Constientizarea blocajelor emotionale
 de strong heart Bolile au cauze mult mai profunde si de cele mai multe ori de natura emotionala. Aparenta vindecare determina migrarea bolii catre alt segment, daca nu este inteleasa problema si constientizata.  Corpul acumuleaza toxine din cauza miscarilor gresite, a mancarii nepotrivite, a unei conditii fizice, emotionale si mentale proaste. Aceste toxine sunt depozitate  in anumite locuri din corp, dar mai ales in incheieturile mari, sistemul limfatic, organele interne si cap.
Daca trupul, mintea si ceea ce ne inconjoara traiesc si lucreaza bine, corpul isi elimina toxinele. Calea interna de eliminare este tractul intestinal, ficatul, rinichii, vezica urinara si lichidele corporale. Unele toxine sunt eliminate prin glandele sudoripare si, insa daca ceva nu merge aici, corpul le elimina tot asa de bine prin piele. Daca, din anumite motive, toxinele nu pot fi eliminate toxicitatea creste in balanta corpului pana cand acesta ajunge la boala. Primul pas catre boala poate fi tensiunea…la toate nivelele! Daca trupul nu iese corect din tensiune, atunci organele interne devin intoxicate si….bolnave.
Iata cum si unde sunt stocate blocajele emotionale:
INIMA: Este pompa vasculară a sistemului sanguin, ea are 4 camere, cele două din dreapta sunt în legătură cu plămânii, cele două din stânga sunt în legătură cu restul corpului. Inima primeşte sângele neoxigenat prin partea dreaptă şi-l pompează în plămâni. Sângele oxigenat de la plămâni se întoarce în partea stângă şi de acolo este trimis în restul corpului. În trupul emoţional (în dublu vital) se stochează în dreptul inimii anumite blocaje emoţionale: regrete, dezolare, tristeţe profundă, pierderea unui obiect sau a unei persoane iubite, frica, tristeţea cauzată de respingerea de către alţii, jignirea şi orice te răneşte, când cineva se fereşte şi ascunde ceva de frică (de a muri sau de a trăi), blocaje din cauza iubirii, precum şi dezechilibru dintre a da sau a primi.
PLĂMÂNII: Aduc aer pentru a fi absorbit în sânge şi descarcă sângele de gazele toxice. La nivelul lor în dublu vital, se stochează blocaje emoţionale: furia, frica şi lipsa de vitalitate. Acestea stau la baza astmului bronşic. Tusea este un reflex care încearcă să elimine durerea provocată de trauma emoţională.
STOMACUL: Primeşte mâncare şi începe procesul de digestie, pregăteşte mâncarea pentru a fi luată de intestinul subţire. Blocajele depozitate în dublul vital în dreptul stomacului sunt vechi norme, idei, provenite din familie, colegi de şcoală, muncă, profesori, preoţi, doctori etc.
ULCERUL este materializarea furiei, care muşcă din stomac. TREPIDAŢII ÎN STOMAC provin de la frică, anxietate. INDIGESTIA provine de la gânduri, sentimente învechite, idei, care nu-şi mai au loc în viaţa individului, frica de schimbare precum şi frica şi de a fi dezaprobat se stochează tot aici.
INTESTINUL SUBŢIRE: Umple cavitatea abdominală şi este mărginit de intestinul gros, primeşte hrana digerată din stomac şi foloseşte secreţiile din pancreas şi ficat pentru a digera mâncarea. El este responsabil pentru digerarea substanţelor digestive, inclusiv a vitaminelor.
INTESTINUL GROS: Absoarbe apa, vitaminele şi mineralele. Include şi apendicele. Intestinul gros ascendent este în dreapta, transvers şi descendent în stânga. Stochează blocaje emoţionale la nivelul abdomenului, în dreptul centrului Hara, un centru energetic. Se stochează: sentimente neexprimate de frică şi furie şi nevinovăţie. Creierul dacă nu poate şterge sau rezolva unele probleme, le depozitează în zona energetică a abdomenului.
FICATUL: este cel mai mare organ şi este responsail pentru o multitudine de substanţe chimice şi de transformări. Săngele aduce substanţe nutritive în ficat care converteşte hidrocarbonatele în grăsimi şi proteine. Ficatul face colesterol, depozitează vit. A, B12 şi fierul. Scoate substanţele toxice din sânge. La nivelul lui, sunt depozitate blocajele emoţionale, furie şi frică, care au fost stocate aici timp îndelungat.
VEZICA BILIARĂ: se află chiar sub ficat. Ea colectează bila secretată de ficat. Bila ajută la digestia grăsimilor, făcându-le solubile în apă, putând astfel ca enzimele să le descompună. Depozitarea blocajelor emoţionale în zona vezicii biliare sunt furia, transformată în dezgust,
desconsiderarea.
PANCREASUL: secretă enzime care intrate în intestinul subţire ajută la digestia glucidelor, grăsimilor şi proteinelor. El produce şi insulina. Este considerat o glandă cu secreţie internă, funcţia lui influenţează alţi hormoni. La nivelul lui, sunt stocate blocaje emoţionale ca: sentimentul că ceva lipseşte din viaţă, nemulţumirea faţă de viaţă, că nu-ţi oferă ceea ce ai fi dorit, lipsa sării şi piperului din viaţă, a strălucirii ei. Sunt de asemeni oameni care stochează aici excesele de amabilitate şi de bunătate.
SPLINA: este un organ limfatic, filtrează sângele şi acţionează în sistemul imunitar. La nivelul său sunt stocate blocaje emoţionale ca: emoţii datorate unor probleme nefinalizate, datorate unor relaţii cu alte persoane din trecut, moartea unei persoane, pierderea unui loc de muncă sau al unui stil de viaţă care te ţin legat de trecut.
RINICHII: menţin echilibrul electrolitic, chimic, al tuturor fluidelor din organism, menţin nivelul de apă din organism şi procesează plasma din sânge. Menţin echilibrul între acizi şi baze în organism. Aici, la nivelul lor, se stochează blocaje emoţionale (rinichi şi suprarenale) . În dreptul lor, se află centrul energetic şoc-traumă care poate crea supraactivitate a sistemului nervos vegetativ simpatic, care duce la declanşări mari de adrenalină. Suprarenala şi rinichiul au rol şi în vindecarea sistemului de autoimunitate. Se tratează această regiune a corpului în caz de şoc, traumă, boală, intervenţii chirurgicale, dezechilibre emoţionale, stres de orice fel, alergii, lipsă de
vitalitate, precum şi reacţiile automate de frică.
ALTE LOCURI UNDE SE DEPOZITEAZĂ EMOŢIILE
CAPUL: este locul unde se află centrul de comandă al corpului. El este locul unde ne proiectăm viaţa. Echilibrul în această zonă este important pentru echilibrare generală: psihică, emoţională, fizică şi mentală.
N.B. durerile de cap sau migrenele sunt de cele mai multe ori sentimente refulate care cauzează dezechilibre, în timp ce partea conştientă încearcă să găsească cauza pentru care lucrurile nu merg sau nu sunt cum ar trebui să fie.
OCHII: sunt în legătură cu vederea interioară, sentimentele şi auzul (în legătură cu al treilea ochi sau centrul clarviziunii) . A nu fi luat în seamă de alţii, a nu vedea dorinţele altora, a nu vrea să vezi chiar ce este sub nasul tău (miopie) sau a nu vedea ceea ce este în alte locuri îndepărtate (vedere scurtă) sunt sentimente care se stochează la nivelul ochilor. Ochii sunt legaţi de canale cu sinusurile unde sunt depozitate lacrimile. Ochii sunt de asemeni în conexiune cu ovarele, uterul, testicolele şi prostata.
URECHILE: „Ascultă pe alţii şi de a fi asculta”. La nivelul lor se produc blocaje provenite din sentimente: ceea ce nu vrem sau n-am vrut să auzim. Ele sunt legate de tensiunea arterială, de echilibru în sens general şi de claritate.
GÂTUL (laringele) este sediul vorbirii, expresii verbale personale. La nivelul gâtlejului sunt blocaje emoţionale cauzate de înăbuşirea cuvintelor sau ideilor, gândurilor sau credinţelor. Se produc aceste blocaje atunci când omul nu spune ceea ce trebuia să fie spus, vorbeşte prea mult, face să tacă sensibilitatea. GÂTUL: verbalizează şi exprimă. Blocajele din zona gâtului sunt cauzate de idei sau cuvinte sau
gânduri sau credinţe, care îţi rămân fixate în gât şi cu care te îneci. De asemeni, blocajele pot proveni din a nu spune ceea ce trebuie spus sau de a vorbi prea mult şi de a-ţi fi închisă gura. Blocajele în această zonă sunt în legătură cu greutăţile şi responsabilităţile pe care le duci în spate, şi care te apasă prea greu. Blocajele sunt, de asemenea, în legătură cu oamenii cu vederi de cal (nu vede nimic nici în dreapta, nici în
stânga), când îţi lipseşte ajutorul celor din jur sau când ai o gândire neflexibiliă.
TRACTUL INTESTINAL: constipaţia se datorează refulării unor sentimente de obicei de furie, de frică sau vinovăţie. Colita (diareea) este datorată eliminării unor sentimente vechi, gânduri, idei, pe care nu le-ai înfruntat sau rezolvat.
OVARELE ŞI UTERUL: la nivelul lor se stochează ura împotriva bărbaţilor şi probleme generale legate de naştere, avort, avort provocat, viol,  frica, vinovăţia şi furia în legătură cu sexualitatea.
VEZICA URINARĂ: stochează sentimente de furie, vinovăţie, legate de sexualitate.
PROSTATA: aici se stochează vinovăţie legată de sex, furie împotriva femeilor, sentimentul de neputinţă, lipsa ajutorului.
COAPSELE: sunt un sistem de suport al trupului, la nivelul lor de obicei se acumulează sentimentele de furie şi frică (se manifestă ca depozite lipidice), sentimentul de vulnerabilitate şi lipsa protecţiei (lipsa de depuneri la nivelul coapselor).
GENUNCHII: sunt răspunzători de flexibilitatea în gândire şi de siguranţă (suportul) în viaţă. Genunchiul stâng este resposabil de suportul emoţional intern. Genunchiul drept ţine de suportul emoţional extern pe care ţi-l produce slujba, banii, prietenii. Suportul de la mamă se depozitează în genunchiul stâng, suportul de la tată în genunchiul drept. Părinţii care şi-au inversat rolurile vor avea simptomatologie reversă în genunchi (dreptul se va comporta ca stângul).
GLEZNA: legătura ei este cu gândirea, analiza, înţelegerea şi întrebarea „De ce?”.
LABELE PICIOARELOR: au legătură cu atitudinea (ce reprezentăm noi prin atitudinea noastră). Aici sunt stocate sentimentele: dacă suntem în stare să luăm atitudine pentru noi şi pentru alţii, dacă suntem în stare să dăm exemplu de comportament altora, dacă te simţi împlint sufleteşte. Talpa piciorului conţine proiecţii ale tuturor organelor din corp. De asemeni, este în legătură cu simţul realităţii practicului în viaţă.
UMERII: Umărul drept poartă greutăţile şi responsabilităţile datorate familiei, meseriei, lumii sau altora. Umărul stâng poartă emoţiile interne precum şi responsabilităţile pentru propria viaţă fizică, spirituală, emoţională, mentală, precum şi responsabilitatea creşterii (evoluţiei) în aceste domenii. Aici sunt stocate de asemeni sentimentele de vinovăţie
REGIUNEA DIN PARTEA DE SUS A SPATELUI: Partea dreaptă stochează furie, dezechilibre datorate excesivei dărnicii, stochează supărări banale, iritaţii, atunci când din cauza acestor mici tulburări răbufneşti sau ţii în tine, când ascunzi sau exteriorizezi aceste mici supărări, atunci când te dezvinovăţeşti în legătură cu dezechilibrul pe care îl creează datul sau primitul (fie dai prea mult, fie primeşti prea mult). Partea stângă stochează sentimentele de tristeţe la pierderea unei persoane dragi, părerile de rău, pierderea unor lucruri, vinovăţia. De cele mai multe ori, partea stângă rezonează la primitul excesiv, fără a da în schimb suficient de mult.
REGIUNEA DORSO-LOMBARĂ: stochează furia, sentimente neverbalizate, stres legat de sex,  bariere care te despart de sexul opus.
REGIUNEA COCSO-SACRATĂ: are de-a face cu supravieţuirea, activarea lui kundalini , frica de succes, frica de a trăi, frica de a acţiona.
 
bibliografie John Armitage

2015 · articole · curiozitati sau adevar? · leacuri · leacuri babesti · plante medicinale · sanatate · sanatateverde · terapii naturiste · verde

Constientizarea blocajelor emotionale

Constientizarea blocajelor emotionale
 de strong heart Bolile au cauze mult mai profunde si de cele mai multe ori de natura emotionala. Aparenta vindecare determina migrarea bolii catre alt segment, daca nu este inteleasa problema si constientizata.  Corpul acumuleaza toxine din cauza miscarilor gresite, a mancarii nepotrivite, a unei conditii fizice, emotionale si mentale proaste. Aceste toxine sunt depozitate  in anumite locuri din corp, dar mai ales in incheieturile mari, sistemul limfatic, organele interne si cap.
Daca trupul, mintea si ceea ce ne inconjoara traiesc si lucreaza bine, corpul isi elimina toxinele. Calea interna de eliminare este tractul intestinal, ficatul, rinichii, vezica urinara si lichidele corporale. Unele toxine sunt eliminate prin glandele sudoripare si, insa daca ceva nu merge aici, corpul le elimina tot asa de bine prin piele. Daca, din anumite motive, toxinele nu pot fi eliminate toxicitatea creste in balanta corpului pana cand acesta ajunge la boala. Primul pas catre boala poate fi tensiunea…la toate nivelele! Daca trupul nu iese corect din tensiune, atunci organele interne devin intoxicate si….bolnave.
Iata cum si unde sunt stocate blocajele emotionale:
INIMA: Este pompa vasculară a sistemului sanguin, ea are 4 camere, cele două din dreapta sunt în legătură cu plămânii, cele două din stânga sunt în legătură cu restul corpului. Inima primeşte sângele neoxigenat prin partea dreaptă şi-l pompează în plămâni. Sângele oxigenat de la plămâni se întoarce în partea stângă şi de acolo este trimis în restul corpului. În trupul emoţional (în dublu vital) se stochează în dreptul inimii anumite blocaje emoţionale: regrete, dezolare, tristeţe profundă, pierderea unui obiect sau a unei persoane iubite, frica, tristeţea cauzată de respingerea de către alţii, jignirea şi orice te răneşte, când cineva se fereşte şi ascunde ceva de frică (de a muri sau de a trăi), blocaje din cauza iubirii, precum şi dezechilibru dintre a da sau a primi.
PLĂMÂNII: Aduc aer pentru a fi absorbit în sânge şi descarcă sângele de gazele toxice. La nivelul lor în dublu vital, se stochează blocaje emoţionale: furia, frica şi lipsa de vitalitate. Acestea stau la baza astmului bronşic. Tusea este un reflex care încearcă să elimine durerea provocată de trauma emoţională.
STOMACUL: Primeşte mâncare şi începe procesul de digestie, pregăteşte mâncarea pentru a fi luată de intestinul subţire. Blocajele depozitate în dublul vital în dreptul stomacului sunt vechi norme, idei, provenite din familie, colegi de şcoală, muncă, profesori, preoţi, doctori etc.
ULCERUL este materializarea furiei, care muşcă din stomac. TREPIDAŢII ÎN STOMAC provin de la frică, anxietate. INDIGESTIA provine de la gânduri, sentimente învechite, idei, care nu-şi mai au loc în viaţa individului, frica de schimbare precum şi frica şi de a fi dezaprobat se stochează tot aici.
INTESTINUL SUBŢIRE: Umple cavitatea abdominală şi este mărginit de intestinul gros, primeşte hrana digerată din stomac şi foloseşte secreţiile din pancreas şi ficat pentru a digera mâncarea. El este responsabil pentru digerarea substanţelor digestive, inclusiv a vitaminelor.
INTESTINUL GROS: Absoarbe apa, vitaminele şi mineralele. Include şi apendicele. Intestinul gros ascendent este în dreapta, transvers şi descendent în stânga. Stochează blocaje emoţionale la nivelul abdomenului, în dreptul centrului Hara, un centru energetic. Se stochează: sentimente neexprimate de frică şi furie şi nevinovăţie. Creierul dacă nu poate şterge sau rezolva unele probleme, le depozitează în zona energetică a abdomenului.
FICATUL: este cel mai mare organ şi este responsail pentru o multitudine de substanţe chimice şi de transformări. Săngele aduce substanţe nutritive în ficat care converteşte hidrocarbonatele în grăsimi şi proteine. Ficatul face colesterol, depozitează vit. A, B12 şi fierul. Scoate substanţele toxice din sânge. La nivelul lui, sunt depozitate blocajele emoţionale, furie şi frică, care au fost stocate aici timp îndelungat.
VEZICA BILIARĂ: se află chiar sub ficat. Ea colectează bila secretată de ficat. Bila ajută la digestia grăsimilor, făcându-le solubile în apă, putând astfel ca enzimele să le descompună. Depozitarea blocajelor emoţionale în zona vezicii biliare sunt furia, transformată în dezgust,
desconsiderarea.
PANCREASUL: secretă enzime care intrate în intestinul subţire ajută la digestia glucidelor, grăsimilor şi proteinelor. El produce şi insulina. Este considerat o glandă cu secreţie internă, funcţia lui influenţează alţi hormoni. La nivelul lui, sunt stocate blocaje emoţionale ca: sentimentul că ceva lipseşte din viaţă, nemulţumirea faţă de viaţă, că nu-ţi oferă ceea ce ai fi dorit, lipsa sării şi piperului din viaţă, a strălucirii ei. Sunt de asemeni oameni care stochează aici excesele de amabilitate şi de bunătate.
SPLINA: este un organ limfatic, filtrează sângele şi acţionează în sistemul imunitar. La nivelul său sunt stocate blocaje emoţionale ca: emoţii datorate unor probleme nefinalizate, datorate unor relaţii cu alte persoane din trecut, moartea unei persoane, pierderea unui loc de muncă sau al unui stil de viaţă care te ţin legat de trecut.
RINICHII: menţin echilibrul electrolitic, chimic, al tuturor fluidelor din organism, menţin nivelul de apă din organism şi procesează plasma din sânge. Menţin echilibrul între acizi şi baze în organism. Aici, la nivelul lor, se stochează blocaje emoţionale (rinichi şi suprarenale) . În dreptul lor, se află centrul energetic şoc-traumă care poate crea supraactivitate a sistemului nervos vegetativ simpatic, care duce la declanşări mari de adrenalină. Suprarenala şi rinichiul au rol şi în vindecarea sistemului de autoimunitate. Se tratează această regiune a corpului în caz de şoc, traumă, boală, intervenţii chirurgicale, dezechilibre emoţionale, stres de orice fel, alergii, lipsă de
vitalitate, precum şi reacţiile automate de frică.
ALTE LOCURI UNDE SE DEPOZITEAZĂ EMOŢIILE
CAPUL: este locul unde se află centrul de comandă al corpului. El este locul unde ne proiectăm viaţa. Echilibrul în această zonă este important pentru echilibrare generală: psihică, emoţională, fizică şi mentală.
N.B. durerile de cap sau migrenele sunt de cele mai multe ori sentimente refulate care cauzează dezechilibre, în timp ce partea conştientă încearcă să găsească cauza pentru care lucrurile nu merg sau nu sunt cum ar trebui să fie.
OCHII: sunt în legătură cu vederea interioară, sentimentele şi auzul (în legătură cu al treilea ochi sau centrul clarviziunii) . A nu fi luat în seamă de alţii, a nu vedea dorinţele altora, a nu vrea să vezi chiar ce este sub nasul tău (miopie) sau a nu vedea ceea ce este în alte locuri îndepărtate (vedere scurtă) sunt sentimente care se stochează la nivelul ochilor. Ochii sunt legaţi de canale cu sinusurile unde sunt depozitate lacrimile. Ochii sunt de asemeni în conexiune cu ovarele, uterul, testicolele şi prostata.
URECHILE: „Ascultă pe alţii şi de a fi asculta”. La nivelul lor se produc blocaje provenite din sentimente: ceea ce nu vrem sau n-am vrut să auzim. Ele sunt legate de tensiunea arterială, de echilibru în sens general şi de claritate.
GÂTUL (laringele) este sediul vorbirii, expresii verbale personale. La nivelul gâtlejului sunt blocaje emoţionale cauzate de înăbuşirea cuvintelor sau ideilor, gândurilor sau credinţelor. Se produc aceste blocaje atunci când omul nu spune ceea ce trebuia să fie spus, vorbeşte prea mult, face să tacă sensibilitatea. GÂTUL: verbalizează şi exprimă. Blocajele din zona gâtului sunt cauzate de idei sau cuvinte sau
gânduri sau credinţe, care îţi rămân fixate în gât şi cu care te îneci. De asemeni, blocajele pot proveni din a nu spune ceea ce trebuie spus sau de a vorbi prea mult şi de a-ţi fi închisă gura. Blocajele în această zonă sunt în legătură cu greutăţile şi responsabilităţile pe care le duci în spate, şi care te apasă prea greu. Blocajele sunt, de asemenea, în legătură cu oamenii cu vederi de cal (nu vede nimic nici în dreapta, nici în
stânga), când îţi lipseşte ajutorul celor din jur sau când ai o gândire neflexibiliă.
TRACTUL INTESTINAL: constipaţia se datorează refulării unor sentimente de obicei de furie, de frică sau vinovăţie. Colita (diareea) este datorată eliminării unor sentimente vechi, gânduri, idei, pe care nu le-ai înfruntat sau rezolvat.
OVARELE ŞI UTERUL: la nivelul lor se stochează ura împotriva bărbaţilor şi probleme generale legate de naştere, avort, avort provocat, viol,  frica, vinovăţia şi furia în legătură cu sexualitatea.
VEZICA URINARĂ: stochează sentimente de furie, vinovăţie, legate de sexualitate.
PROSTATA: aici se stochează vinovăţie legată de sex, furie împotriva femeilor, sentimentul de neputinţă, lipsa ajutorului.
COAPSELE: sunt un sistem de suport al trupului, la nivelul lor de obicei se acumulează sentimentele de furie şi frică (se manifestă ca depozite lipidice), sentimentul de vulnerabilitate şi lipsa protecţiei (lipsa de depuneri la nivelul coapselor).
GENUNCHII: sunt răspunzători de flexibilitatea în gândire şi de siguranţă (suportul) în viaţă. Genunchiul stâng este resposabil de suportul emoţional intern. Genunchiul drept ţine de suportul emoţional extern pe care ţi-l produce slujba, banii, prietenii. Suportul de la mamă se depozitează în genunchiul stâng, suportul de la tată în genunchiul drept. Părinţii care şi-au inversat rolurile vor avea simptomatologie reversă în genunchi (dreptul se va comporta ca stângul).
GLEZNA: legătura ei este cu gândirea, analiza, înţelegerea şi întrebarea „De ce?”.
LABELE PICIOARELOR: au legătură cu atitudinea (ce reprezentăm noi prin atitudinea noastră). Aici sunt stocate sentimentele: dacă suntem în stare să luăm atitudine pentru noi şi pentru alţii, dacă suntem în stare să dăm exemplu de comportament altora, dacă te simţi împlint sufleteşte. Talpa piciorului conţine proiecţii ale tuturor organelor din corp. De asemeni, este în legătură cu simţul realităţii practicului în viaţă.
UMERII: Umărul drept poartă greutăţile şi responsabilităţile datorate familiei, meseriei, lumii sau altora. Umărul stâng poartă emoţiile interne precum şi responsabilităţile pentru propria viaţă fizică, spirituală, emoţională, mentală, precum şi responsabilitatea creşterii (evoluţiei) în aceste domenii. Aici sunt stocate de asemeni sentimentele de vinovăţie
REGIUNEA DIN PARTEA DE SUS A SPATELUI: Partea dreaptă stochează furie, dezechilibre datorate excesivei dărnicii, stochează supărări banale, iritaţii, atunci când din cauza acestor mici tulburări răbufneşti sau ţii în tine, când ascunzi sau exteriorizezi aceste mici supărări, atunci când te dezvinovăţeşti în legătură cu dezechilibrul pe care îl creează datul sau primitul (fie dai prea mult, fie primeşti prea mult). Partea stângă stochează sentimentele de tristeţe la pierderea unei persoane dragi, părerile de rău, pierderea unor lucruri, vinovăţia. De cele mai multe ori, partea stângă rezonează la primitul excesiv, fără a da în schimb suficient de mult.
REGIUNEA DORSO-LOMBARĂ: stochează furia, sentimente neverbalizate, stres legat de sex,  bariere care te despart de sexul opus.
REGIUNEA COCSO-SACRATĂ: are de-a face cu supravieţuirea, activarea lui kundalini , frica de succes, frica de a trăi, frica de a acţiona.
 
bibliografie John Armitage

Leacuri naturiste de la cititori

Ştiaţi că ... Pentru a ameliora setea, atunci cînd nu se poate bea nimic, puteţi ţine în gură un obiect de argint. - Organismul unui om cu masa de 70 kg conţine aproximativ 0,07 mg de argint. - Cei care poartă bijuterii de argint sînt mai calmi. - Argintul se foloseşte şi sub formă de aliaje cu alte metale, la confecţionarea monedelor, la protezarea dinţilor, la confecţionarea bijuteriilor şi tacîmurilor. - Soluţiile coloidale de argint se utilizează în medicină ca mijloace antiseptice, pentru tratarea bolnavilor de tuberculoză. - Pînă la descoperirea penicilinei, argintul era extrem de valoros, fiindcă era singurul dezinfectant cunoscut. Un kilogram de aur preţuia cît 7 kilograme de argint. Azi, cu un kilogram de aur, se pot cumpăra 74 kilograme de argint Apa păstrată în vase de argint are calităţile unui antibiotic natural extrem de eficient

Încă din cele mai vechi timpuri, bogaţii mîncau cu tacîmuri de argint. Preoţii împart sfînta împărtăşanie cu linguriţă de argint. Apa sfinţită rezistă timp îndelungat dacă e ţinută în recipiente de argint. Ce au în comun aceste practici? Argintul, un metal ale cărui virtuţi terapeutice au fost ţinute în secret secole de-a rîndul. Astăzi, ştiinţa a făcut mii de teste care au confirmat că ionii de argint au efect bactericid. Distrug circa 650 viruşi şi germeni, constituind astfel un dezinfectant extrem de eficient. Dintre toate întrebuinţările curative ale argintului, cea mai cunoscută este apa de argint, leac pe care-l cunosc şi astăzi oamenii de la sate. Şi despre care se spune că ajută la menţinerea sănătăţii şi păstrarea longevităţii. Un medicament vechi de milenii Acum 4.000 de ani, medicii chinezi făceau acupunctură cu ace de argint. Fenicienii navigau luni întregi peste mări. Ei transportau apa, vinul şi laptele în vase din argint, pentru a le păstra nealterate un timp îndelungat. Vechii greci au observat că în perioada războaielor, aristocraţii nu sufereau de dizenterie. Explicaţia: foloseau tacîmuri şi veselă din argint care i-a protejat de multe epidemii şi boli. Coloniştii americani care străbăteau Vestul puneau adesea un dolar de argint în lapte pentru a-i întîrzia alterarea. La începutul secolului, doctorii prescriau nitrat de argint pentru ulcerele de stomac şi puneau cîteva picături de soluţie de argint în ochii nou născutului pentru a distruge eventualele bacterii care ar fi putut provoca orbirea. Bijutierii care lucrează cu argint sînt renumiti pentru sănătatea lor. Staţiile cosmice NASA şi MIR folosesc argintul coloidal pentru transformarea apei reziduale în apă potabilă. Practic, argintul este un dezinfectant universal, adevărat medicament, detronat însă de apariţia penicilinei şi uitat pe nedrept. Antibioticele sintetice fac bine, dar au şi o serie de efecte dăunătoare, plus că organismele patogene devin rezistente la acestea. N-ar fi mai bine să încercăm şi argintul? Antibiotic şi antioxidant Rolul argintului în organismul uman poate fi descris ca un „sistem imunitar secundar“. Din rezultatele obţinute de dr. Hery Margraff aflăm că argintul are capacitatea de a distruge în 6 minute peste 650 de categorii de microorganisme patogene, virusuri, bacterii, paraziţi şi fungi. Ca antibiotic natural, argintul luptă cu bacilulul dizenteriei, cu Salmonela, Escherichia coli, Streptococul pneumoniae, Streptococul mutans (cauzator principal al cariilor dentare) şi alte microorganisme dăunătoare. S-a mai constatat că argintul este un puternic antioxidant natural, distrugînd radicalii liberi (cauza a peste 60 de boli printre care cancerul şi boala Alzheimer). S-a demonstrat că argintul este şi un imunomodulator, adică ajută la creşterea imunoglobulinei din clasa A, M, G şi a limfocitelor T. În domeniul chirurgiei, argintul e folosit la unirea vaselor cerebrale sau închiderea defectelor de pe suprafaţa craniului (metoda Heingenheim). A fost folosit la filtrele măştilor celor care se ocupau cu dezinfectarea în timpul epidemiei de gripă aviară. Există mărturii şi ale bolnavilor care s-au vindecat de cancer consumînd apă de argint. De cît argint avem nevoie? Strămoşii noştri primeau o oarecare doză de argint prin hrană. Tehnologiile moderne din agricultură au distrus 85% din rezervele de argint ale solului, astfel încît acest element nu mai există în alimentele pe care le consumăm. Conform unor studii americane, deficitul de argint duce la scăderea imunităţii şi este unul dintre principalii factori de creştere a afecţiunilor maligne din ultimele decenii. Cel mai eficace aport de argint se face sub forma lui coloidală (particule de 0,001 microni), astfel este total inofensiv pentru organismul uman, care îl va elimina în 24 de ore. Argintul coloidal se absoarbe în sînge foarte repede, încă din cavitatea bucală. Cercetătorii au stabilit că 0,088 mg de argint reprezintă cantitatea medie zilnică necesară organismului uman. Organele noastre conţin argint, cel mai mult fiind în ţesutul creierului mare, în nucleul celulelor nervoase, glandele sistemului endocrin, partea exterioară a ochiului şi în oase. Surse de argint

Argintul coloidal nu interacţionează cu alte medicamente şi nu are efect toxic asupra organismului, nefiind un metal greu. Dat fiind faptul că el este în forma coloidală, orice surplus se va elimina foarte uşor din organism şi nu se va acumula în ţesuturi. Nu există riscul de supradozaj, iar argintul în forma coloidală nu interacţionează cu alte medicamente. Şi Organizaţia Mondială a Sănătaţii recomandă argintul coloidal ca fiind cel mai puternic dezinfectant folosit în cazul apei potabile. Apa se poate folosi în mod preventiv, pentru întărirea sistemului imunitar, sau ca un remediu valoros în terapia infecţiilor şi a bolilor. Se iau 4 linguriţe pe zi de apă tratată cu argint coloidal, pe stomacul gol. Leacul este util şi animalelor de companie. Această apă este doar un adjuvant, nu exclude vizitele la doctor şi urmarea tratamentului prescris. Cum putem obţine această valoroasă apă? Păstrînd apa potabilă în vase de argint. Există în comerţ şi apă cu argint coloidal gata preparată. Metalul preţios pentru sănătate poate fi obţinut şi din surse alimentare: organismele animale acvatice, ouă, lapte de vacă şi de capră.
Atenţie la doză!

În terapia cu apă de argint trebuie să ţinem cont şi de următorul aspect: pigmentarea pielii. Aceasta devine albastră, dar numai în cazul consumului exagerat de metal. Mai mult, excesul de argint în organism conduce la apariţia celulelor canceroase, la slăbirea văzului şi la dereglări psihice. Dar apa cu argint coloidal, obţinută cu tehnologii de ultimă oră, nu produce asemenea pericole, dimpotrivă, este un bun remediu împotriva microbilor. OMS recomandă 0,05-0,1mg argint pe fiecare litru de apă potabilă. Consumul de argint coloidal este sigur chiar şi pentru femeile însărcinate şi pentru cele care alăptează, ajută la dezvoltarea fetusului. Mai există şi persoane alergice la acest metal, cărora nu le este indicat tratamentul cu argint. Devin nervoase, contactează gastrite, ulcer stomacal şi intestinal, au insomnii şi dureri de inimă, le amorţesc mîinile. O particularitate a „oamenilor de argint“ este că le plac dulciurile.
Boli învinse de un metal

În ce cazuri este indicată terapia cu apă de argint? Acnee, alergii, infecţii ale vezicii urinare, otită, tulburări de digestie, infecţii ale prostatei şi căderea părului sînt numai cîteva dintre afecţiunile care pot primi tratament cu apă cu argint coloidal. Este cel mai bun remediu complementar pentru afecţiuni cronice ca hipertensiune arterială, hepatită cronică, sinuzită, gastrită, ulcer, psoriazis, herpes. Cel mai simplu şi eficient produs complementar împotriva gripei, inlcusiv a celei porcine, şi a virozelor respiratorii. Se mai ştie că, acela care se spală pe faţă cu apă de argint capătă un ten frumos. Rănile spălate cu apă de argint se vindecă mai repede, nu se infectează şi cicatricele rămase după vindecare sînt mai puţin vizibile.
Şi pentru păstrarea suprafeţelor afectate de arsuri cît mai aseptice este folosită tot apa de argint. Şi fiindcă tot e alertă de gripă porcină pe mapamond, trebuie să ştim că apa de argint este un excelent mijloc profilactic în timpul oricărei epidemii. Se recomandă cîte două linguriţe pe zi de apă de argint.
Rezultate în tratarea bolilor grave

Deoarece în SIDA în stare activă, sistemul imunitar reprimat al corpului este expus atacului oricărui tip de boli, argintul coloidal este un medicament netoxic perfect pentru a fi folosit datorită efectului sau antibiotic pe scară largă.
Un cercetător al Universităţii Brigham Young a trimis argintul coloidal la două laboratoare diferite, printre care şi centrul medical UCLA, care au răspuns: „Acesta a distrus nu numai virusul HIV, ci orice virus pe care a fost testat în laborator“.

2015 · articole · curiozitati sau adevar? · leacuri · leacuri babesti · plante medicinale · sanatate · sanatateverde · terapii naturiste · verde

leacuri naturiste de la cititori

Leacuri naturiste de la cititori

Ştiaţi că ... Pentru a ameliora setea, atunci cînd nu se poate bea nimic, puteţi ţine în gură un obiect de argint. - Organismul unui om cu masa de 70 kg conţine aproximativ 0,07 mg de argint. - Cei care poartă bijuterii de argint sînt mai calmi. - Argintul se foloseşte şi sub formă de aliaje cu alte metale, la confecţionarea monedelor, la protezarea dinţilor, la confecţionarea bijuteriilor şi tacîmurilor. - Soluţiile coloidale de argint se utilizează în medicină ca mijloace antiseptice, pentru tratarea bolnavilor de tuberculoză. - Pînă la descoperirea penicilinei, argintul era extrem de valoros, fiindcă era singurul dezinfectant cunoscut. Un kilogram de aur preţuia cît 7 kilograme de argint. Azi, cu un kilogram de aur, se pot cumpăra 74 kilograme de argint Apa păstrată în vase de argint are calităţile unui antibiotic natural extrem de eficient

Încă din cele mai vechi timpuri, bogaţii mîncau cu tacîmuri de argint. Preoţii împart sfînta împărtăşanie cu linguriţă de argint. Apa sfinţită rezistă timp îndelungat dacă e ţinută în recipiente de argint. Ce au în comun aceste practici? Argintul, un metal ale cărui virtuţi terapeutice au fost ţinute în secret secole de-a rîndul. Astăzi, ştiinţa a făcut mii de teste care au confirmat că ionii de argint au efect bactericid. Distrug circa 650 viruşi şi germeni, constituind astfel un dezinfectant extrem de eficient. Dintre toate întrebuinţările curative ale argintului, cea mai cunoscută este apa de argint, leac pe care-l cunosc şi astăzi oamenii de la sate. Şi despre care se spune că ajută la menţinerea sănătăţii şi păstrarea longevităţii. Un medicament vechi de milenii Acum 4.000 de ani, medicii chinezi făceau acupunctură cu ace de argint. Fenicienii navigau luni întregi peste mări. Ei transportau apa, vinul şi laptele în vase din argint, pentru a le păstra nealterate un timp îndelungat. Vechii greci au observat că în perioada războaielor, aristocraţii nu sufereau de dizenterie. Explicaţia: foloseau tacîmuri şi veselă din argint care i-a protejat de multe epidemii şi boli. Coloniştii americani care străbăteau Vestul puneau adesea un dolar de argint în lapte pentru a-i întîrzia alterarea. La începutul secolului, doctorii prescriau nitrat de argint pentru ulcerele de stomac şi puneau cîteva picături de soluţie de argint în ochii nou născutului pentru a distruge eventualele bacterii care ar fi putut provoca orbirea. Bijutierii care lucrează cu argint sînt renumiti pentru sănătatea lor. Staţiile cosmice NASA şi MIR folosesc argintul coloidal pentru transformarea apei reziduale în apă potabilă. Practic, argintul este un dezinfectant universal, adevărat medicament, detronat însă de apariţia penicilinei şi uitat pe nedrept. Antibioticele sintetice fac bine, dar au şi o serie de efecte dăunătoare, plus că organismele patogene devin rezistente la acestea. N-ar fi mai bine să încercăm şi argintul? Antibiotic şi antioxidant Rolul argintului în organismul uman poate fi descris ca un „sistem imunitar secundar“. Din rezultatele obţinute de dr. Hery Margraff aflăm că argintul are capacitatea de a distruge în 6 minute peste 650 de categorii de microorganisme patogene, virusuri, bacterii, paraziţi şi fungi. Ca antibiotic natural, argintul luptă cu bacilulul dizenteriei, cu Salmonela, Escherichia coli, Streptococul pneumoniae, Streptococul mutans (cauzator principal al cariilor dentare) şi alte microorganisme dăunătoare. S-a mai constatat că argintul este un puternic antioxidant natural, distrugînd radicalii liberi (cauza a peste 60 de boli printre care cancerul şi boala Alzheimer). S-a demonstrat că argintul este şi un imunomodulator, adică ajută la creşterea imunoglobulinei din clasa A, M, G şi a limfocitelor T. În domeniul chirurgiei, argintul e folosit la unirea vaselor cerebrale sau închiderea defectelor de pe suprafaţa craniului (metoda Heingenheim). A fost folosit la filtrele măştilor celor care se ocupau cu dezinfectarea în timpul epidemiei de gripă aviară. Există mărturii şi ale bolnavilor care s-au vindecat de cancer consumînd apă de argint. De cît argint avem nevoie? Strămoşii noştri primeau o oarecare doză de argint prin hrană. Tehnologiile moderne din agricultură au distrus 85% din rezervele de argint ale solului, astfel încît acest element nu mai există în alimentele pe care le consumăm. Conform unor studii americane, deficitul de argint duce la scăderea imunităţii şi este unul dintre principalii factori de creştere a afecţiunilor maligne din ultimele decenii. Cel mai eficace aport de argint se face sub forma lui coloidală (particule de 0,001 microni), astfel este total inofensiv pentru organismul uman, care îl va elimina în 24 de ore. Argintul coloidal se absoarbe în sînge foarte repede, încă din cavitatea bucală. Cercetătorii au stabilit că 0,088 mg de argint reprezintă cantitatea medie zilnică necesară organismului uman. Organele noastre conţin argint, cel mai mult fiind în ţesutul creierului mare, în nucleul celulelor nervoase, glandele sistemului endocrin, partea exterioară a ochiului şi în oase. Surse de argint

Argintul coloidal nu interacţionează cu alte medicamente şi nu are efect toxic asupra organismului, nefiind un metal greu. Dat fiind faptul că el este în forma coloidală, orice surplus se va elimina foarte uşor din organism şi nu se va acumula în ţesuturi. Nu există riscul de supradozaj, iar argintul în forma coloidală nu interacţionează cu alte medicamente. Şi Organizaţia Mondială a Sănătaţii recomandă argintul coloidal ca fiind cel mai puternic dezinfectant folosit în cazul apei potabile. Apa se poate folosi în mod preventiv, pentru întărirea sistemului imunitar, sau ca un remediu valoros în terapia infecţiilor şi a bolilor. Se iau 4 linguriţe pe zi de apă tratată cu argint coloidal, pe stomacul gol. Leacul este util şi animalelor de companie. Această apă este doar un adjuvant, nu exclude vizitele la doctor şi urmarea tratamentului prescris. Cum putem obţine această valoroasă apă? Păstrînd apa potabilă în vase de argint. Există în comerţ şi apă cu argint coloidal gata preparată. Metalul preţios pentru sănătate poate fi obţinut şi din surse alimentare: organismele animale acvatice, ouă, lapte de vacă şi de capră.
Atenţie la doză!

În terapia cu apă de argint trebuie să ţinem cont şi de următorul aspect: pigmentarea pielii. Aceasta devine albastră, dar numai în cazul consumului exagerat de metal. Mai mult, excesul de argint în organism conduce la apariţia celulelor canceroase, la slăbirea văzului şi la dereglări psihice. Dar apa cu argint coloidal, obţinută cu tehnologii de ultimă oră, nu produce asemenea pericole, dimpotrivă, este un bun remediu împotriva microbilor. OMS recomandă 0,05-0,1mg argint pe fiecare litru de apă potabilă. Consumul de argint coloidal este sigur chiar şi pentru femeile însărcinate şi pentru cele care alăptează, ajută la dezvoltarea fetusului. Mai există şi persoane alergice la acest metal, cărora nu le este indicat tratamentul cu argint. Devin nervoase, contactează gastrite, ulcer stomacal şi intestinal, au insomnii şi dureri de inimă, le amorţesc mîinile. O particularitate a „oamenilor de argint“ este că le plac dulciurile.
Boli învinse de un metal

În ce cazuri este indicată terapia cu apă de argint? Acnee, alergii, infecţii ale vezicii urinare, otită, tulburări de digestie, infecţii ale prostatei şi căderea părului sînt numai cîteva dintre afecţiunile care pot primi tratament cu apă cu argint coloidal. Este cel mai bun remediu complementar pentru afecţiuni cronice ca hipertensiune arterială, hepatită cronică, sinuzită, gastrită, ulcer, psoriazis, herpes. Cel mai simplu şi eficient produs complementar împotriva gripei, inlcusiv a celei porcine, şi a virozelor respiratorii. Se mai ştie că, acela care se spală pe faţă cu apă de argint capătă un ten frumos. Rănile spălate cu apă de argint se vindecă mai repede, nu se infectează şi cicatricele rămase după vindecare sînt mai puţin vizibile.
Şi pentru păstrarea suprafeţelor afectate de arsuri cît mai aseptice este folosită tot apa de argint. Şi fiindcă tot e alertă de gripă porcină pe mapamond, trebuie să ştim că apa de argint este un excelent mijloc profilactic în timpul oricărei epidemii. Se recomandă cîte două linguriţe pe zi de apă de argint.
Rezultate în tratarea bolilor grave

Deoarece în SIDA în stare activă, sistemul imunitar reprimat al corpului este expus atacului oricărui tip de boli, argintul coloidal este un medicament netoxic perfect pentru a fi folosit datorită efectului sau antibiotic pe scară largă.
Un cercetător al Universităţii Brigham Young a trimis argintul coloidal la două laboratoare diferite, printre care şi centrul medical UCLA, care au răspuns: „Acesta a distrus nu numai virusul HIV, ci orice virus pe care a fost testat în laborator“.

Puterea vindecatoare a cuvintelor

Cuvintele nu doar reflecta realitatea, ele o si creeaza. De exemplu, vorbind, poti insufla cuiva dorinta de a manca ceva anume, poti crea imaginea muntelui sau a marii, trezind astfel unei persoane dorinta de a face o excursie. Imediat ce a fost rostit un cuvant, el da o comanda creierului si acesta o executa. Creierul este translatorul intentiilor noastre. El prelucreaza si inmagazineaza toate informatiile pe care le primeste din exte­rior: imagini, informatii auditive sau informatii legate de miros, de gust, de simtul tactil etc.

Cuvintele au incarcatura energetica. Ele vibreaza pe anu­mite note, creand sunete, deci, vibratii placute sau neplacute. In consecinta, este bine sa folosim doar cuvintele care ne plac. 

Cu ajutorul cuvintelor, se pot face vindecari miraculoase. Repetarea unor cuvinte, precum bine, sanatos, vioi, puternic etc, are un efect benefic asupra sanatatii noastre fizice si psihice, conducand, in foarte multe cazuri, la insanatosire rapida. Aceste cuvinte creeaza o autosugestie la care creierul raspunde si co­manda inceperea luptei pentru refacerea organismului.

In ceea ce priveste chakrele, ele pot fi deschise fie cu aju­torul unor mantre, fie cu ajutorul unor cuvinte, bine cunoscute, folosite chiar si in rugaciuni. Prin ele, putem sa punem in vibratie organe deze­chilibrate si sa le ajutam sa intre in vibratia lor normala.

Pentru deschiderea chakrelor putem folosi urmatoarele cuvinte:

- minune, pentru chakra 1;

- bucurie, pentru chakra 2;

- cer, pentru chakra 3;

- sanatate, pentru chakra 4;

- bogatie, pentru chakra 5;

- binecuvanteaza, pentru chakra 6;

- sfinteste, pentru chakra 7.

Functia creierului poate fi activata prin cuvantul soare sau Dumnezeu.

Dumnezeu-Tatal deschide functia sistemului glandular – de unde concluzia ca boli ale creierului sau ale glandelor au legatura directa cu divinitatea.

Iisus-Fiul actioneaza pe sistemul nervos central si simturi.

Cautare deschide functia sistemului limfatic.

Rugaciune – deschide functia sistemului respirator.

Curatenie – actioneaza pe sistemul osos.

Credinta pune in vibratie tendoanele si ligamentele.

Puritate – reface sistemul circulator.

Ispita este stomacul, bila este Cel rau, pacatul este sexul, iar minciuna, pancreasul.

Puterea – reface muschii.

Mantuirea  deschide sufletul.

Adevarul – curata canalele energetice.

Sintagma Sfanta-Treime, fiind formata din vibratia cuvintelelor rugaciune, credinta si curatenie, va actiona atat asupra tendoanelor, cat si a legaturii dintre sistemul respirator si cel osos.

Sintagma painea noastra cea de toate zilele nu se refera la man­carea propriu-zisa, ci la cultura spirituala. Prin ea se actioneaza asupra zonei creierului in care este amplasata memoria.

Toate cuvintele mentionate aduc viata. Trebuie doar sa le folosim, iar rugaciunea in care le regasim ar fi urmatoarea:

„Dumnezeu Tatal si Iisus Fiul ma ajuta sa Caut prin Ruga­ciune Curatenia, Puritatea, Credinta, Imparatia si Puterea Lui, Mantuirea si Mila Lui, Adevarul, Painea noastra cea de toate zilele, Minunea din mine, Bogatia sufletului, Bucuria de a trai Sanatos, precum in Cer asa si pe Pamant si fereste-ma de Pacat, Ispita, Minciuna si de Cel rau, Binecuvanteaza-ma si Sfinteste aceasta

Pronuntand cuvinte urate, putem sa ne facem rau singuri, e problema noastra, dar atentie, ele nu trebuie transmise celor din jurul nostru. Cuvintele primesc o forta suplimentara cu cat le constientizam mai mult si cu cat este mai puternica trairea noastra atunci cand le rostim.

http://www.almeea.com/puterea-vindecatoare-a-cuvintelor/

2014 · articole · curiozitati sau adevar? · leacuri babesti · medicina alopata · remedii din plante · sanatate · sanatate verde · sanatateverde · terapii naturiste

Puterea vindecatoare a cuvintelor

Puterea vindecatoare a cuvintelor

Cuvintele nu doar reflecta realitatea, ele o si creeaza. De exemplu, vorbind, poti insufla cuiva dorinta de a manca ceva anume, poti crea imaginea muntelui sau a marii, trezind astfel unei persoane dorinta de a face o excursie. Imediat ce a fost rostit un cuvant, el da o comanda creierului si acesta o executa. Creierul este translatorul intentiilor noastre. El prelucreaza si inmagazineaza toate informatiile pe care le primeste din exte­rior: imagini, informatii auditive sau informatii legate de miros, de gust, de simtul tactil etc.

Cuvintele au incarcatura energetica. Ele vibreaza pe anu­mite note, creand sunete, deci, vibratii placute sau neplacute. In consecinta, este bine sa folosim doar cuvintele care ne plac. 

Cu ajutorul cuvintelor, se pot face vindecari miraculoase. Repetarea unor cuvinte, precum bine, sanatos, vioi, puternic etc, are un efect benefic asupra sanatatii noastre fizice si psihice, conducand, in foarte multe cazuri, la insanatosire rapida. Aceste cuvinte creeaza o autosugestie la care creierul raspunde si co­manda inceperea luptei pentru refacerea organismului.

In ceea ce priveste chakrele, ele pot fi deschise fie cu aju­torul unor mantre, fie cu ajutorul unor cuvinte, bine cunoscute, folosite chiar si in rugaciuni. Prin ele, putem sa punem in vibratie organe deze­chilibrate si sa le ajutam sa intre in vibratia lor normala.

Pentru deschiderea chakrelor putem folosi urmatoarele cuvinte:

- minune, pentru chakra 1;

- bucurie, pentru chakra 2;

- cer, pentru chakra 3;

- sanatate, pentru chakra 4;

- bogatie, pentru chakra 5;

- binecuvanteaza, pentru chakra 6;

- sfinteste, pentru chakra 7.

Functia creierului poate fi activata prin cuvantul soare sau Dumnezeu.

Dumnezeu-Tatal deschide functia sistemului glandular – de unde concluzia ca boli ale creierului sau ale glandelor au legatura directa cu divinitatea.

Iisus-Fiul actioneaza pe sistemul nervos central si simturi.

Cautare deschide functia sistemului limfatic.

Rugaciune – deschide functia sistemului respirator.

Curatenie – actioneaza pe sistemul osos.

Credinta pune in vibratie tendoanele si ligamentele.

Puritate – reface sistemul circulator.

Ispita este stomacul, bila este Cel rau, pacatul este sexul, iar minciuna, pancreasul.

Puterea – reface muschii.

Mantuirea  deschide sufletul.

Adevarul – curata canalele energetice.

Sintagma Sfanta-Treime, fiind formata din vibratia cuvintelelor rugaciune, credinta si curatenie, va actiona atat asupra tendoanelor, cat si a legaturii dintre sistemul respirator si cel osos.

Sintagma painea noastra cea de toate zilele nu se refera la man­carea propriu-zisa, ci la cultura spirituala. Prin ea se actioneaza asupra zonei creierului in care este amplasata memoria.

Toate cuvintele mentionate aduc viata. Trebuie doar sa le folosim, iar rugaciunea in care le regasim ar fi urmatoarea:

„Dumnezeu Tatal si Iisus Fiul ma ajuta sa Caut prin Ruga­ciune Curatenia, Puritatea, Credinta, Imparatia si Puterea Lui, Mantuirea si Mila Lui, Adevarul, Painea noastra cea de toate zilele, Minunea din mine, Bogatia sufletului, Bucuria de a trai Sanatos, precum in Cer asa si pe Pamant si fereste-ma de Pacat, Ispita, Minciuna si de Cel rau, Binecuvanteaza-ma si Sfinteste aceasta

Pronuntand cuvinte urate, putem sa ne facem rau singuri, e problema noastra, dar atentie, ele nu trebuie transmise celor din jurul nostru. Cuvintele primesc o forta suplimentara cu cat le constientizam mai mult si cu cat este mai puternica trairea noastra atunci cand le rostim.

http://www.almeea.com/puterea-vindecatoare-a-cuvintelor/

Fanii serialului “Doctor House” o ştiu bine: diagnosticarea unei boli poate semăna uneori mai mult cu munca unui detectiv decât cu cea a unui medic. Pe de-o parte, progresele din medicină au făcut munca medicilor mai uşoară; pe de alta însă, apariţia de noi boli şi noi virusuri a îngreunat procesul diagnostic care, în unele situaţii, s-a transformat într-o căutare de indicii şi probe demnă de un Sherlock Holmes. Nu-i de mirare că, recent, revista americană Newsweek a alcătuit chiar un top al celor 9 patologii cel mai greu de diagnosticat din istorie.

Boala Lyme

Borelioza sau boala Lyme este o infecţie cauzată de o bacterie, Borrelia burgdorferi, transmisă de căpuşă Ixodes ricinus, un parazit al rozatoarelor mici, al cerbilor, câinilor şi, ocazional, al omului. Nu toate muşcăturile de căpuşă inoculează Borrelia, dar este un risc de luat în considerare. Simptomele iniţiale seamănă cu cele ale unei banale gripe: febră, durere de cap şi mărirea în volum a ganglionilor. Există însă şi cazuri când maladia prezintă aceleaşi simptome ca şi scleroza multiplă sau boala Alzheimer.

Tipice bolii sunt petele roşii pe piele, care se deplasează de colo-colo, dar, uneori, e posibil ca ele să nu apară. Dacă este depistată de timpuriu, boala se tratează cu antibiotice specifice; dacă este nediagnosticată sau neglijată, poate provoca daune grave la nivelul sistemului nevos şi al articulaţiilor.

Scleroza multiplă

Primele semne pot semăna cu cele ale multor boli neurologice, de la slăbiciune musculară şi oboseală până la problemele la vezică. De asemenea, boala poate apărea treptat sau se poate instala "în episoade", cu faze de remisie şi recidivă. Cauza sclerozei multiple, boală descrisă pentru prima oară la mijlocul anilor 1800, este încă necunoscută; specialiştii cred că ar putea juca un rol în apariţia ei factorii imunologici, de mediu şi predispoziţia genetică.

Nici mecanismul bolii nu este clar în totalitate dar, în linii mari, este vorba de o adevărată dramă care are loc în interiorul organismului uman: sistemul imunitar (sau mai exact unele dintre celulele acestuia) declară război întregului organism. Limfocitele T atacă, din greşeală, învelişul care acoperă nervii - alcătuit dintr-o substanţă numită mielină -, în cel mai pervers dintre moduri: devorând-o şi provocând leziuni în plăci. Mielina este ca izolaţia cablurilor electrice: dacă este deteriorată, firele rămân descoperite, iar transmisia impulsurilor electrice de la creier la celelalte părţi ale corpului este îngreunată sau întreruptă cu totul. Boala echivalează cu un proces progresiv de paralizie.

Sindromul oboselii cronice

Descoperită în 1988, boala este una cât se poate de perfidă: ca şi cum organismul afectat ar suferi de gripă neîncetat. Sistemul imunitar este permanent solicitat şi, în timp, puterea lui slăbeşte. Sindromul oboselii cronice, cum a fost maladia definită de Centers for Diseases Control din Atlanta în 1994, este caracterizat, desigur, de oboseală (care durează peste 6 luni şi nu este îndepărtată de odihnă), dar una asociată cu alte 4 sau mai multe simptome, printre care dereglări de memorie, dureri musculare, dureri de cap, somn neodihnitor, ganglioni limfatici dureroşi, faringită. Nu există teste diagnostice, în pofida faptului că pacienţii prezintă semne de anomalii imunologice, neurologice şi endocrine. Boala nu are încă un tratament şi încă i se caută cauza. Dar şi aici există multe teorii, de la infecţia cu nano-bacterii (a căror existenţă, însă, nu este deocamdată clară) la reacţiile autoimune declanşate în urma unor infecţii. Un studiu publicat în luna august a anului trecut a demonstrat o legătură între acest sindrom şi un tip de retrovirusuri denumite XMRV.

Fibromialgia

Potrivit unui studiu recent al reumatologilor americani, boala nu trebuie definită doar prin durerea specific localizată, ci şi pe baza altor elemente, precum oboseala, vertijul şi sindromul de colon iritabil. Dureri musculare, oboseală, hipersensibilitate la durere şi la atingere sunt câteva simptome ale fibromialgiei. Este o maladie foarte controversată, cum este şi sindromul oboselii cronice: unii experţi dau vina pe cauze biologice, alţii o consideră o dereglare psihologică şi mai există şi cei care consideră că este declanşată de un ansamblu de factori fizici şi psihologici. Ambele boli intră în categoria "sindroamelor inexplicabile clinic": simptomele sunt reale, dar nu există un consens asupra cauzelor declanşatoare. Şi nici tratament.

Prostatita

Circa un bărbat din zece suferă de prostatită, o formă de inflamare a prostatei. În cea mai mare parte dintre cazuri (90 - 95%), cauzele declanşării bolii sunt necunoscute şi nu pot fi corelate cu infecţii bacteriene. Simptomele sunt diverse: dureri pelviene, rectale, abdominale, oboseală şi urinare frecventă. Multă vreme, medicii au crezut că prostatita este cauzată de infecţii bacteriene persistente, recurgându-se, adeseori, la terapii cu antibiotice. Acest drum a fost de-acum abandonat, iar pacienţilor le sunt prescrise tratamente paliative sau, în cazuri extreme, intervenţii chirurgicale pentru îndepărtarea ţesutului inflamat.

Sifilisul

Timp de secole a fost cea mai răspândită boală venerică, extrem de greu de diagnosticat. Asta pentru că, în stadiul final, sifilisul prezintă simptome ale multor alte boli. Este şi la ora actuală considerată una dintre cele mai periculoase infecţii cu transmitere sexuală şi, netratată, provoacă grave probleme cardiace şi la nivelul sistemului nervos. În prezent, poate fi diagnosticată prin intermediul unor teste simple de laborator şi tratată cu penicilină. Totuşi, leziunile provocate de bacteria care o provoacă sunt permanente.

Lupusul eritematos sistemic

Bolile autoimune sunt cauzate de o "revoltă" a sistemului imunitar, care "întoarce armele" tocmai împotriva organelor pe care ar trebui să le apere. Aceste boli sunt în progresie constantă, numărul lor fiind, în prezent, de peste 80, printre care şi lupusul eritematos sistemic. Nu există tratamente, nu este înţeleasă cauza (şi în acest caz, cele mai acreditate teorii asociază boala tot unor infecţii cu retrovirusuri). Nu este o boală uşor de diagnosticat, iar primele simptome îi induc de multe ori în eroare pe medici: oboseală, dureri în diferite părţi ale corpului, deficienţe cognitive. În 50% din cazuri, boala poate fi descoperită graţie unui eritem în formă de fluture, care apare pe chipul bolnavului în zona dintre pomeţi şi nas. Altminteri, când acest simptom nu este prezent, diagnosticarea maladiei este foarte complicată şi necesită numeroase teste clinice pentru excluderea altor posibilităţi.

SIDA

Boala a anilor '80, despre care, în afara mediilor academice, se vorbeşte - la televizor sau în ziare - tot mai puţin, SIDA reprezintă, totuşi, o problemă departe de a fi rezolvată. Peste 95% dintre noile cazuri sunt detectate în ţările în curs de dezvoltare, iar HIV, virusul care o declanşează, a infectat, până în prezent, peste 33 milioane de persoane în întreaga lume. Multă vreme, SIDA a reprezentat un adevărat mister clinic, până când i s-a descoperit originea virală. Nu există tratament care s-o vindece; medicamentele existente la ora actuală permit o încetinire a progresului bolii dar, în cele din urmă, acesta duce la decesul bolnavului.

Febra puerperală

Potrivit estimărilor, această boală a ucis mii de femei lăuze, între secolele XVIII şi XIX. În perioada dintre 1831 şi 1843, la Maternity Hospital din Londra, din 10.000 de femei internate pentru a aduce pe lume copii, mureau 600, în vreme ce la Royal Maternity Charity, unde lăuzele se aflau doar sub supravegherea moaşelor, nu mureau decât 10.

Survenit şi la Spitalul din Viena, straniul fenomen i-a atras atenţia medicului de origine maghiară Ignác Fülöp Semmelweis: în 1846, din 4.000 de lăuze internate în pavilionul 1, aflat sub supravegherea medicilor, 459 (11%) căzuseră victime febrei puerperale; în pavilionul alăturat, unde operau doar moaşele, mortalitatea era însă de doar 1%. Semmelweis s-a gândit că boala ar putea fi transmisă de o infecţie luată de medici de la cadavrele pe care le autopsiau şi transmisă femeilor asistate la naştere; le-a impus acestora să se spele pe mâini cu clorura de calciu (un puternic dezinfectant) înainte de a se apropia de ele, iar mortalitatea a scăzut rapid, la 5% în 1847 şi la 1% în 1849.

Răsplată? Semmelweis a fost concediat pentru că şi-a permis să dea ordine colegilor medici fără a avea căderea s-o facă. S-a mutat la un spital din Ungaria, unde, după ce a reuşit să reducă şi aici mortalitatea feminină, a fost defăimat de ştiinţa oficială şi internat într-un spital de nebuni, unde a şi murit, în 1865, din cauza bătăilor aplicate de gardieni. Aveau să treacă alţi 70 de ani (1937) până când medicii să înţeleagă că trebuie să-şi dezinfecteze mâinile.

curiozitati sau adevar? · medicina alopata · plante · remedii din natura · sanatateverde · terapii naturiste

Cele mai misterioase boli

Fanii serialului “Doctor House” o ştiu bine: diagnosticarea unei boli poate semăna uneori mai mult cu munca unui detectiv decât cu cea a unui medic. Pe de-o parte, progresele din medicină au făcut munca medicilor mai uşoară; pe de alta însă, apariţia de noi boli şi noi virusuri a îngreunat procesul diagnostic care, în unele situaţii, s-a transformat într-o căutare de indicii şi probe demnă de un Sherlock Holmes. Nu-i de mirare că, recent, revista americană Newsweek a alcătuit chiar un top al celor 9 patologii cel mai greu de diagnosticat din istorie.

Boala Lyme

Borelioza sau boala Lyme este o infecţie cauzată de o bacterie, Borrelia burgdorferi, transmisă de căpuşă Ixodes ricinus, un parazit al rozatoarelor mici, al cerbilor, câinilor şi, ocazional, al omului. Nu toate muşcăturile de căpuşă inoculează Borrelia, dar este un risc de luat în considerare. Simptomele iniţiale seamănă cu cele ale unei banale gripe: febră, durere de cap şi mărirea în volum a ganglionilor. Există însă şi cazuri când maladia prezintă aceleaşi simptome ca şi scleroza multiplă sau boala Alzheimer.

Tipice bolii sunt petele roşii pe piele, care se deplasează de colo-colo, dar, uneori, e posibil ca ele să nu apară. Dacă este depistată de timpuriu, boala se tratează cu antibiotice specifice; dacă este nediagnosticată sau neglijată, poate provoca daune grave la nivelul sistemului nevos şi al articulaţiilor.

Scleroza multiplă

Primele semne pot semăna cu cele ale multor boli neurologice, de la slăbiciune musculară şi oboseală până la problemele la vezică. De asemenea, boala poate apărea treptat sau se poate instala "în episoade", cu faze de remisie şi recidivă. Cauza sclerozei multiple, boală descrisă pentru prima oară la mijlocul anilor 1800, este încă necunoscută; specialiştii cred că ar putea juca un rol în apariţia ei factorii imunologici, de mediu şi predispoziţia genetică.

Nici mecanismul bolii nu este clar în totalitate dar, în linii mari, este vorba de o adevărată dramă care are loc în interiorul organismului uman: sistemul imunitar (sau mai exact unele dintre celulele acestuia) declară război întregului organism. Limfocitele T atacă, din greşeală, învelişul care acoperă nervii - alcătuit dintr-o substanţă numită mielină -, în cel mai pervers dintre moduri: devorând-o şi provocând leziuni în plăci. Mielina este ca izolaţia cablurilor electrice: dacă este deteriorată, firele rămân descoperite, iar transmisia impulsurilor electrice de la creier la celelalte părţi ale corpului este îngreunată sau întreruptă cu totul. Boala echivalează cu un proces progresiv de paralizie.

Sindromul oboselii cronice

Descoperită în 1988, boala este una cât se poate de perfidă: ca şi cum organismul afectat ar suferi de gripă neîncetat. Sistemul imunitar este permanent solicitat şi, în timp, puterea lui slăbeşte. Sindromul oboselii cronice, cum a fost maladia definită de Centers for Diseases Control din Atlanta în 1994, este caracterizat, desigur, de oboseală (care durează peste 6 luni şi nu este îndepărtată de odihnă), dar una asociată cu alte 4 sau mai multe simptome, printre care dereglări de memorie, dureri musculare, dureri de cap, somn neodihnitor, ganglioni limfatici dureroşi, faringită. Nu există teste diagnostice, în pofida faptului că pacienţii prezintă semne de anomalii imunologice, neurologice şi endocrine. Boala nu are încă un tratament şi încă i se caută cauza. Dar şi aici există multe teorii, de la infecţia cu nano-bacterii (a căror existenţă, însă, nu este deocamdată clară) la reacţiile autoimune declanşate în urma unor infecţii. Un studiu publicat în luna august a anului trecut a demonstrat o legătură între acest sindrom şi un tip de retrovirusuri denumite XMRV.

Fibromialgia

Potrivit unui studiu recent al reumatologilor americani, boala nu trebuie definită doar prin durerea specific localizată, ci şi pe baza altor elemente, precum oboseala, vertijul şi sindromul de colon iritabil. Dureri musculare, oboseală, hipersensibilitate la durere şi la atingere sunt câteva simptome ale fibromialgiei. Este o maladie foarte controversată, cum este şi sindromul oboselii cronice: unii experţi dau vina pe cauze biologice, alţii o consideră o dereglare psihologică şi mai există şi cei care consideră că este declanşată de un ansamblu de factori fizici şi psihologici. Ambele boli intră în categoria "sindroamelor inexplicabile clinic": simptomele sunt reale, dar nu există un consens asupra cauzelor declanşatoare. Şi nici tratament.

Prostatita

Circa un bărbat din zece suferă de prostatită, o formă de inflamare a prostatei. În cea mai mare parte dintre cazuri (90 - 95%), cauzele declanşării bolii sunt necunoscute şi nu pot fi corelate cu infecţii bacteriene. Simptomele sunt diverse: dureri pelviene, rectale, abdominale, oboseală şi urinare frecventă. Multă vreme, medicii au crezut că prostatita este cauzată de infecţii bacteriene persistente, recurgându-se, adeseori, la terapii cu antibiotice. Acest drum a fost de-acum abandonat, iar pacienţilor le sunt prescrise tratamente paliative sau, în cazuri extreme, intervenţii chirurgicale pentru îndepărtarea ţesutului inflamat.

Sifilisul

Timp de secole a fost cea mai răspândită boală venerică, extrem de greu de diagnosticat. Asta pentru că, în stadiul final, sifilisul prezintă simptome ale multor alte boli. Este şi la ora actuală considerată una dintre cele mai periculoase infecţii cu transmitere sexuală şi, netratată, provoacă grave probleme cardiace şi la nivelul sistemului nervos. În prezent, poate fi diagnosticată prin intermediul unor teste simple de laborator şi tratată cu penicilină. Totuşi, leziunile provocate de bacteria care o provoacă sunt permanente.

Lupusul eritematos sistemic

Bolile autoimune sunt cauzate de o "revoltă" a sistemului imunitar, care "întoarce armele" tocmai împotriva organelor pe care ar trebui să le apere. Aceste boli sunt în progresie constantă, numărul lor fiind, în prezent, de peste 80, printre care şi lupusul eritematos sistemic. Nu există tratamente, nu este înţeleasă cauza (şi în acest caz, cele mai acreditate teorii asociază boala tot unor infecţii cu retrovirusuri). Nu este o boală uşor de diagnosticat, iar primele simptome îi induc de multe ori în eroare pe medici: oboseală, dureri în diferite părţi ale corpului, deficienţe cognitive. În 50% din cazuri, boala poate fi descoperită graţie unui eritem în formă de fluture, care apare pe chipul bolnavului în zona dintre pomeţi şi nas. Altminteri, când acest simptom nu este prezent, diagnosticarea maladiei este foarte complicată şi necesită numeroase teste clinice pentru excluderea altor posibilităţi.

SIDA

Boala a anilor '80, despre care, în afara mediilor academice, se vorbeşte - la televizor sau în ziare - tot mai puţin, SIDA reprezintă, totuşi, o problemă departe de a fi rezolvată. Peste 95% dintre noile cazuri sunt detectate în ţările în curs de dezvoltare, iar HIV, virusul care o declanşează, a infectat, până în prezent, peste 33 milioane de persoane în întreaga lume. Multă vreme, SIDA a reprezentat un adevărat mister clinic, până când i s-a descoperit originea virală. Nu există tratament care s-o vindece; medicamentele existente la ora actuală permit o încetinire a progresului bolii dar, în cele din urmă, acesta duce la decesul bolnavului.

Febra puerperală

Potrivit estimărilor, această boală a ucis mii de femei lăuze, între secolele XVIII şi XIX. În perioada dintre 1831 şi 1843, la Maternity Hospital din Londra, din 10.000 de femei internate pentru a aduce pe lume copii, mureau 600, în vreme ce la Royal Maternity Charity, unde lăuzele se aflau doar sub supravegherea moaşelor, nu mureau decât 10.

Survenit şi la Spitalul din Viena, straniul fenomen i-a atras atenţia medicului de origine maghiară Ignác Fülöp Semmelweis: în 1846, din 4.000 de lăuze internate în pavilionul 1, aflat sub supravegherea medicilor, 459 (11%) căzuseră victime febrei puerperale; în pavilionul alăturat, unde operau doar moaşele, mortalitatea era însă de doar 1%. Semmelweis s-a gândit că boala ar putea fi transmisă de o infecţie luată de medici de la cadavrele pe care le autopsiau şi transmisă femeilor asistate la naştere; le-a impus acestora să se spele pe mâini cu clorura de calciu (un puternic dezinfectant) înainte de a se apropia de ele, iar mortalitatea a scăzut rapid, la 5% în 1847 şi la 1% în 1849.

Răsplată? Semmelweis a fost concediat pentru că şi-a permis să dea ordine colegilor medici fără a avea căderea s-o facă. S-a mutat la un spital din Ungaria, unde, după ce a reuşit să reducă şi aici mortalitatea feminină, a fost defăimat de ştiinţa oficială şi internat într-un spital de nebuni, unde a şi murit, în 1865, din cauza bătăilor aplicate de gardieni. Aveau să treacă alţi 70 de ani (1937) până când medicii să înţeleagă că trebuie să-şi dezinfecteze mâinile.

Pare incredibil, dar daca este adevarat?!

      Acum citeva zile m-am trezit la 3 dimineata cu un copil cu  febra si nasuc mucios, rugindu-ma sa-i iau temperatura    si sa- i dau "michimente" ca a racit...Dupa ce i-am dat lingurita de  siropel panadol, am luat o ceapa, am taiat-o si am asezat-o intr- un bol, exact linga perna copilei... 5 ore mai tirziu, la ora 8  cind ne-am trezit, nu mai avea febra , doar nasuc un pic mucios,  iar ceapa arata ingrozitor - galben-verzui si mirosea de ziceai  ca a putrezit demult. Ce e scris mai jos nu e poveste: sunt intimplari reale.

 Din studiile efectuate asupra proprietatilor si efectelor Cepei  si Usturoiului, se pare ca aceste doua vegetale deosebite au  proprietatea de a "absoarbe" virusii si bacteriile, in momentul  in care sunt "activate", adica in momentul in care intra in  contact cu aerul.  Astfel, in trecut, in traditia romaneasca Ceapa si Usturoiul se  "desfaceau" la masa si se mancau direct, ca atare, pe loc. Nu se  preparau spre a se lasa "pe mai tarziu". Si de ce se facea asa?... In momentul in care Ceapa si Usturoiul  sunt "activate" (intra in contact cu aerul), ele incep sa  "absoarba" din mediul inconjurator virusii si bacteriile. Cind se mananca direct, pe loc, ea intra direct in organism. Astfel, procesul de absorbtie al virusilor si bacteriilor se  produce doar in interiorul organismului, preluand de acolo  virusi si bacterii. In cazul in care Ceapa si Usturoiul nu se consuma "pe loc", in  contact cu aerul ele incep "absorbirea" de virusi si bacterii  din mediul inconjurator (pana la momentul in care le mancam), pe  care noi apoi le introducem in organismul nostru gata "impanate".Astfel, putem alege:- folosim Ceapa sau Usturoiul spre a atrage virusii si  bacteriile din atmosfera, pe care apoi sa le introducem in  organism, sau - folosim Ceapa si Usturoiul sa absoarba doar virusii si  bacteriile din organism?...  De noi depinde..

 CEAPA In 1919 cand gripa a ucis 40 milioane de oameni, un doctor  vizita fermierii pentru a-i ajuta sa combata gripa. Multi dintre  fermieri si familiile lor o contractasera si multi chiar murisera.  Doctorul a ajus la un fermier unde, spre surprinderea lui, toti   membrii familiei erau sanatosi. Cand doctorul a intrebat  fermierul ce facea el diferit de ceilalti, sotia lui a spus ca a  pus o ceapa  curatata intr-un vas in fiecare camera a casei (si  probabil pe vremea aceea casa avea doar 2 camere). Doctorul nu a  crezut si a cerut  una din cepe pentru a o analiza la microscop.  Spre surprinderea lui a descoperit virusul gripei in ceapa. In  mod evident aceasta a absorbit virusul pastrand familia sanatoasa. Apoi, am auzit aceasta povestire de la coafeza mea din Arizona .  Acum  multi ani angajatii ei se imbolnaveau de gripa si la fel  multi dintre clienti. In urmatorul an ea a pus cepe in boluri  peste tot in salon. Spre surprinderea ei nici un angajat nu s-a mai imbolnavit.  Treaba functioneaza! (si nu, nu fac afaceri cu ceapa Morala povestii este: cumparati cateva cepe si puneti-le in  boluri in fiecare camera din casa. Daca lucrati la birou, puneti  unu sub birou sau undeva pe un raft. Incercati si veti vedea.  Noi am facut asta anul trecut si nimeni din casa nu s-a  imbolnavit de gripa. Daca va ajuta pe  voi si pe cei dragi sa nu  va imbolnaviti, cu atat mai bine. Daca totusi faceti gripa, va fi o forma usoara. Oricum... ce aveti  de  pierdut? Doar cateva cepe!!!! Acum... mai exista si un PS la aceasta poveste, trimis de o  prietena din Oregon care de obicei imi trimite contributii la  articolele pe tema sanatatii. Ea mi-a povestit urmatoarea  experienta despre ceapa: "Eu nu stiam despre povestea cu fermierul... dar stiu ca eu  personal  am facut pneumonie si am fost foarte bolnava. Am citit  un articol care spunea sa tai o ceapa la ambele capete, sa pui  unul din capete intr-o furculita si sa pui capatul infipt in  furculita intr-un borcan gol... iar apoi sa pui borcanul langa  patul pacientului peste noapte.  Se spunea ca ceapa se innegreste peste noapte din cauza  germenilor... si chiar asa s-a intamplat. Dimineata ceapa era un  dezastru, dar eu déjà ma simteam mai bine  Altceva ce am citit intr-un articol a fost ca atat ceapa, cat si  usturoiul, distribuite prin camera, au salvat pe multi de la  ciuma neagra. Ele au multe proprietati antibacteriale si antiseptice."  Si acum inca o notaCEPELE ABANDONATE DEVIN OTRAVITOARE. Am folosit o ceapa care fusese lasata in frigider. Uneori nu  folosesc  o ceapa intreaga odata, ci pastrez cealalta jumatate  pentru mai tarziu.  Dupa ce am citit aceasta informatie mi-am schimbat parerea... si  pe  viitor voi cumpara cepe mai mici.  Am avut privilegiul sa vizitez Mullins Food Products, divizia de fabricare a maionezei. Mullins este mare si este detinuta de 11  frati si surori din familia Mullins. Prietena mea Jeanne este  CEO acolo.  A venit vorba despre intoxicatii alimentare si am dorit sa le  impartasesc ceea ce am aflat de la un chimist. Tipul care ne-a condus in turul fabricii se numea Ed si era  unul  dintre frati. Ed este un expert in chimie si este implicat  in dezvoltarea formulei sosului. El a dezvoltat formula sosului  si pt McDonald's Deci retineti ca Ed este un magician al chimiei alimentare. In timpul vizitei cineva a intrebat daca chiar trebuie sa ne facem  griji cu privire la maioneza. Oamenii intotdeauna sunt  ingrijorati ca maioneza se va strica. Raspunsul lui Ed va va  surprinde. El a spus ca toata maioneza produsa comercial este sigura.  "Nici macar nu trebuie pusa la frigider. Nu face nici un rau sa  fie pusa, dar nu e neaparat necesar". El a explicat ca pH-ul  maionezei este stabilit la o valoare la care bacteriile nu pot  supravietui in mediul inconjurator. El a vorbit despre picnicul  esential, cu bolul de  salata de cartofi pe masa si cum toata  lumea da vina pe maioneza cand cuiva ii este rau. Ed spune ca atunci cand este raportata intoxicatia alimentara,  primul  lucru pe care il cerceteaza autoritatile este cand a  mancat bolnavul  ultima oara CEAPA si de unde au venit aceste cepe (din salata de cartofi?) Ed spune ca nu maioneza (atata  timp cat nu e facuta in casa)  este cea care se strica la aer.  Cel mai probabil este ceapa, iar daca nu ceapa, atunci CARTOFII. El a explicat ca ceapa este o mare piata de desfacere pentru  bacterii,  in special ceapa negatita. Nu ar trebui niciodata sa  pastrezi o bucata de ceapa taiata. Nu este sigura nici daca o  pui intr-o punga etansa si o bagi la frigider. Se contamineaza deja suficient doar prin faptul ca e taiata si  sta la aer putina vreme, si poate deveni periculoasa pentru cine  o  ingereaza (asa ca, atentie sporita la ceapa care va este pusa  in  hotdog la meciurile de baseball!) Ed spune ca daca iei partea de ceapa lasata si o gatesti  nebuneste  s-ar putea sa fii in regula... dar daca tai ceapa  lasata ca sa o pui in sandwich iti cauti problemele cu  lumanarea. Atat ceapa cat si  cartofii fierti dintr-o salata de  cartofi vor atrage si favoriza  inmultirea bacteriilor mult mai  repede decat orice maioneza preparata comercial. Deci, cum suna asta ca noutate? Luati-o cum vreti. Eu (autorul)  am de gand sa fiu foarte atent la ceapa de acum incolo. Din mai  multe motive  acord credibilitate unui chimist si unei companii  care produce milioane de tone de maioneza pe an.De asemenea, CAINII NU TREBUIE SA MANANCE NICIODATA CEAPA.  Stomacul lor nu o poate metaboliza  Deci, nu uitati ca este periculos sa tai o ceapa si s-o  folosesti pentru gatit a doua zi. Devine otravitoare intr-o  singura noapte si creeaza bacterii toxice care pot provoca  infectii la stomac din cauza excesului de secretie de bila si  chiar intoxicatii alimentare.  Si inca un lucru foarte important : nu achizitionati ceapa sau  usturoi la care le-au fost retezate "mustatile''- radacinile ,  cu o portiune din bulb . Acolo , este deja portita deschisa ...

Bine e de stiut · curiozitati sau adevar? · leacuri · medicamente · medicina · naturiste · prospecte · sanatateverde · terapii naturiste · tratament

Ceapa si usturoiul, atentie cum le folosim

Pare incredibil, dar daca este adevarat?!

      Acum citeva zile m-am trezit la 3 dimineata cu un copil cu  febra si nasuc mucios, rugindu-ma sa-i iau temperatura    si sa- i dau "michimente" ca a racit...Dupa ce i-am dat lingurita de  siropel panadol, am luat o ceapa, am taiat-o si am asezat-o intr- un bol, exact linga perna copilei... 5 ore mai tirziu, la ora 8  cind ne-am trezit, nu mai avea febra , doar nasuc un pic mucios,  iar ceapa arata ingrozitor - galben-verzui si mirosea de ziceai  ca a putrezit demult. Ce e scris mai jos nu e poveste: sunt intimplari reale.

 Din studiile efectuate asupra proprietatilor si efectelor Cepei  si Usturoiului, se pare ca aceste doua vegetale deosebite au  proprietatea de a "absoarbe" virusii si bacteriile, in momentul  in care sunt "activate", adica in momentul in care intra in  contact cu aerul.  Astfel, in trecut, in traditia romaneasca Ceapa si Usturoiul se  "desfaceau" la masa si se mancau direct, ca atare, pe loc. Nu se  preparau spre a se lasa "pe mai tarziu". Si de ce se facea asa?... In momentul in care Ceapa si Usturoiul  sunt "activate" (intra in contact cu aerul), ele incep sa  "absoarba" din mediul inconjurator virusii si bacteriile. Cind se mananca direct, pe loc, ea intra direct in organism. Astfel, procesul de absorbtie al virusilor si bacteriilor se  produce doar in interiorul organismului, preluand de acolo  virusi si bacterii. In cazul in care Ceapa si Usturoiul nu se consuma "pe loc", in  contact cu aerul ele incep "absorbirea" de virusi si bacterii  din mediul inconjurator (pana la momentul in care le mancam), pe  care noi apoi le introducem in organismul nostru gata "impanate".Astfel, putem alege:- folosim Ceapa sau Usturoiul spre a atrage virusii si  bacteriile din atmosfera, pe care apoi sa le introducem in  organism, sau - folosim Ceapa si Usturoiul sa absoarba doar virusii si  bacteriile din organism?...  De noi depinde..

 CEAPA In 1919 cand gripa a ucis 40 milioane de oameni, un doctor  vizita fermierii pentru a-i ajuta sa combata gripa. Multi dintre  fermieri si familiile lor o contractasera si multi chiar murisera.  Doctorul a ajus la un fermier unde, spre surprinderea lui, toti   membrii familiei erau sanatosi. Cand doctorul a intrebat  fermierul ce facea el diferit de ceilalti, sotia lui a spus ca a  pus o ceapa  curatata intr-un vas in fiecare camera a casei (si  probabil pe vremea aceea casa avea doar 2 camere). Doctorul nu a  crezut si a cerut  una din cepe pentru a o analiza la microscop.  Spre surprinderea lui a descoperit virusul gripei in ceapa. In  mod evident aceasta a absorbit virusul pastrand familia sanatoasa. Apoi, am auzit aceasta povestire de la coafeza mea din Arizona .  Acum  multi ani angajatii ei se imbolnaveau de gripa si la fel  multi dintre clienti. In urmatorul an ea a pus cepe in boluri  peste tot in salon. Spre surprinderea ei nici un angajat nu s-a mai imbolnavit.  Treaba functioneaza! (si nu, nu fac afaceri cu ceapa Morala povestii este: cumparati cateva cepe si puneti-le in  boluri in fiecare camera din casa. Daca lucrati la birou, puneti  unu sub birou sau undeva pe un raft. Incercati si veti vedea.  Noi am facut asta anul trecut si nimeni din casa nu s-a  imbolnavit de gripa. Daca va ajuta pe  voi si pe cei dragi sa nu  va imbolnaviti, cu atat mai bine. Daca totusi faceti gripa, va fi o forma usoara. Oricum... ce aveti  de  pierdut? Doar cateva cepe!!!! Acum... mai exista si un PS la aceasta poveste, trimis de o  prietena din Oregon care de obicei imi trimite contributii la  articolele pe tema sanatatii. Ea mi-a povestit urmatoarea  experienta despre ceapa: "Eu nu stiam despre povestea cu fermierul... dar stiu ca eu  personal  am facut pneumonie si am fost foarte bolnava. Am citit  un articol care spunea sa tai o ceapa la ambele capete, sa pui  unul din capete intr-o furculita si sa pui capatul infipt in  furculita intr-un borcan gol... iar apoi sa pui borcanul langa  patul pacientului peste noapte.  Se spunea ca ceapa se innegreste peste noapte din cauza  germenilor... si chiar asa s-a intamplat. Dimineata ceapa era un  dezastru, dar eu déjà ma simteam mai bine  Altceva ce am citit intr-un articol a fost ca atat ceapa, cat si  usturoiul, distribuite prin camera, au salvat pe multi de la  ciuma neagra. Ele au multe proprietati antibacteriale si antiseptice."  Si acum inca o notaCEPELE ABANDONATE DEVIN OTRAVITOARE. Am folosit o ceapa care fusese lasata in frigider. Uneori nu  folosesc  o ceapa intreaga odata, ci pastrez cealalta jumatate  pentru mai tarziu.  Dupa ce am citit aceasta informatie mi-am schimbat parerea... si  pe  viitor voi cumpara cepe mai mici.  Am avut privilegiul sa vizitez Mullins Food Products, divizia de fabricare a maionezei. Mullins este mare si este detinuta de 11  frati si surori din familia Mullins. Prietena mea Jeanne este  CEO acolo.  A venit vorba despre intoxicatii alimentare si am dorit sa le  impartasesc ceea ce am aflat de la un chimist. Tipul care ne-a condus in turul fabricii se numea Ed si era  unul  dintre frati. Ed este un expert in chimie si este implicat  in dezvoltarea formulei sosului. El a dezvoltat formula sosului  si pt McDonald's Deci retineti ca Ed este un magician al chimiei alimentare. In timpul vizitei cineva a intrebat daca chiar trebuie sa ne facem  griji cu privire la maioneza. Oamenii intotdeauna sunt  ingrijorati ca maioneza se va strica. Raspunsul lui Ed va va  surprinde. El a spus ca toata maioneza produsa comercial este sigura.  "Nici macar nu trebuie pusa la frigider. Nu face nici un rau sa  fie pusa, dar nu e neaparat necesar". El a explicat ca pH-ul  maionezei este stabilit la o valoare la care bacteriile nu pot  supravietui in mediul inconjurator. El a vorbit despre picnicul  esential, cu bolul de  salata de cartofi pe masa si cum toata  lumea da vina pe maioneza cand cuiva ii este rau. Ed spune ca atunci cand este raportata intoxicatia alimentara,  primul  lucru pe care il cerceteaza autoritatile este cand a  mancat bolnavul  ultima oara CEAPA si de unde au venit aceste cepe (din salata de cartofi?) Ed spune ca nu maioneza (atata  timp cat nu e facuta in casa)  este cea care se strica la aer.  Cel mai probabil este ceapa, iar daca nu ceapa, atunci CARTOFII. El a explicat ca ceapa este o mare piata de desfacere pentru  bacterii,  in special ceapa negatita. Nu ar trebui niciodata sa  pastrezi o bucata de ceapa taiata. Nu este sigura nici daca o  pui intr-o punga etansa si o bagi la frigider. Se contamineaza deja suficient doar prin faptul ca e taiata si  sta la aer putina vreme, si poate deveni periculoasa pentru cine  o  ingereaza (asa ca, atentie sporita la ceapa care va este pusa  in  hotdog la meciurile de baseball!) Ed spune ca daca iei partea de ceapa lasata si o gatesti  nebuneste  s-ar putea sa fii in regula... dar daca tai ceapa  lasata ca sa o pui in sandwich iti cauti problemele cu  lumanarea. Atat ceapa cat si  cartofii fierti dintr-o salata de  cartofi vor atrage si favoriza  inmultirea bacteriilor mult mai  repede decat orice maioneza preparata comercial. Deci, cum suna asta ca noutate? Luati-o cum vreti. Eu (autorul)  am de gand sa fiu foarte atent la ceapa de acum incolo. Din mai  multe motive  acord credibilitate unui chimist si unei companii  care produce milioane de tone de maioneza pe an.De asemenea, CAINII NU TREBUIE SA MANANCE NICIODATA CEAPA.  Stomacul lor nu o poate metaboliza  Deci, nu uitati ca este periculos sa tai o ceapa si s-o  folosesti pentru gatit a doua zi. Devine otravitoare intr-o  singura noapte si creeaza bacterii toxice care pot provoca  infectii la stomac din cauza excesului de secretie de bila si  chiar intoxicatii alimentare.  Si inca un lucru foarte important : nu achizitionati ceapa sau  usturoi la care le-au fost retezate "mustatile''- radacinile ,  cu o portiune din bulb . Acolo , este deja portita deschisa ...

http://video.google.com/videoplay?docid=2187881590727047595# calatorie catre Pamantul gol pe dinauntru

http://video.google.com/videoplay?docid=5415495937122207838#docid=-8426651478960709649 

Incredibilele creaturi ce sfideaza evolutia

editura For You.

curiozitati sau adevar? · plante medicinale · prospecte · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste · tratament

Pentru suflet

http://video.google.com/videoplay?docid=2187881590727047595# calatorie catre Pamantul gol pe dinauntru

http://video.google.com/videoplay?docid=5415495937122207838#docid=-8426651478960709649 

Incredibilele creaturi ce sfideaza evolutia

editura For You.