destul de repede. Multe mame au reusit sa surmonteze problemele alaptarii cerand ajutor unei persoane specializate in alaptare. In multe tari din lume exista asa numitele La Leche League - Liga Laptelui - formate din specialiste care acorda asistenta si sfaturi referitoare la alaptare. Asadar - ceea ce pare de nerezolvat la un moment dat poate fi de fapt trecut cu rabdare si incredere. Va puteti pregati in prealabil intrand in contact cu alte mame si, daca va aflati intr-o tara vestica, intrati in legatura cu La Leche League.
Pregatirea sfarcurilor inainte de nastere
Înainte de nastere, nu este necesara o pregatire speciala in vederea alaptarii de mai tarziu. Este bine insa sa va asigurati ca nu aveti sfarcuri plate sau înfundate. Sfarcurile plate sau infundate pot face dificila sau incorecta pozitionarea (fixarea) copilului la san pentru alaptare.
Pentru a afla raspunsul la acest lucru, faceti un test simplu. Puneti degetul mare si cel aratator pe areola (portiunea intunecata la culoare din jurul sfarcului) deasupra si respectiv dedesubtul sfarcului. La baza sfarcului apasati usurel dar ferm. Daca sfarcul se aplatizeaza sau se infunda in interiorul sanului, este recomandat ca in ultimele saptamani ale sarcinii sa purtati in asa numitele “cupe de san” (breast-shells). Aceste cupe de plastic sunt fixate sub sutien si creaza o presiune usoara la baza sfarcului, tragindu-l afara. Este important sa faceti acest test deoarece desi unele sfarcuri par normale, se vor aplatiza sau înfunda atunci cind areola este apasata.
Cum produc sanii lapte
Laptele este produs si inmagazinat in tesuturile glandulare (alveole) ale sanilor. Se acumuleaza in saculete galactofore situate sub areola pana cand este eliberat odata cu suptul copilului. Stimularea sfarcurilor face ca glanda hipofiza a mamei, situata in creier, sa secrete prolactina - substanta care initiaza si mentine procesul de producere a laptelui. Laptele pe care il primeste copilul la fiecare alaptare este laptele care s-a acumulat in saculetele galactofore intre alaptari. Acest lapte sarac in grasimi are un mare continut in proteine si satisface setea copilului.Pe masura ce alaptarea continua, se secreta un al doilea hormon numit ocitocina. Ocitocina produce contractia tesuturilor din jurul alveolelor, storcand astfel laptele pe traseul ducturilor in saculete de unde este disponibil pentru a satisface foamea copilului dumneavoastra.
Multe mame au o senzatie de furnicatura sau de roseata a sanilor in timpul acestei "eliminari" sau in timp ce se produce acest "reflex de ejectie". Alte mame remarca numai ca suctiunea devine mai lunga si mai lenta si ca copilul incepe sa inghita ritmic. Cheia stabilirii unei eliminari rapide este relaxarea si increderea ca trupul dumneavoastra face exact ceea ce a fost programat sa faca : sa hraneasca copilul dumneavoastra cu lapte sanatos produs chiar de catre dumneavoastra.
Alaptarea imediata
Alaptarea cu succes este rezultatul combinat al exercitiului, rabdarii si pozitionarii corespunzatoare. Alaptarea cat mai curand posibil, preferabil in cursul primei ore dupa nastere, va va ajuta pe dumneavoastra cat si pe copil sa incepeti.
Alaptarea prompta poate de asemenea sa previna congestia sanilor sau o senzatie de disconfort de "sani plini" produsa de nodulii limfatici umflati, exces de sange si lapte. Pastrarea copilului alaturi de dumneavoastra in timpul perioadei de spitalizare va va ajuta sa aflati si sa raspundeti imediat la necesitatile copilului.
Alaptarea precoce in cadrul acestui ciclu de cerere si alimentare cu lapte permite copilului sa beneficieze de avantajele colostrului. Colostrul, bogat in compusi nutritivi si anticorpi, este primul lapte pe care il produceti si este hrana perfecta de inceput pentru copilul dumneavoastra. Imediat dupa nastere, copilul dumneavoastra va fi intr-o stare de alerta linistita si general receptiva la alaptare. Daca copilul dumneavoastra nu este pregatit chiar de prima data pentru alaptare, incercati din nou in urmatoarea jumatate de ora. In cateva ore, copilul dumneavoastra va deveni somnoros si picoteala poate dura cateva zile.
Evitarea confuziei sau preferintei pentru un sfarc
Copilul dumneavoastra incepe sa invete si sa exerseze corect suctiunea chiar cu prima experienta de nursing. Cand in primele zile sunt oferite atat alaptarea la san cat si cea la biberon, copilul dumneavoastra poate deveni "confuz" in ceea ce priveste sfarcul, sau pur si simplu poate sa prefere biberonul in locul sfarcului. Alaptarea este un proces activ de suctiune pentru copil. Alaptarea la biberon este pasiva si necesita un alt fel de suctiune. Un copil care este alaptat la biberon foarte precoce poate avea dificultati in invatarea hranirii la san. Evitati sa folositi orice fel de sfarc de cauciuc sau suzete in timpul primelor saptamani. Daca copilul dumneavoastra necesita din motive medicale o suplimentare a nutritiei, incercati folosirea unei mici cesti medicinale.
Legea cererii si ofertei
Productia de lapte este pe principiul legii cererii si ofertei. Cu cat copilul dumneavoastra este mai mult hranit prin alaptare, cu atat veti produce mai mult lapte, pentru a acoperi necesitatile copilului dumneavoastra. Stimularea producerii consecutive de lapte este rezultatul frecventei alaptarii si a cantitatii de lapte evacuate. In cazul copiilor care primesc biberoane suplimentare cu apa sau lapte artificial se produce o scadere a producerii de lapte matern. Suplimentele, in afara cazurilor indicate medical, trebuie evitate pentru trei sau patru saptamani pana cand producerea dumneavoastra de lapte este stabilita si copilul dumneavoastra se prinde de sfarc fara dificultate. Copiii trebuie sa fie alaptati de cel putin 12 ori in 24 ore in primele doua pana la patru saptamani, sau pana cand au cu mult peste greutatea de la nastere.
Atasarea la san
Pozitionarea corecta a copilului la san este cheia unei alaptari placute si satisfacatoare. Obiceiurile de ingrijire sunt formate devreme. Odata formate, obiceiurile proaste sunt dificil de corectat. Materialele scrise sau video sunt folositoare dar nu exista nimic care sa se compare cu asistenta unei persoane experimentate. Nu ezitati sa cereti ajutor in primele zile. Daca inca aveti dificultati la externarea dumneavoastra din spital, contactati un specialist in alaptare.
Pozitionarea in timpul alaptarii
Tineti sanul cu degetele dedesubt si cu degetul mare deasupra, asigurandu-va ca toate degetele sunt plasate departe de areola. Este uneori folositor sa va rotiti sfarcul intre degete pentru cateva secunde pentru a-l ajuta sa se extinda in afara. Apoi exprimati manual cateva picaturi de colostru pentru a momi copilul sa ia sanul. O femeie cu sani voluminosi poate descoperi ca este confortabil sa sprijine greutatea acestora cu o rola de carpa sau un prosop sub sani. Gadilati usor buza inferioara a copilului cu sfarcul dumneavoastra pentru a-l incuraja sa isi deschida gura larg. In momentul in care deschide gura larg, aproape ca un cascat, trageti-l repede in apropierea dumneavoastra. Nu va aplecati inainte incercand sa puneti sanul in gura copilului. Dimpotriva, trageti copilul spre dumneavoastra in asa fel incat sa aiba gura umpluta de san. Copilul trebuie sa aiba in gura cat mai mult din areola (tesutul maroniu din jurul sfarcului) si nu numai sfarcul. Barbia lui trebuie sa preseze in san, nasul ar trebui doar sa atinga sanul. Sprijiniti-va sanul cu mana pana cand copilul este atasat la san si suge bine. Femeile cu sani voluminosi s-ar putea sa fie nevoite sa isi sprijine sanul in tot timpul alaptarii.
Laptele se aduna in saculetele situate sub areola. Pentru a goli aceste rezervoare eficient, gura copilului trebuie pozitionata deasupra lor. Daca copilul suge numai sfarcul, doar putin lapte este supt si sanul devine dureros. Daca copilul dumneavoastra nu se ataseaza corect imediat, continuati sa il incurajati sa isi deschida gura larg si trageti-l din nou aproape de dumneavoastra. Nu ezitati sa repetati acesti pasi pana cand copilul dumneavoastra invata. Daca simtiti durere dupa ce copilul incepe sa suga ritmic, opriti-va si intrerupeti sugerea prin introducerea degetului dumneavoastra in gura copilului intre gingii si apoi incercati din nou. Disconfortul de alaptare este resimtit frecvent in prima sau in a doua saptamana pana ce copilul invata pozitionarea si sugerea corecta. Respirati adanc, relaxati-va si incepeti din nou. Odata ce ati inceput, s-ar putea chiar sa va surprindeti atipind - un semn bun ca ocitocina si prolactina se secreta. Picotiti nitel in timp ce alaptati.
Stiluri de alaptare
Asa cum copiii au personalitati diferite, la fel ei se exprima si prin stiluri diferite de alaptare. Unii copii se ataseaza si incep sa suga imediat, trecand direct la treaba. Altii abordeaza alaptarea incet si usurel, bucurandu-se de aceste momente speciale alaturi de mama. Alaptarea nu este numai un mod de a hrani copilul ci si un mod special de a-l educa. Desi termenii de "alaptare" si "ingrijire" sunt folosite cu sens similar, alaptarea descrie de fapt suctiunea nutritiva pe care o face copilul dumneavoastra cand se hraneste. Prin ingrijire se intelege suctiunea de tip somnoros, fara rol nutritiv pe care copilul o face in timp ce pur si simplu se relaxeaza si savureaza momentele in care sta la san. Suctiunea nutritiva este un proces incet si lung, ritmic, acompaniat de inghitit. Suctiunea non-nutritiva este mai usoara, mai rapida si mai putin intensa. Inghitirea este minima sau absenta. Frecvent, copii pot suge usor si intens cand se ataseza la san, un fel de "amorsare a pompei" pentru a initia evacuarea de lapte, inainte de a stabili suctiunea ritmica ce caracterizeaza alaptarea.

Alaptarea · bebelus · despre sanatate · informatii bebelus · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste

Alaptarea

Alaptarea
Discutii pe aceasta tema

Continutul articolului:






(cuprins)
Beneficiile alaptarii pentru copil
Beneficiile alaptarii pentru mama
Pregatirea pentru alaptare inainte de nastere
Pregatirea sfarcurilor inainte de nastere
Cum produc sanii lapte
Alaptarea imediata
Evitarea confuziei sau preferintei pentru un sfarc
Legea cererii si ofertei
Atasarea la san
Pozitionarea in timpul alaptarii
Stiluri de alaptare

Studiile demonstreaza ca alaptarea la san aduce copilului toata hrana de care are nevoie, ii intareste sistemul imunitar si ii scade sansele de a contracta infectii la urechi. Laptele matern isi schimba compozitia in timp - adaptandu-si compozitia nutritionala, necesitatilor sugarului. In afara de avantajele sanatatii, alaptatul este un timp special menit adancirii relatiei dintre mama si copil. Astfel, timpul alaptatului reprezinta momente pretioase de tacere, plina de comunicare intensa si dragoste impartasita.
Cu toate acestea, in ciuda faptului ca este un lucru natural - nu este neaparat un lucru usor. Alaptatul necesita rabdare si deprinderea unei rutini, atat din partea mamei cat si din partea sugarului. Iata in continuare cateva informatii si sfaturi care va pot ajuta de-a lungul acestui drum.
Beneficiile alaptarii pentru copil
• alaptatul este cel mai natural si hranitor mod de a contribui la dezvoltarea copilului dumneavoastra
• studiile demonstreaza ca sugarii alaptati la san au o probabilitate mai mica de a dezvolta boli iar daca acestea apar totusi, efectele sunt mai moderate
• studiile demonstreaza ca sugarii alaptati la san au mai putine sanse de a suferi de infectii la urechi (otite) si diaree
• copiii nascuti prematur care beneficiaza de alaptare naturala au un grad de inteligenta (IQ) mai ridicat decat prematurii alimentati cu biberonul
• alaptatul ofera copilului siguranta emotionala datorita contactului-la-piele. Acest contact intim intre mama si copil reducand stressul prin care trec noi nascutii la trecerea de la lumea sigura a uterului mamei la lumea înconjuratoare.
• activitatea propriuzisa de supt a sugarului, ii ajuta la dezvoltarea muschilor si oaselor faciale
• copii alaptati la san au sanse mai mici de a dezvolta infectii respiratorii, diabet sau limfoame
• incidenta alergiilor la copiii care au fost alaptati la san mai putin de sase luni este de 7 ori mai mare decat la cei care au fost alaptati natural mai mult de 6 luni
• copiii alaptati la san au o sansa de 10 ori mai mica sa fie internati in spital in primul an de viata decat la cei alaptati cu biberonul
• alaptatul la san a copiilor pe perioda de un an sau mai mult, reduce cu 50% riscul diabetului
• copiii alaptati la san au o sansa de 3 ori mai mica sa moara in primele luni (asa numitul "sindrom de moarte subita al nou-nascutului")
• copiii alaptati la san au o sansa de 4 ori mai mica sa contacteze infectia care produce meningita
• deficienta vitaminei A este micsorata la copiii alaptati la san
Beneficiile alaptarii pentru mama
• producerea constanta a laptelui ajuta la arderea caloriilor, ajutand mama sa redevina mai usor la forma dinaintea sarcinii
• hormonul prolactina - care stimuleaza producerea laptelui matern - are un efect minunat de relaxare si de stimulare a instinctelor materne
• femeile care alapteaza isi reduc riscul de cancer premenstrual mamar, al celui cervical si al osteoporozei
• alaptatul la san reduce considerabil cheltuielile financiare legate de cresterea copilului
Beneficiile laptelui uman
• desi in ultimul deceniu s-au facut progrese considerabile in producerea pe cale artificiala a laptelui pentru noii-nascuti - nici substantele nutritive si nici beneficiul laptelui uman nu a putut fi inca duplicat
• colostrul este hrana perfecta de inceput pentru noii-nascuti. Colostrul este produs din timpul sarcinii si incepe sa se transforme in lapte matern in zilele urmatoare nasterii. Colostrul confera copilului imunitatea impotriva bacteriilor si virusurilor de care a fost atat de bine protejat in trupul mamei.
• colostrul actioneaza de asemenea drept laxativ pentru intestinele nou-nascutului, curatindu-le si deci micsorand sansa aparitiei icterului din primele zile
• laptele mamei este o combinatie unica de grasimi, zaharuri, minerale, proteine, vitamine si enzime - toate adaptate perfect pentru a ajuta dezvoltarea creierului si trupului nou-nascutului
• laptele mamei este mereu proaspat, perfect sterilizat, la temperatura ideala, - totdeauna disponibil la un pret minim
Pregatirea pentru alaptare inainte de nastere
Alaptarea este o functie naturala din partea mamei cat si a copilului. Cu toate acestea, tehnica de pozitionare a copilului este considerata o deprindere care trebuie invatata. Obtinerea de informatii corecte inca de la inceput este foarte importanta - si poate constitui cheia unei alaptari cu succes, deoarece multe din probleme pot aparea inca de la inceput. Insa cu ajutor prompt si adecvat, majoritatea acestor probleme pot fi remediate destul de repede. Multe mame au reusit sa surmonteze problemele alaptarii cerand ajutor unei persoane specializate in alaptare. In multe tari din lume exista asa numitele La Leche League - Liga Laptelui - formate din specialiste care acorda asistenta si sfaturi referitoare la alaptare. Asadar - ceea ce pare de nerezolvat la un moment dat poate fi de fapt trecut cu rabdare si incredere. Va puteti pregati in prealabil intrand in contact cu alte mame si, daca va aflati intr-o tara vestica, intrati in legatura cu La Leche League.
Pregatirea sfarcurilor inainte de nastere
Înainte de nastere, nu este necesara o pregatire speciala in vederea alaptarii de mai tarziu. Este bine insa sa va asigurati ca nu aveti sfarcuri plate sau înfundate. Sfarcurile plate sau infundate pot face dificila sau incorecta pozitionarea (fixarea) copilului la san pentru alaptare.
Pentru a afla raspunsul la acest lucru, faceti un test simplu. Puneti degetul mare si cel aratator pe areola (portiunea intunecata la culoare din jurul sfarcului) deasupra si respectiv dedesubtul sfarcului. La baza sfarcului apasati usurel dar ferm. Daca sfarcul se aplatizeaza sau se infunda in interiorul sanului, este recomandat ca in ultimele saptamani ale sarcinii sa purtati in asa numitele “cupe de san” (breast-shells). Aceste cupe de plastic sunt fixate sub sutien si creaza o presiune usoara la baza sfarcului, tragindu-l afara. Este important sa faceti acest test deoarece desi unele sfarcuri par normale, se vor aplatiza sau înfunda atunci cind areola este apasata.
Cum produc sanii lapte
Laptele este produs si inmagazinat in tesuturile glandulare (alveole) ale sanilor. Se acumuleaza in saculete galactofore situate sub areola pana cand este eliberat odata cu suptul copilului. Stimularea sfarcurilor face ca glanda hipofiza a mamei, situata in creier, sa secrete prolactina - substanta care initiaza si mentine procesul de producere a laptelui. Laptele pe care il primeste copilul la fiecare alaptare este laptele care s-a acumulat in saculetele galactofore intre alaptari. Acest lapte sarac in grasimi are un mare continut in proteine si satisface setea copilului.Pe masura ce alaptarea continua, se secreta un al doilea hormon numit ocitocina. Ocitocina produce contractia tesuturilor din jurul alveolelor, storcand astfel laptele pe traseul ducturilor in saculete de unde este disponibil pentru a satisface foamea copilului dumneavoastra.
Multe mame au o senzatie de furnicatura sau de roseata a sanilor in timpul acestei "eliminari" sau in timp ce se produce acest "reflex de ejectie". Alte mame remarca numai ca suctiunea devine mai lunga si mai lenta si ca copilul incepe sa inghita ritmic. Cheia stabilirii unei eliminari rapide este relaxarea si increderea ca trupul dumneavoastra face exact ceea ce a fost programat sa faca : sa hraneasca copilul dumneavoastra cu lapte sanatos produs chiar de catre dumneavoastra.
Alaptarea imediata
Alaptarea cu succes este rezultatul combinat al exercitiului, rabdarii si pozitionarii corespunzatoare. Alaptarea cat mai curand posibil, preferabil in cursul primei ore dupa nastere, va va ajuta pe dumneavoastra cat si pe copil sa incepeti.
Alaptarea prompta poate de asemenea sa previna congestia sanilor sau o senzatie de disconfort de "sani plini" produsa de nodulii limfatici umflati, exces de sange si lapte. Pastrarea copilului alaturi de dumneavoastra in timpul perioadei de spitalizare va va ajuta sa aflati si sa raspundeti imediat la necesitatile copilului.
Alaptarea precoce in cadrul acestui ciclu de cerere si alimentare cu lapte permite copilului sa beneficieze de avantajele colostrului. Colostrul, bogat in compusi nutritivi si anticorpi, este primul lapte pe care il produceti si este hrana perfecta de inceput pentru copilul dumneavoastra. Imediat dupa nastere, copilul dumneavoastra va fi intr-o stare de alerta linistita si general receptiva la alaptare. Daca copilul dumneavoastra nu este pregatit chiar de prima data pentru alaptare, incercati din nou in urmatoarea jumatate de ora. In cateva ore, copilul dumneavoastra va deveni somnoros si picoteala poate dura cateva zile.
Evitarea confuziei sau preferintei pentru un sfarc
Copilul dumneavoastra incepe sa invete si sa exerseze corect suctiunea chiar cu prima experienta de nursing. Cand in primele zile sunt oferite atat alaptarea la san cat si cea la biberon, copilul dumneavoastra poate deveni "confuz" in ceea ce priveste sfarcul, sau pur si simplu poate sa prefere biberonul in locul sfarcului. Alaptarea este un proces activ de suctiune pentru copil. Alaptarea la biberon este pasiva si necesita un alt fel de suctiune. Un copil care este alaptat la biberon foarte precoce poate avea dificultati in invatarea hranirii la san. Evitati sa folositi orice fel de sfarc de cauciuc sau suzete in timpul primelor saptamani. Daca copilul dumneavoastra necesita din motive medicale o suplimentare a nutritiei, incercati folosirea unei mici cesti medicinale.
Legea cererii si ofertei
Productia de lapte este pe principiul legii cererii si ofertei. Cu cat copilul dumneavoastra este mai mult hranit prin alaptare, cu atat veti produce mai mult lapte, pentru a acoperi necesitatile copilului dumneavoastra. Stimularea producerii consecutive de lapte este rezultatul frecventei alaptarii si a cantitatii de lapte evacuate. In cazul copiilor care primesc biberoane suplimentare cu apa sau lapte artificial se produce o scadere a producerii de lapte matern. Suplimentele, in afara cazurilor indicate medical, trebuie evitate pentru trei sau patru saptamani pana cand producerea dumneavoastra de lapte este stabilita si copilul dumneavoastra se prinde de sfarc fara dificultate. Copiii trebuie sa fie alaptati de cel putin 12 ori in 24 ore in primele doua pana la patru saptamani, sau pana cand au cu mult peste greutatea de la nastere.
Atasarea la san
Pozitionarea corecta a copilului la san este cheia unei alaptari placute si satisfacatoare. Obiceiurile de ingrijire sunt formate devreme. Odata formate, obiceiurile proaste sunt dificil de corectat. Materialele scrise sau video sunt folositoare dar nu exista nimic care sa se compare cu asistenta unei persoane experimentate. Nu ezitati sa cereti ajutor in primele zile. Daca inca aveti dificultati la externarea dumneavoastra din spital, contactati un specialist in alaptare.
Pozitionarea in timpul alaptarii
Tineti sanul cu degetele dedesubt si cu degetul mare deasupra, asigurandu-va ca toate degetele sunt plasate departe de areola. Este uneori folositor sa va rotiti sfarcul intre degete pentru cateva secunde pentru a-l ajuta sa se extinda in afara. Apoi exprimati manual cateva picaturi de colostru pentru a momi copilul sa ia sanul. O femeie cu sani voluminosi poate descoperi ca este confortabil sa sprijine greutatea acestora cu o rola de carpa sau un prosop sub sani. Gadilati usor buza inferioara a copilului cu sfarcul dumneavoastra pentru a-l incuraja sa isi deschida gura larg. In momentul in care deschide gura larg, aproape ca un cascat, trageti-l repede in apropierea dumneavoastra. Nu va aplecati inainte incercand sa puneti sanul in gura copilului. Dimpotriva, trageti copilul spre dumneavoastra in asa fel incat sa aiba gura umpluta de san. Copilul trebuie sa aiba in gura cat mai mult din areola (tesutul maroniu din jurul sfarcului) si nu numai sfarcul. Barbia lui trebuie sa preseze in san, nasul ar trebui doar sa atinga sanul. Sprijiniti-va sanul cu mana pana cand copilul este atasat la san si suge bine. Femeile cu sani voluminosi s-ar putea sa fie nevoite sa isi sprijine sanul in tot timpul alaptarii.
Laptele se aduna in saculetele situate sub areola. Pentru a goli aceste rezervoare eficient, gura copilului trebuie pozitionata deasupra lor. Daca copilul suge numai sfarcul, doar putin lapte este supt si sanul devine dureros. Daca copilul dumneavoastra nu se ataseaza corect imediat, continuati sa il incurajati sa isi deschida gura larg si trageti-l din nou aproape de dumneavoastra. Nu ezitati sa repetati acesti pasi pana cand copilul dumneavoastra invata. Daca simtiti durere dupa ce copilul incepe sa suga ritmic, opriti-va si intrerupeti sugerea prin introducerea degetului dumneavoastra in gura copilului intre gingii si apoi incercati din nou. Disconfortul de alaptare este resimtit frecvent in prima sau in a doua saptamana pana ce copilul invata pozitionarea si sugerea corecta. Respirati adanc, relaxati-va si incepeti din nou. Odata ce ati inceput, s-ar putea chiar sa va surprindeti atipind - un semn bun ca ocitocina si prolactina se secreta. Picotiti nitel in timp ce alaptati.
Stiluri de alaptare
Asa cum copiii au personalitati diferite, la fel ei se exprima si prin stiluri diferite de alaptare. Unii copii se ataseaza si incep sa suga imediat, trecand direct la treaba. Altii abordeaza alaptarea incet si usurel, bucurandu-se de aceste momente speciale alaturi de mama. Alaptarea nu este numai un mod de a hrani copilul ci si un mod special de a-l educa. Desi termenii de "alaptare" si "ingrijire" sunt folosite cu sens similar, alaptarea descrie de fapt suctiunea nutritiva pe care o face copilul dumneavoastra cand se hraneste. Prin ingrijire se intelege suctiunea de tip somnoros, fara rol nutritiv pe care copilul o face in timp ce pur si simplu se relaxeaza si savureaza momentele in care sta la san. Suctiunea nutritiva este un proces incet si lung, ritmic, acompaniat de inghitit. Suctiunea non-nutritiva este mai usoara, mai rapida si mai putin intensa. Inghitirea este minima sau absenta. Frecvent, copii pot suge usor si intens cand se ataseza la san, un fel de "amorsare a pompei" pentru a initia evacuarea de lapte, inainte de a stabili suctiunea ritmica ce caracterizeaza alaptarea.

Cele 7 medicamente interzise admnistrarii bebelusilor
1. Aspirina
2. Medicamente impotriva vomei
3. Medicamente pentru adulti
4. Orice medicament prescris pentru altcineva sau pentru simptome diferite
5. Nimic expirat
6. Doza suplimentara de acetaminofen
7. Medicamente care se mesteca
Orice medicament trebuie prescris de medicul pediatru
Bebelusii si copilasii pot avea mai usor decat adultii reactii adverse la medicamente de aceea nu sunt recomandate medicamentele fara reteta. De fapt, pana la 6 luni trebuie sa consultat pediatrul inainte de a administra orice medicament, in afara de doza de acetaminofen masurata cu grija.
Iata mai jos pe larg, despre sapte medicamente care trebuie evitate:
Aspirina
Nu-i da niciodata copilului tau aspirina sau orice medicament care contine aspirina. Aspirina poate duce la aparitia sindromului Reye - o conditie rara dar care poate fi fatala. Nu trebuie sa te bazezi pe faptul ca medicamentele pe care le gasesti la farmacie fara reteta nu au aspirina, cateodata aspirina mai este denumita si "salicilat" sau "acid acetilsalicic". Citeste cu atentie etichetele si daca nu esti sigura ca produsul este sigur pentru copil, intreaba doctorul sau farmacistul.
Medicamente impotriva vomei
Nu ii da copilasului tau medicamente impotriva vomei (cu reteta sau fara) decat daca pediatrul recomanda in mod expres.Majoritatea reprizelor de voma sunt de scurta durata si bebelusii si copiii le tolereaza fara medicamente suplimentare, in plus medicamentele impotriva vomei pot da nastere la complicatii deci nu e recomandat sa ii dai copilasului ceva fara acordul pediatrului. Daca bebelusul vomita si se deshidrateaza contacteaza imediat doctorul.
Medicamente pentru adulti
Este periculos sa administrezi bebelusului chiar si o doza mica dintr-un medicament pentru adulti. Nu ii da medicamentul daca pe eticheta nu este specificata doza potrivita pentru un copil.
Orice medicament prescris pentru altcineva sau pentru simptome diferite
Medicamentele cu reteta prescrise pentru altcineva (o ruda de exemplu) sau care trateaza o boala cu simptome diferite pot fi periculoase pentru copilasul tau sau sa nu aiba nici un efect. Administreaza-i doar medicamente prescrise pentru el si pentru simptomele lui specifice.
Nimic expirat
Arunca medicamentele (cu reteta sau fara) imediat ce expira. Pot fi periculoase si sa nu aiba nici un efect dupa data de expirare.
Medicamentele vechi nu le arunca in wc pentru ca pot contamina apa, pune-le intr-o punga sigilata si arunca-le in cosul de gunoi.
Doza suplimentara de acetaminofen
Sunt medicamente fara reteta si medicamente impotriva racelilor care contin acetaminofen de aceea nu ii da copilasului o doza suplimentara. Daca nu esti sigura ce contine un anume medicament intreaba pediatrul sau farmacistul.
Medicamente care se mesteca
Medicamentele care se mesteca sunt periculoase pentru copilasi. Daca bebelusul tau mananca deja mancare solida si vrei sa ii dai un medicament care se mesteca, intai fa-l bucatele si administreaza-l intr-o lingurita de mancare ca de exemplu in iaurt sau suc de mere. Fii atenta sa manance tot ce este in lingurita ca sa ia toata doza de medicament

administrare medicamente la bebelus · bebelus · Cele 7 medicamente interzise admnistrarii bebelusilor · nou nascut · sanatate

Cele 7 medicamente interzise admnistrarii bebelusilor

Cele 7 medicamente interzise admnistrarii bebelusilor
1. Aspirina
2. Medicamente impotriva vomei
3. Medicamente pentru adulti
4. Orice medicament prescris pentru altcineva sau pentru simptome diferite
5. Nimic expirat
6. Doza suplimentara de acetaminofen
7. Medicamente care se mesteca
Orice medicament trebuie prescris de medicul pediatru
Bebelusii si copilasii pot avea mai usor decat adultii reactii adverse la medicamente de aceea nu sunt recomandate medicamentele fara reteta. De fapt, pana la 6 luni trebuie sa consultat pediatrul inainte de a administra orice medicament, in afara de doza de acetaminofen masurata cu grija.
Iata mai jos pe larg, despre sapte medicamente care trebuie evitate:
Aspirina
Nu-i da niciodata copilului tau aspirina sau orice medicament care contine aspirina. Aspirina poate duce la aparitia sindromului Reye - o conditie rara dar care poate fi fatala. Nu trebuie sa te bazezi pe faptul ca medicamentele pe care le gasesti la farmacie fara reteta nu au aspirina, cateodata aspirina mai este denumita si "salicilat" sau "acid acetilsalicic". Citeste cu atentie etichetele si daca nu esti sigura ca produsul este sigur pentru copil, intreaba doctorul sau farmacistul.
Medicamente impotriva vomei
Nu ii da copilasului tau medicamente impotriva vomei (cu reteta sau fara) decat daca pediatrul recomanda in mod expres.Majoritatea reprizelor de voma sunt de scurta durata si bebelusii si copiii le tolereaza fara medicamente suplimentare, in plus medicamentele impotriva vomei pot da nastere la complicatii deci nu e recomandat sa ii dai copilasului ceva fara acordul pediatrului. Daca bebelusul vomita si se deshidrateaza contacteaza imediat doctorul.
Medicamente pentru adulti
Este periculos sa administrezi bebelusului chiar si o doza mica dintr-un medicament pentru adulti. Nu ii da medicamentul daca pe eticheta nu este specificata doza potrivita pentru un copil.
Orice medicament prescris pentru altcineva sau pentru simptome diferite
Medicamentele cu reteta prescrise pentru altcineva (o ruda de exemplu) sau care trateaza o boala cu simptome diferite pot fi periculoase pentru copilasul tau sau sa nu aiba nici un efect. Administreaza-i doar medicamente prescrise pentru el si pentru simptomele lui specifice.
Nimic expirat
Arunca medicamentele (cu reteta sau fara) imediat ce expira. Pot fi periculoase si sa nu aiba nici un efect dupa data de expirare.
Medicamentele vechi nu le arunca in wc pentru ca pot contamina apa, pune-le intr-o punga sigilata si arunca-le in cosul de gunoi.
Doza suplimentara de acetaminofen
Sunt medicamente fara reteta si medicamente impotriva racelilor care contin acetaminofen de aceea nu ii da copilasului o doza suplimentara. Daca nu esti sigura ce contine un anume medicament intreaba pediatrul sau farmacistul.
Medicamente care se mesteca
Medicamentele care se mesteca sunt periculoase pentru copilasi. Daca bebelusul tau mananca deja mancare solida si vrei sa ii dai un medicament care se mesteca, intai fa-l bucatele si administreaza-l intr-o lingurita de mancare ca de exemplu in iaurt sau suc de mere. Fii atenta sa manance tot ce este in lingurita ca sa ia toata doza de medicament