Plante care ne redau bucuria de a trai

Plante care ne ajuta sa ne redobandim bucuria vietii

Busuioc (partea aeriană)

Efecte subtile:

• elevează, clarifică şi înalţă, transformă din interior, din sine; readuce candoarea originară, de dincolo de prejudecăţi şi doctrine;

• purifică subtil, limpezeşte structura energetică, linişteşte; împacă mintea, sublimează instinctele în afectivitate şi inteligenţă superioară;

• aduce mulţumire de sine, bucurie, acceptare, claritate mentală şi înţelegere, integritate lăuntrică, are efect balsamic.

Indicaţii:

• senzaţie de greu, de tulbure, lipsă de puritate;

• imunitate, flatulenţă, colici, apendicită, colită spastică sau de fermentaţie, gastrită, duodenită, ulcer gastric sau duodenal, vomă, anorexie, obezitate, astenie, viroze, pneumonie, bronşită, cistită, infecţii urinare, prostatită, impotenţă, bâlbăială, hipertiroidie, dureri de cap, amnezie.

Busuiocul cerbilor (partea aeriană)

Efecte subtile: 

• regenerează, reînvie copilul interior, dinamizează erotic;

• aduce candoare, trăire liberă, conformă naturii interioare, dăruire, veselie, deschidere, spontaneitate, joc.

Indicaţii:

• prejudecăţi, închistări, influenţabilitate;
• meteorism, colici, bronşită, leucoree, tulburări de menopauză.

Castan (scoarţa de pe ramuri, frunze)

Efecte subtile:

• adună şi reface structura şi integritatea, ne ajută să avem curajul de a adopta un nou drum în viaţă, o nouă manieră de a fi şi de a făptui; ne ajută să păşim pe teritorii neexplorate, adaptându-ne în permanenţă la condiţiile schimbătoare; ne îndeamnă să ieşim din conformism şi comoditate;

• aduce bucurie de a gândi, acţiona şi comporta în concordanţă cu aspiraţiile şi dorinţele noastre, cu aptitudinile şi vocaţia pe care le avem.

Indicaţii:

• conformism, complacere, ataşament, teama de a merge înainte pe un nou drum;

• varice, insuficienţă venoasă cronică, flebită, edeme ale membrelor inferioare.

Chimen (fructe)

Efecte subtile:

• uneşte mintea cu inima;

• aduce focalizare şi desprindere de cotidian, luciditate, puritate, împăcare cu sine, libertate lăuntrică, armonie, claritate mentală, înţelegere;
• reface bucuria de a trăi, de a savura plăcerile vieţii;

• îndepărtează blocajele care obstruează canalele subtile.

Indicaţii:

• minte împrăştiată, gândire tulbure, confuză, implicare excesivă;

• colici, apendicită, probleme de digestie, enterocolită, constipaţie, anorexie, obezitate, bronşită, hipertiroidie.

Cicoare (rădăcina şi partea aeriană înflorită)

Efecte subtile:

• atenuează tendinţa excesivă de a-i ajuta şi îndruma pe ceilalţi, cât şi nevoia excesivă de a fi ajutat şi îndrumat;

• aduce regăsire de sine, bucuria vieţii, înţelegere.

Indicaţii:

• nevoie exagerată de susţinere afectivă, ataşament şi posesivitate în sentimentele de iubire, tendinţa de a domina şi controla totul, vanitatea indispensabilităţii, altruism egocentric;

• afecţiuni ale pielii (dermatite, acnee, erupţii dermatologice), diabet, pancreatită, afecţiuni biliare, insuficienţă hepatică, hepatită, constipaţie, obezitate, astenie, anemie, aritmii, convalescenţă, afecţiuni psihice, dureri de cap, psihoze, nevroze.

Iarbă mare (rădăcini şi rizomi)

Efecte subtile:

• aduce dinamism, discernământ, înţelegerea rostului evenimentelor dureroase, detaşare, bucurie;

• linişteşte pasiunile aprinse, purifică.

Indicaţii:

• ataşament, teamă, crispare, lipsă de fermitate şi ancorare în realitate;

• enterocolită, pancreatită, afecţiuni biliare, parazitoză intestinală, rinită, faringită, sinuzită, laringită, traheobronşită, bronşită, astm, tuse, pneumonie, tuberculoză, gută, cistită, vaginită, eczeme, dermite alegice, reumatism, anemie, insomnie.

Iarba Sfântului Ioan (părţile aeriene sau inflorescenţele)

Efecte subtile:

• adună energiile în conştiinţă, trezeşte forţa feminităţii;

• aduce linişte, bucurie, speranţă, mângâiere.

Indicaţii:

• teamă, agitaţie, crispare, sentimentul persecuţiei;

• astenie psihică, vărsături, gingivită, afte, amigdalită, anorexie, vaginită, frigiditate, infecţii genitale, tulburări menstruale, varice, hemoroizi.

Contraindicată în sarcină, neoplasm mamar, mastoze.

Lemn dulce (rădăcină)

Efecte subtile:

• scoate la suprafaţă adevărul, demolează orice bariere sau măşti, ne ajută să fim noi înşine şi să descoperim adevărata dulceaţă a vieţii; dizolvă inhibiţiile, închistările, ruşinea, reţinerile, tensiunile reprimate în profunzimile conştiinţei;

• aduce voinţă fermă şi flexibilă, bunătate, înţelegere, adaptabilitate, încredere, vitalitate.

Indicaţii:

• mânie, ură, închistare, dorinţă de răzbunare, furie, înverşunare, reprimarea instinctelor, impulsuri subconştiente necontrolate;

• ulcer gastric sau duodenal, gastrită, hipoglicemie, pancreatită, duodenită, impotenţă, sterilitate, leucoree, boala somnului, astenie, afecţiuni bucale.

Atenţie la administrare: în doze crescute poate produce edeme, hipertensiune, anomalii cardiace!

Lichen de piatră

Efecte subtile:

• ne ajută să vedem partea frumoasă a unei situaţii, eliberând frustrarea şi amăgirea, să ne păstrăm simţul umorului şi inventivitatea şi în condiţii adverse;

• ne învaţă să extragem savoarea şi bucuria chiar şi din duritatea celor mai improprii circumstanţe, să acceptăm chiar şi viaţa aspră şi să o iubim în adâncul sufletului, acolo unde descoperim o mare libertate de manifestare;

• aduce rezistenţă la intemperii, capacitate de a face faţă condiţiilor grele fără a fi doborât, detaşare, discernământ, flexibilitate, adaptabilitate, simplitate.

Indicaţii:

• anorexie, obezitate, hepatită cronică, pancreatită cronică, vărsături (în special la femeile gravide), tumori, astm bronşic, bronşită, laringită, tuberculoză, tulburări menstruale.

Roiniţă (frunze)

Efecte subtile:

• creează un spaţiu interior protector, în care ne putem regăsi;

• linişteşte frământările, calmează durerile, temperează hiperactivitatea, deschide inima, rafinează sexualitatea, revigorează;

• îndepărtează sentimentul de vinovăţie şi mânia înăbuşită, desface încrâncenarea rigidă care blochează manifestarea iubirii;

• aduce bucurie, bunătate, duioşie, siguranţă şi protecţie, echilibru afectiv.

Indicaţii:

• tracasare exterioară, griji, suferinţe, dureri, senzaţia de agresiune, de vinovăţie, mânie înăbuşită, încâncenare, pesimism, neîmplinire;

• palpitaţii, oscilaţii ale tensiunii arteriale, insomnie, boala somnului, ulcer gastric sau duodenal, hepatită, afecţiuni biliare, balonări, colon iritabil, apendicită, constipaţie, anorexie, cefalee, vomă (inclusiv la gravide), psihoze, nevroze, depresie, astenie, cataractă, hipertiroidie, bălbâială, anemie.

Soc (flori desprinse din inflorescenţe)

Efecte subtile:

• desface din crispare, deschide inima şi mintea, elimină tot ceea ce este greu, apăsător, stagnant;

• aduce bucuria de a trăi viaţa ca un joc, puritate, libertate, naturaleţe, spontaneitate, uşurare.

Indicaţii:

• frustrări, resentimente, teamă, luptă interioară, emoţii blocate, griji ce provoacă deseori coşmaruri, nesiguranţă, disperare;

• obezitate, constipaţie, nefrită, retenţie hidrosalină, rinită, faringită, laringită, gripă, nevralgie de trigemen, sciatică, artrită, gută, reumatism, conjunctivită, urcior, cataractă, astm bronşic, cancer, meningită.

(extrase din "Ingeri, suflet, vindecare")

Plante care ne linistesc

Plante care ne linistesc

Anghinare (frunze)

Efecte subtile: 

• scade reactivitatea excesivă la influenţele exterioare, descătuşează din tipare şi condiţionări, debarasează de ceea ce este dăunător sau nefolositor;

• ajută la structurarea personalităţii, la recunoaşterea propriilor interese şi priorităţi;

• aduce acceptare, libertate, înţelegere, relaxare.

Indicaţii:

• irascibilitate, hipersensibilitate, iritabilitate, orgoliu, mânie, încrâncenare;

• ateroscleroză, hipertensiune arterială, diabet, hepatită cronică, ciroză, insuficienţă hepatică, colică şi calculoză biliară, anorexie, obezitate, migrene.

Creţişoară (partea aeriană)

Efecte subtile:

• îndepărtează atitudinile şi ideile rigide, concepute pentru a proteja sufletul de eventuale suferinţe exterioare, deschizând inima spre firescul vieţii; pune în valoare nuanţele specifice fiecăruia în parte, îndepărtează ceea ce este străin;

• aduce valorificarea creativităţii proprii, adaptabilitate, luciditate;

• adună şi direcţionează energia apei, curăţă mintea.

Indicaţii:

• resentimente, amăgiri, ostilitate, mânie, izolare în suferinţă;

• laringită, avort spontan (evită), sterilitate la femei, metroragii, leucoree, candidoze, tulburări de menopauză, cistite hemoragice, hematurie, incontinenţă urinară, diaree, migrene, epilepsie.

Gălbenele (flori)

Efecte subtile:

• mângâie rănile vii, care dor la fiecare atingere; purifică emoţiile aprinse, domolesc mânia şi irascibilitatea; alină dezamăgirile generate de neîmplinirile şi nereuşitele proprii sau ale altora;

• protejează de influenţe nocive subtile sau grosiere; temperează agresivitatea: îi domoleşte pe cei care atacă şi sunt atacaţi;

• aduc înţelegere şi toleranţă, cumpătare, deschidere sufletească, acceptare.

Indicaţii:

• mânie, precipitare, nervozitate, nesăbuinţă, iritabilitate, închistare, fugă, teamă, nesiguranţă interioară;

• ulcer gastric şi duodenal, gastrită, enterocolită, afecţiuni biliare, probleme ale pielii (plăgi, arsuri, degerături, eritem, acnee, eczeme, fisuri, fistule), hemoroizi, dureri menstruale, afecţiuni ale prostatei, boli venerice, candidoze, leucoree, anemie, tumori, hipotiroidie, cataractă, conjunctivită, glaucom, depresie, dureri de cap, hipertiroidie.

Lavandă (flori imature)

Efecte subtile:

• moderarează emoţiile manifestate în exces, limpezeşte gândurile, filtrează stimulii emoţionali, linişteşte, armonizează; ne aduce în concordanţă cu forul intim;

• ajută la definirea sentimentelor şi eliberarea resentimentelor, precizarea intenţiilor, asumarea responsabilităţilor, obţinerea discernământului emoţional.

Indicaţii:

• agitaţie, incapacitatea de a discerne ce este util şi ce nu, suprasolicitare exterioară, nervozitate, iritabilitate;

• insomnie, cefalee, agitaţie, anxietate, depresie, tuse cu substrat nervos, laringită, viroze, colici, nefrită, tulburări de menopauză, psihoze, nevroze, bâlbâială.

Lemn dulce (rădăcină)

Efecte subtile:

• scoate la suprafaţă adevărul, demolează orice bariere sau măşti, ne ajută să fim noi înşine şi să descoperim adevărata dulceaţă a vieţii; dizolvă inhibiţiile, închistările, ruşinea, reţinerile, tensiunile reprimate în profunzimile conştiinţei;

• aduce voinţă fermă şi flexibilă, bunătate, înţelegere, adaptabilitate, încredere, vitalitate.

Indicaţii:

• mânie, ură, închistare, dorinţă de răzbunare, furie, înverşunare, reprimarea instinctelor, impulsuri subconştiente necontrolate;

• ulcer gastric sau duodenal, gastrită, hipoglicemie, pancreatită, duodenită, impotenţă, sterilitate, leucoree, boala somnului, astenie, afecţiuni bucale.

Atenţie la administrare: în doze crescute poate produce edeme, hipertensiune, anomalii cardiace!

Mătase de porumb (stilurile şi stigmatele recoltate de la flori)

Efecte subtile:

• temperează emoţiile aprinse, absoarbe în interior forţele dispersate în exterior;

• aduce abordare blândă a existenţei, bună înţelegere cu cei din jur, simplitate, regăsirea unităţii în inimă, protecţie şi mulţumire.

Indicaţii:

• iritabilitate, implicare excesivă în acţiune, încrâncenare, tendinţa de a se considera centrul universului, resentimente;

• colecistopatie, artrită, gută, retenţie hidrosalină, insuficienţă cardiacă, glomerulonefrită, litiază urinară, infecţii urinare, nefrită, tulburări de menopauză, obezitate, reumatism.

Nalbă mare (frunze şi rădăcină)

Efecte subtile:

• amortizează loviturile pe care le primeşte psihicul, deja prea solicitat şi fragmentat, eliberează de frustrări şi resentimente, dinamizează afectivitatea;

• aduce armonie, bună înţelegere, linişte, stabilitate prin protecţie afectivă.

Indicaţii:

• intoleranţă, inacceptare, tendinţe agresive, frustrări, resentimente, suprasolicitări traumatizante, descumpănire, atonie psihică, lipsă de iniţiativă şi energie, intransigenţă;

• imunitate, afecţiuni ale pielii (furunculoză, iritaţii cutanate, cuperoză, abcese), nefrită, cistită, faringită, amigdalită, laringită, traheită, bronşită, astm bronşic, tuse, ulcer, digestie lentă, vomă, diaree, gastrită, duodenită, hemoroizi, astenie.

Roiniţă (frunze)

Efecte subtile:

• creează un spaţiu interior protector, în care ne putem regăsi;

• linişteşte frământările, calmează durerile, temperează hiperactivitatea, deschide inima, rafinează sexualitatea, revigorează;

• îndepărtează sentimentul de vinovăţie şi mânia înăbuşită, desface încrâncenarea rigidă care blochează manifestarea iubirii;

• aduce bucurie, bunătate, duioşie, siguranţă şi protecţie, echilibru afectiv.

Indicaţii:

• tracasare exterioară, griji, suferinţe, dureri, senzaţia de agresiune, de vinovăţie, mânie înăbuşită, încâncenare, pesimism, neîmplinire;

• palpitaţii, oscilaţii ale tensiunii arteriale, insomnie, boala somnului, ulcer gastric sau duodenal, hepatită, afecţiuni biliare, balonări, colon iritabil, apendicită, constipaţie, anorexie, cefalee, vomă (inclusiv la gravide), psihoze, nevroze, depresie, astenie, cataractă, hipertiroidie, bălbâială, anemie.

Salcâm (flori)

Efecte subtile:

• stabilizează interiorul prin stăpânire de sine, încredere şi blândeţe; oblojeşte rănile frustrării;

• aduce îngăduinţă, nobleţe, acceptare, tărie de caracter, siguranţă lăuntrică, linişte.

Indicaţii:

• irascibilitate, nervozitate, instabilitate, conflicte interioare, impulsivitate;

• leucoree, gastrită, ulcer gastric sau duodenal, apendicită, anorexie, migrene, insomnie.

Salvie (frunze)

Efecte subtile:

• eliberează emoţiile negative provenite din emoţii reprimate, negate, înăbuşite, frustrări; dizolvă blocajele, ajutându-ne să dăm glas trăirilor şi gândurilor; temperează sentimentele excesive;

• aduce luciditate, exprimarea creativităţii.

Indicaţii:

• emoţii neexprimate, care rămân blocate la nivelul gâtului, generând deseori senzaţia de nod în gât, inerţie, respectarea unor convenienţe şi norme, ataşament, comoditate, iritare, mânie reprimată, neîncredere;

• agitaţie, anxietate, varice, afte, stomatită, gingivită, hemoroizi, tulburări de circulaţie periferică, astenie, rinită, sinuzită, faringită, amigdalită, laringită, hipertiroidie, hipotiroidie, traheobronşită, astm, tuberculoză, colecistită, hipertensiune, colici, diabet, abcese dentare, enterocolită, leucoree, candidoze, tumori benigne (papiloame), tumori maligne, vaginită, dismenoree, amenoree, uter infantil, sterilitate, tulburări de menopauză, afecţiuni ale prostatei, afecţiuni ale urechii, urcior, dureri de cap, amnezie.

Atenţie la administrare: în doze crescute poate avea efecte neurotoxice. Este contraindicată femeilor insarcinate!

Talpa gâştei (partea aeriană)

Efecte subtile:

• domoleşte înverşunarea, ne ajută să nu mai căutăm vina în ceilalţi, revoltându-ne şi considerându-ne nedreptăţiţi, să înţelegem ce am greşit, în ce stare ne aflăm şi ce avem de făcut;

• aduce linişte, răbdare, blândeţe, comunicare, cunoaştere.

Indicaţii:

• iritabilitate, impunerea voinţei, ordonarea vieţii altora, încrâncenarea de a face bine cu forţa, chiar şi cu bune intenţii, mânie, ostilitate;

• astm bronşic, dispnee, anxietate, depresie, psihoze, nevroze, tulburări de menopauză, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, palpitaţii, salturi tensionale, insomnie, migrene.

Tei (flori)

Efecte subtile:

• alină durerile, mângâie sufletul celor care suferă şi caută fericirea în cei din jur, despietreşte inimile insensibile şi reci;

• aduce duioşie, pacea dragostei materne, acceptare, hrănire, linişte protectoare, calm, siguranţă, deschidere afectivă, tandreţe şi bunătate.

Indicaţii:

• agitaţie, tracasare, nelinişte; nevoia exagerată de a dărui, cât şi cea de a primi afecţiune; teamă ce duce la intoleranţă, inacceptare; celor ce se simt agresaţi, supţi de energie; frică şi neîncredere ce izvorăsc din inimă;

• imunitate, insomnie, faringită, laringită, traheită, bronşită, astm bronşic, tuse, anxietate, agitaţie, palpitaţii, dureri precordiale, dispnee, cefalee, psihoze, nevroze, astenie, hipertensiune.

Valeriană (rizomi şi rădăcină)

Efecte subtile:

• repune conştiinţa pe o temelie solidă, o ancorează în lumea concretă;

• readuce echilibrul emoţional, mental şi afectiv; insuflă temeritate, rezistenţă, bună dispoziţie, înlăturând astfel tendinţa de a înfrunta lumea;

• estompează dorinţele şi implicarea; ne ajută să ne desprindem de influenţele ambientale perturbatoare, linişteşte gândurile, emoţiile puternice; favorizează interiorizarea, căutarea profundă şi liniştită;

• aduce fermitate şi destindere celor înverşunaţi, coerenţă, siguranţă şi forţă a conştiinţei celor depresivi.

Indicaţii:

• teamă, nelinişte, neîncredere, luptă interioară;
• insomnie, tulburări anxioase, depresie, hiperexcitabilitate, isterie, tulburări neurovegetative, dismenoree, tulburări de menopauză, palpitaţii, dureri precordiale, apendicită, vărsături, psihoze, nevroze, epilepsie, cataractă

(extras din "Ingeri, suflet, vindecare")

Lipsa de calciu

Lispsa de calciu - Tratament naturist pentru lipsa de calciu

Lipsa de calciu este cauzată, în general, de lipsa cantităţii adecvate de calciu şi vitamina D din alimentaţie. Hipocalcemia este determinată, de cele mai multe ori, de un regim alimentar dezechilibrat. Aportul excesiv de potasiu sau fosfor în organism duce la eliminarea calciului prin urină. Astfel, o alimentaţie bogată în făinoase, sare, zahăr, alcool sau produse care conţin cofeină, va contribui la apariţia lipsei de calciu. Alţi factori pot fi expunerea redusă la razele soarelui (sursă importantă de vitamina D), menopauza, existenţa unor afecţiuni precum diabetul, hipertiroidia, bolile renale, anemia sau stresul.

Lipsa de calciu sau hipocalcemia se manifestă prin spasme musculare, senzaţie de amorţeală, furnicăturile la nivelul diferitelor părţi ale corpului, în special în jurul gurii, în mâini şi picioare, insomnie, irascibilitate, pierderi de memorie, depresie şi chiar halucinaţii.

Calciul poate fi obţinut şi prin consumul de produse lactate (lapte, brânză, iaurt, smântână etc), gălbenuş de ou, soia, varză, conopidă, broccoli, napi, fasole verde, mere, struguri, nuci sau alune. Alte surse de calciu naturale sunt germenii de grau, semintele de susan crude, caise uscate, de asemnea e foarte util un regim bogat in cruditati. Calciul este asimilat de către organism numai atunci când se află în prezenţa magneziului. Dacă nu există anumite rapoarte între cantitatea de calciu, magneziu şi potasiu asimilarea nu are loc şi aceste minerale trec prin organism fără a fi absorbite. Hofigal a realizat un produs numit polivitamină de calciu, magneziu şi potasiu. Această polivitamină este extrasă din uleiul de cătină deoarece în acest ulei există exact raportul necesar de calciu, magneziu şi potasiu a afirmat ing. chimist Ştefan Manea.

Tratament naturist pentru lipsa de calciu

Maceratul de coji de oua

Este un procedeu care contine calciu sintetizat pe cale naturala (de catre pasari). Acest fapt ii confera, fata de calciul obtinut prin procese chimice, avantaje deosebite: absortie integrala, absenta efectelor secundare si a pericolului hipercalcemiei, reducerea riscului formarii calcifierilor.

Principalele substante active continute sunt acizi (citric si malic), vitamine (C,B, PP si A - ca provitamina), minerale (calciu, indeosebi, si, in mai mica masura siliciu, mangan si fosfor) si enzime. Este indicat in insuficienta paratiroidiana (cu fenomene de hipocalcemie si spasmofilie), tulburari de crestere, osteoperoza, fracturi cu dificultati in sudarea oaselor, paradontoza, gravidie, alaptare. Contraindicatii: diabet zaharat si hipercalcemie.

Se administreaza: 1 lingura, de 3 ori pe zi, la mesele principale, diluat in 100 - 200 ml. apa, sirop sau ceai medicinal. In cazul persoanelor in varsta, doza se reduce la jumatate. Inainte de intrebuintare se agita bine solutia. Durata tratamentului, 2-4 saptamani. Cura se poate relua numai dupa o pauza de 1-2 saptamani.

Pentru preparare este necesar ca, mai intai, cojile de oua sa fie spalate bine pentru indepartarea impuritatilor, dupa care se pun 1-2 zile la uscat. Se maruntesc, apoi, la dimensiunile unui solz de peste de circa 3/3 mm, pisandu-se in pive sau presandu-se pe un fund de lemn, dupa ce, in prealabil, le-ati pus intr-o bucata de panza curata si rezistenta. Cojile astfel faramitate se macina cu rasnita de cafea sau alt dispozitiv, pana cand devin un praf fin, asemanator fainei. Intr-un vas de sticla sau faianta, se combina 2 parti de praf de coji de oua, cu 3 parti de miere si o parte de suc de lamaie sau vin alb. Se omogenizeaza bine amestecul, se toarna intr-o sticla (care se inchide ermetic cu dop) si se pune la macerat timp de o saptamana, la loc intunecos, racoros si uscat (de regula la frigider). Solutia se agita zilnic, de 2-3 ori. Preparatul astfel obtinut se pastreaza in vase de sticla colorata, ermetic inchise, la adapost de lumina, caldura si surse de contaminare. Valabilitate, la frigider, 6 saptamani.

Orele cand se refac organele

ORELE CAND SE REFAC ORGANELE - Foarte bine de stiut !

Trãim cu totii într-un univers ciclic. Totul în jurul nostru se repetã: secundele, minutele, orele, zilele, anii, anotimpurile, somnul, respiratia, bãtãile inimii.... Viata e formatã dintr-o întreagã gamã de cicluri care creeazã o adevarata simfonie. Adãugãm în fiecare zi cîte o cãrãmidã la zidul vietii noastre. Dacã reusim sã mentinem un ritm corect în interiorul, dar si în afara noastrã, “concertul” pe care-l sustinem aici, pe Pãmînt, va fi unul lung si melodios. Ca sã reusim asta, trebuie sã stim cum. 

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult, dar despre cel al organelor interne, mult mai putin. Johanna Paungger si Thomas Poppe, în cartea “Aus eigener kraft”, fac o descriere amãnuntitã a ritmului functiilor organelor noastre interne. 

Autorii afirmã cã fiecare dintre organele corpului are o activitate maxima timp de 2 ore pe zi, dupã cum urmeazã: 

vezica biliarã (23:00-1:00) 

ficatul (1:00-3:00) 

plãmînii (3:00-5:00) 

intestinul gros (5:00-7:00) 

stomacul (7:00-9:00) 

splina si pancreasul (9:00-11:00) 

inima (11:00-13:00) 

intestinul subtire (13:00-15:00) 

vezica urinarã (15:00-17:00) 

rinichii (17:00-19:00) 

circulatia sangvinã (19:00-21:00), iar o acumulare generalã de energie se face între orele 21:00 si 23:00. 

Haideti sã încercãm sã analizãm, din acest punct de vedere al autorilor, o zi din viata noastrã! 

Stomacul, splina, pancreasul 

E f.important cum ne trezim dimineata. Dacã am încerca sã observãm cum se trezesc animalele dimineata, am constata cã ele mai întîi se întind, începînd fãrã grabã noua zi. Sã luãm exemplu de la animale si sã  încercãm sã ne trezim dimineata linistiti, acordîndu-ne cîteva clipe de relaxare înainte de orice activitate zilnicã. Multi se trezesc dimineata cu “sufletul la gurã”, cu teama cã nu au timp de a rezolva ceea ce si-au propus. Ar fi bine sã ne trezim putin mai devreme decît o facem de obicei pt a simti linistea dinaintea zilei care abia începe. 

Între orele 7:00 si 9:00, functiile stoma­cului sînt la valoare max, deci trebuie sã luãm micul dejun farã grabã. Ar trebui sã tinem cont si de calitatea si cantitatea alimentelor pe care le consumãm la aceastã masã. 

În intervalul orar 9:00-11:00 lucreazã intens splina si pancreasul, sto­macul odihnindu-se. În acest interval e recomandat sã nu consumãm alimente greu digerabile. Pancreasul e cel care controleazã nivelul glicemiei. E de preferat sã nu consumãm prea multe dulciuri pt a nu forta functia pancreasului.. Splina, “cimitirul trombocitelor”, dacã nu functioneazã corect, se poate perturba nivelul trombocitelor din sînge. 

Inima, intestinul subtire 

Între orele 11:00 si 13:00, activitatea inimii e la capacitate max. În aceastã perioadã nu se recomandã mese copioase, care presupun un consum suplimentar de energie, care va fi luat din energia necesarã activitãtii intense a inimii. 

Intestinul subtire are o activitate intensã între orele 13:00 si 15:00. Autorii afirmã cã nu de multe ori s-a observat cã un angajat cu norma redusã de muncã realizeazã la serviciu la fel de mult ca un angajat cu norma întreagã. De ce? Din cauza randamentului scãzut al organismului dupã orele 13, mai ales dupã un prînz copios. Activitatea intestinului subtire, cu rol imp. în procesul de digestie, e ghidatã de sistemul nervos vegetativ, a­ceasta putând fi blocatã sau dereglatã de stres sau nervozitate. 

Din acest motiv se re­comandã ca masa de prînz sã fie luatã în liniste. 

Între orele 15:00 si 17:00 e perioada în care functioneazã la maximum vezica urinarã. Vezica urinarã are un rol imp în dezintoxicarea organismului, alãturi de rinichi. Acest lucru poate fi accelerat cu ajutorul ceaiurilor diuretice, care au un efect maxim dacã sînt bãute pînã la ora 19:00, deoarece între orele 17:00 si 19:00 rinichii functioneazã intens. Dacã în acest interval orar, puteti beneficia, alãturi de un ceai diuretic, si de un masaj de relaxare, se produce o dezintoxicare mai eficientã a corpului... 

Dupã ora 19:00 e bine sã nu se consume o cantitate prea mare de lichide, înainte de somnul de noapte. 

Circulatia sangvinã are o activitate intensã între orele 19:00 si 21:00. Autorii spun cã dacã multi pãrinti au zilnic o pro­blemã cu adormitul copiilor înainte de ora 19:00, dupã aceastã orã, trimisul la culcare devine deseori “o bãtãlie crâncenã”, care de obicei e cîâtigatã de cãtre copii. Acest lucru nu se întîmplã fãrã motiv: între orele 19:00 si 21:00 circulatia sangvinã functioneazã cel mai bine. În aceastã perioadã, corpul si spiritul se gîndesc la cu totul altceva decît la dormit. 

De la ora 21:00 pînã la ora 23:00 se realizeazã o acumulare intensã de energie în corp. Aceste 2 ore ale recuperãrii energiei se numesc la chinezi, dupã un meridian al corpului, “triplul încãlzitor”. Cei care sînt în aceastã perioadã sensibili la frig, cei care nu pot dormi decît într-o camerã încãlzitã nu ar trebui sã ignore acest semnal. Undeva s-a creat un dezechilibru fizic sau emotional si necesitã atentie. Pt multi dintre noi, cele 2 ore sunt pline de vitalitate. Acest lucru e mai usor vizibil la tineri, care în aceastã perioadã se gîndesc sã meargã la distractii si nu la somn. Multora dintre noi ni s-a imprimat ideea, ani de-a rîndul, cã seara trebuie sã ne culcãm devreme, corpul refãcîndu-se prin somn pînã la miezul noptii. Poate cã aceste vorbe sînt de fapt interpretarea gresitã a ideii cã noi acumulãm intens energie între cele 2 ore. 

Vezica biliarã si ficatul 

Între orele 23:00 si 1:00 se realizeazã intens functiile vezicii biliare. Aceasta, care contribuie cu secretiile ei la digestie, e un organ care, prin disfunctia lui, dã mari probleme întregului organism. Cei care se trezesc des noaptea în aceastã perioadã trebuie sã-si punã cumva problema unei functionãri gresite a bilei sau a ficatului. Stresul si mîncarea consistentã cu prãjeli si grãsimi seara împiedicã o functionare corectã a bilei. Compresele umede si calde aplicate pe zona ficatului sînt benefice în acest interval orar. Ceaiul fierbinte, bãut cu înghitituri mici, mai ales cel de pelin, bãut cu 20 de minute înainte de masã, ajutã la activarea functiei bilei. Sucul de ridichi ajutã de asemenea. E de mare importantã descongestiona­rea intestinului gros care, dacã nu se reali­zeazã în mod natural, se poate face cu ajutorul unor clisme. În acest interval orar ar trebui evitate, pe cît posibil, bãuturile si alimentele reci. Dacã sînt probleme în fun­c­tionarea bilei sau a ficatului, munca des­fã­suratã în perioada noptii e foarte noci­vã, deoarece nu se pot reface cele 2 organe. Mai avem încã 6 ore din noapte pt a încheia ciclul de functionare al organelor interne pe parcursul unei zile. 

Astfel, între orele 1:00 si 3:00 functioneazã intens ficatul. Acesta, dacã are o structurã deterioratã, se poate reface în anumite conditii, importantã fiind odihna prin somn alãturi de o bunã încãlzire a corpului. Functia ficatului suferã din cauza toxicitãtii mãrite a unor alimente, a alcoolului, nicotinei, cît si a stresului. De retinut e cã alcoolul si nicotina au un efect mult mai dãunãtor între orele 1:00 si 5:00 dimineata. 

Între orele 3:00 si 5:00 dimineata e rîndul plãmînilor sã functioneze intens. Multi fumãtori au un acces de tuse dimineata pt cã plãmînii au lucrat toatã noaptea si acum dau afarã substantele care nu trebuie sã fie în interiorul lor. 

Între orele 5:00 si 7:00 dimineata, intestinul gros are o functie maximã. Hrana stã în intestinul subtire circa 2 ore, iar în cel gros, chiar 20 de ore. Scaunul subtire indicã probleme de digestie în in­testinul subtire, iar constipatiile pun în evi­dentã o crestere a toxicitãtii organismului. 

Alungati bãtrînetea! 

Cu aceastã ocazie, prin scurta cãlãtorie în intervalele orare ale unei zile am încercat sã vã prezint, cu ajutorul celor 2 autori, cîteva aspecte ale ceasului nostru interior. Cunoasterea acestor ritmuri ne face sã avem încredere în instinctele noastre, actionînd corect pentru a ajuta functiile organismului. E f. important sã nu simtim cã îmbãtrînim o datã cu vîrsta, cãci starea bunã a intelectului, puterea de a munci, de a iubi scad considerabil îmbãtrînirea. 

Sã ne ascultãm ceasul interior si sã încercãm sã ne adaptãm ritmului sãu, strivind prejudecãtile. Existã personalitãti care au trãit, creând la vîrsta de 80 de ani%

Insomnia Tratamente naturiste

Insomnia - Tratamente naturiste pentru combaterea insomniei ( am primit pe email )

Insomnia este, din punct de vedere medical, o tulburare a somnului, caracterizata fie prin imposibilitatea de a adormi, fie prin trezirea dupa o scurta perioada de somn (1-2 ore de la adormire).

Un adult sanatos trebuie sa doarma in general 6-8 ore din 24, iar copiii ceva mai mult. Este adevarat insa ca exista persoane care au nevoie de mai putine ore de somn, dar astfel de cazuri sint exceptii.

Circumstantele in care pot aparea insomniile sint: mesele prea copioase seara, surmenajul fizic si intelectual, sedentarismul, bolile acute in curs de evolutie (cardiopatie, astm, ulcer, dischinezie, migrena) sau anumite etape din viata, cum ar fi adolescenta si climacteriul.

Alte circumstante ce pot fi urmate de insomnie

Exista insa si alte circumstante ce pot fi insotite de insomnie: nevrozele, toxicomaniile minore (cafea, cacao, pepsi) sau medicamentoase, ori profesiile ce presupun dereglarea cronica a ritmului somn-veghe.

Exista, desigur, o serie de masuri ce se impun pentru prevenirea insomniei: mentinerea unui program de viata cit mai ordonat, evitarea suprasolicitarilor de tot felul, a sedentarismului, relaxarea inainte de culcare etc. In acelasi timp, nu se va recurge la somnifere din proprie initiativa, mai ales ca fiecare insomnie isi are particularitatile ei si doar medicul este in masura sa stabileasca medicamentatia.

Recomandari generale de combatere a insomniei

- Evitarea la masa de seara a unor alimente cum ar fi: mezelurile, conservele, carnea de vinat, mazarea, fasolea, orezul, ouale, brinzeturile fermentate.

- Cina nu trebuie sa fie nici prea usoara (foamea ne trezeste), nici prea grea.

- Ea trebuie sa contina proteine (carne de peste sau de pasare) si calciu (lactate), care au proprietati sedative.

- Seara trebuie sa ne ferim de alimente diuretice si de excitante cum sint alcoolul, tutunul, cafeaua, ceaiul tare si coca-cola.

- Foarte indicat este sa bem un pahar de lapte cald (daca este posibil, de capra)

- Este bine de asemenea ca seara sa ne destindem cu o muzica placuta, cu o lectura usoara sau cu o plimbare lunga de 40-60 de minute.

- Seara, inainte de culcare, se vor face timp de citeva minute bai de aer in fata ferestrei deschise. Se va face un dus caldut sau rece cu 20-30 de minute inainte de culcare, dar in nici un caz fierbinte (in cazul in care va treziti in timpul noptii, puteti sa va frecati energic pe tot corpul cu un prosop inmuiat in apa rece).

- Imbracamintea pentru dormit va trebui sa fie cit mai lejera, iar camera bine aerisita inainte de culcare.

- Se vor respecta cu strictete orele de culcare si de trezire, aceleasi in fiecare zi.

- Daca este posibil, se vor folosi perne in care se introduc conuri de hamei, fin, frunze de sulfina, roinita.

Plante medicinale utilizate in combaterea insomniei

Ciubotica cucului (Primula officinalis): infuzie din 15 g de flori la un pahar de apa clocotita.

Se da in clocot, dupa care se lasa sa se raceasca si se strecoara.

Se ia cite o lingura, de 3-4 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de culcare.

Hameiul (Humulus lupus): infuzie dintr-o lingura de conuri de hamei (se aduna toamna) la 200 ml de apa clocotita.

Se bea seara, inainte de culcare.

Se mai poate pregati de asemenea un ceai din 15 conuri de hamei la 500 ml de apa.

Se beau 2-3 cesti pe zi.

Macul (Papaver rhoeas): infuzie dintr-o lingurita de planta la 200 ml de apa clocotita. Se iau 1-2 linguri cu 30 de minute inainte de culcare.

Mararul (Anethum graveolens): infuzie dintr-o lingura de seminte de marar (sau planta) la 300 ml de apa clocotita.

Se beau cite 100 ml, de 3 ori pe zi.

Maghiranul (Majorana hortensis): infuzie dintr-o lingura de planta la 300 ml de apa clocotita.

Se beau 1-2 cani pe zi.

Odoleanul (Valeriana officinalis): infuzie dintr-o lingurita de planta la 200 ml de apa clocotita.

Se iau 2-4 linguri seara, inainte de culcare.

Se mai poate prepara de asemenea si o tinctura dintr-o parte de planta si 5 parti alcool de 70 la suta.

Se iau cite 30-40 de picaturi seara, cu 30 de minute inainte de culcare.

Pentru a mari actiunea sedativa si calmanta, odoleanul se asociaza cu musetel, menta, levantica.

Paducelul (Crataegus monogyva): infuzie dintr-o lingurita de planta la 200 ml de apa clocotita.

Se beau cite 2 cani pe zi.

Porumbarul (Prunus spinosa): infuzie dintr-o lingurita de flori la 250 ml de apa clocotita.

Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

Ruscuta (Adonis vernalis): infuzie dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita.

Se lasa 30 de minute, dupa care se strecoara.

Se iau 2-3 linguri seara, inainte de culcare.

Salcia (Salix alba): decoct din 10 g de coaja maruntita la 200 ml de apa.

Se fierbe 20 de minute, dupa care se strecoara.

Se iau 3-4 linguri pe zi.

Sulfina (Melilotus officinalis): infuzie dintr-o lingurita de flori la 200 ml de apa clocotita.

Se beau 1-2 ceaiuri pe zi.

Sovirvul (Origanum vulgare): infuzie din 2 lingurite de planta la 200 ml apa clocotita.

Se bea cite 1/2-1 pahar pe zi. In caz de insomie se poate spala capul cu infuzie de sovirv: infuzie dintr-o mina de sovirv la 3 l de apa clocotita.

Se lasa sa se raceasca 1-2 ore, apoi se spala capul.

Talpa gistei (Leonorus cardiaca): infuzie din 3 linguri de planta la 300 ml de apa clocotita.

Se iau 2 linguri seara, inainte de culcare.

Teiul (Tilia platyphyllos): infuzie din 2 lingurite de flori la 200 ml de apa clocotita.

Se beau 2 ceaiuri pe zi, indulcite cu miere.

Urzica moarta (Lamium album): infuzie dintr-o lingurita de planta maruntita la 250 ml de apa clocotita.

Se lasa 15-20 de minute, dupa care se strecoara.

Se beau 1-2 ceaiuri pe zi.

Preparat somnifer

Hamei: conuri, 20 g

Levantica: flori, 30 g

Maghiran: frunze, 30 g

Portocal: muguri, 20 g

Cimbrisor: frunze, 20 g

O lingura de amestec la o cana de apa clocotita; se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea una-doua canii seara la culcare.

-->