*
Arpagicul (ALLIUM SCHOENOPRASUM)


Este o liliacee, ca si usturoiul, ceapa, prazul. Toate contin o esentã sulfuratã. Se gãsesc proprietãti analoge sau comparabile.
Contine: siliciu, esentã sulfuratã.

PROPRIETÃTI: Antiputrid, digestiv, anticanceros.
INDICATII: Util în caz de dispepsii si de fermentatii intestinale.
MOD DE FOLOSIRE: in salate si aperitive.


*
Bostanul si pepenele tamaios (CURCUBITA PEPA, CURCUBITA MOSCHATA)

Existã numeroase specii, cum ar fi: bostanul de Brazilia, pepenele tãmaios de Marsilia, dovleacul galben, Legumedovleacul rosu, cel gri, verde, dovleacul turban, cel din America. La toate aceste tipuri se foloseste miezul precum si semintele.
Contine: leucina, tirozina, peporezina, vitamina B, provitamina A, fosfor.

PROPRIETÃTI: Nutritiv, sedativ, rãcoritor, emolient, pectoral, laxativ, diuretic.

INDICATII:
Astenii, infectii urinare, insuficienta renalã, hemoroizi, dispepsii, enterite, dizenterie, constipatie, afectiuni cardiace, insomnii, diabet.

MOD DE FOLOSIRE:
a) UZ INTERN:
* Crud, amestecat cu aperitive, în supe, înnãbusit.
* Un pahar de suc dimineata, pe nemancate, ca laxativ.
* Se piseazã 50 gr. de seminte, se amestecã cu miere. Se foloseste în 3 reprize, din jumãtate în jumãtate de orã. Dupã o orã, se bea o infuzie de ceai purgativ, pregãtit dupã cum urmeazã: 1 linguritã de coajã de crusin la o ceascã mare de apã, care se dã în clocot 2 - 3 minute.
* Semintele, împreunã cu cele de castravete, de pepene galben, decojite si pisate se fierb în apã sau lapte. Emulsia este calmantã si rãcoritoare, are efect împotriva insomniilor, durerilor inflamatorii ale cãilor urinare.
b) UZ EXTERN:
* In cataplasme, contra arsurilor, a inflamatiilor, abceselor, a cangrenei senile.


*

MORCOVUL (DAUCUS CAROTA)
Este cea mai pretioasã legumã pentru om.
PãrtI utilizates: pulpa, sucul, frunza uscatã, semintele.
Contine: vitaminele A, B, C, caroten, zaharuri, dextrozã, sãruri minerale, fier, fosfor, calciu, sodiu, potasiu, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom, asparagina.

PROPRIETÃTI:
Tonic, remineralizant, antianemic, întãreste Legumeimunitatea naturalã, factor de crestere, antidiareic, antiputrid, cicatrizant gastric, depurativ, fluidifiant biliar, pectoral, diuretic, favorizeazã lactatia, vermifug, cicatrizant al rãnilor, întineritor al tegumentelor.

INDICATII:
A. UZ INTERN:
Astenii, tulburãri de crestere, demineralizare, rahitism, carii dentare, anemii, insuficientã a acuitãtii vizuale, enterocolite, infectii intestinale, diaree, colibacilozã, ulcer gastro-duodenal, hemoragii gastro-intestinale, constipatie, afectiuni pulmonare (tuberculozã, bronsite cronice, astm), scrofulozã, reumatism, gutã, litiazã, aterosclerozã, insuficientã hepato - biliarã, icter, insuficienta lactatiei, dermatoze, parazitI intestinali (tenia), prevenirea bolilor infectioase, degenerative, prevenirea îmbãtranirii, a ridurilor.
B. UZ EXTERN:
Plãgi, ulcere, arsuri, furuncule, dermatozã, eczeme, pecingine, degerãturi, crãpãturi, cancerul sanului (pentru ajutorare).

MOD DE FOLOSIRE:
A. UZ INTERN:
* Suc de morcovi cruzi. Intre 50-500 gr. pe zi, dimineata si seara. Pentru copii se dilueazã cu apã.
* Amestecat cu lapte - expectorant.
* Supã dintr-un kg. de morcovi, fierti de douã ori, într-un litru de apã, si paserat - contra constipatiei.
* Supã din 500 gr. morcovi, fierti într-un litru de apã, paserati, se adaugã apã clocotitã si lapte panã se ajunge la un litru de compozitie, se adaugã 1 linguritã sare marinã - împotriva diareei infantile. Se pãstreazã la rece.
* Pentru o mai bunã mineralizare a organismului copiilor, se va da un terci de cereale cu supã de frunze uscate de morcovi.
* Impotriva gazelor intestinale, ca stimulent, aperitiv, diuretic - se folosesc semintele. O infuzie dintr-o lingurã de seminte la o ceascã de apã datã în clocot.
B. UZ EXTERN:
* Decoct de morcovi, aplicatii de morcovi dati pe Legumerãzãtoare, cataplasme de frunze proaspete pisate, lotiuni din decoct de frunze proaspete - pentru abcese, cancerul sanului, plãgi recente, ulcere ale gambei, arsuri, furuncule.
* Decoct de frunze de morcovi în gargarã - pentru afte, abcese ale gurii, bãi sau spãlãturi în degerãturi, crãpãturi.
* Lotiuni cu suc de morcovi pentru îngrijirea fetei, a gatului (cu lãptucã, rosie, castravete, fragi). Dau suplete si prospetime. Impotriva aparitiei ridurilor.
Morcovul reprezintã un puternic factor de echilibru.

*
Varza (BRASSICA OLERACEA)

Contine: feculã verde, albuminã vegetalã, rãsinã, extrace gomos, extract solubil în apã si alcool, sulfat nitrat de potasiu, oxizi de fier, sulf, protide, lipide, glucide, minerale ca fosfor, calciu, fier, vitaminele B2 , PP, D2 , A.

PROPRIETÃTI:
A. UZ INTERN:
* Anemie, slãbiciune generalã, aefctiuni respiratorii, gastrice, intestinale, tratarea alcoolismului, a ulcerelor gastruce sau duodenale cu ajutorul substantei extrase "glutamina", antibiotic, colite ulceroase, remineralizant, antiscorbutic, întretine nutritia tesuturilor, întarzie semnele exterioare de îmbãtranire, factor de echilibru nervos, dezinfectant, tonifiant, previne cancerul, energetic, paraziti intestinali.Legume
B. UZ EXTERN:
* Crãpãturi, degerãturi, contuzii, plãgi diverse, ulcere ale gambei, cangrene, necroze, arsuri, eczeme, acnee, tumori albe, afectiuni vasculare, hemoroizi, flegmoane, panaritiu, furuncule, abcese, nevralgii reumatismale, migrene, cefalee.

MOD DE FOLOSIRE:
A. UZ INTERN:
* Crudã sau înãbusitã, suc proaspãt - în caz de acnee, alcoolism, anemie, artrite, colite, betie, cirozã, demineralizare, constipatie, stãri depresive, dureri musculare, reumatismale, eczeme, enterite, gripã, infectii intrestinale, litiazã urinarã, nervozitate, rahitism, scrobut, seboree, ulcer gastric, viermi intestinali.
* Bronsite cronice - decoct cu 60 gr. varzã fiertã o orã în 0,5 litri apã, cu un adaus de 70 gr. miere .

B. UZ EXTERN:
* Antrax, abcese, furuncule - se aplicã frunze crude.
* Acnee - lotiuni din suc proaspãt.
* Afectiuni ale gambelor - frunze de varzã crude, aplicate pe zona dureroasã.
* Arsuri - aplicãri de frunze proaspete de varzã.
* Astm bronsic - aplicatii de frunze proaspete de varzã pe piept, pe gat, omoplati.
* Congestie cerebralã, insolatie - aplicarea frunzelor de varzã crude pe crestet, ceafã.
* Dureri musculare, reumatice - se aplicã 3-4 straturi de frunze de varzã, se acoperã cu un material cãlduros; se reînnoiesc de 3 ori pe zi. Se mai pot aplica cataplasme cu frunze fierte în vin alb.
* Mãsti de frumusete - aplicãri de frunze 1 orã, dar se recomandã pãstrarea pe toatã durata noptii.

legume · medicina naturista si legumele · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste

Legume - Despre legume si utilizarea lor in medicina naturista

*
Arpagicul (ALLIUM SCHOENOPRASUM)


Este o liliacee, ca si usturoiul, ceapa, prazul. Toate contin o esentã sulfuratã. Se gãsesc proprietãti analoge sau comparabile.
Contine: siliciu, esentã sulfuratã.

PROPRIETÃTI: Antiputrid, digestiv, anticanceros.
INDICATII: Util în caz de dispepsii si de fermentatii intestinale.
MOD DE FOLOSIRE: in salate si aperitive.


*
Bostanul si pepenele tamaios (CURCUBITA PEPA, CURCUBITA MOSCHATA)

Existã numeroase specii, cum ar fi: bostanul de Brazilia, pepenele tãmaios de Marsilia, dovleacul galben, Legumedovleacul rosu, cel gri, verde, dovleacul turban, cel din America. La toate aceste tipuri se foloseste miezul precum si semintele.
Contine: leucina, tirozina, peporezina, vitamina B, provitamina A, fosfor.

PROPRIETÃTI: Nutritiv, sedativ, rãcoritor, emolient, pectoral, laxativ, diuretic.

INDICATII:
Astenii, infectii urinare, insuficienta renalã, hemoroizi, dispepsii, enterite, dizenterie, constipatie, afectiuni cardiace, insomnii, diabet.

MOD DE FOLOSIRE:
a) UZ INTERN:
* Crud, amestecat cu aperitive, în supe, înnãbusit.
* Un pahar de suc dimineata, pe nemancate, ca laxativ.
* Se piseazã 50 gr. de seminte, se amestecã cu miere. Se foloseste în 3 reprize, din jumãtate în jumãtate de orã. Dupã o orã, se bea o infuzie de ceai purgativ, pregãtit dupã cum urmeazã: 1 linguritã de coajã de crusin la o ceascã mare de apã, care se dã în clocot 2 - 3 minute.
* Semintele, împreunã cu cele de castravete, de pepene galben, decojite si pisate se fierb în apã sau lapte. Emulsia este calmantã si rãcoritoare, are efect împotriva insomniilor, durerilor inflamatorii ale cãilor urinare.
b) UZ EXTERN:
* In cataplasme, contra arsurilor, a inflamatiilor, abceselor, a cangrenei senile.


*

MORCOVUL (DAUCUS CAROTA)
Este cea mai pretioasã legumã pentru om.
PãrtI utilizates: pulpa, sucul, frunza uscatã, semintele.
Contine: vitaminele A, B, C, caroten, zaharuri, dextrozã, sãruri minerale, fier, fosfor, calciu, sodiu, potasiu, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom, asparagina.

PROPRIETÃTI:
Tonic, remineralizant, antianemic, întãreste Legumeimunitatea naturalã, factor de crestere, antidiareic, antiputrid, cicatrizant gastric, depurativ, fluidifiant biliar, pectoral, diuretic, favorizeazã lactatia, vermifug, cicatrizant al rãnilor, întineritor al tegumentelor.

INDICATII:
A. UZ INTERN:
Astenii, tulburãri de crestere, demineralizare, rahitism, carii dentare, anemii, insuficientã a acuitãtii vizuale, enterocolite, infectii intestinale, diaree, colibacilozã, ulcer gastro-duodenal, hemoragii gastro-intestinale, constipatie, afectiuni pulmonare (tuberculozã, bronsite cronice, astm), scrofulozã, reumatism, gutã, litiazã, aterosclerozã, insuficientã hepato - biliarã, icter, insuficienta lactatiei, dermatoze, parazitI intestinali (tenia), prevenirea bolilor infectioase, degenerative, prevenirea îmbãtranirii, a ridurilor.
B. UZ EXTERN:
Plãgi, ulcere, arsuri, furuncule, dermatozã, eczeme, pecingine, degerãturi, crãpãturi, cancerul sanului (pentru ajutorare).

MOD DE FOLOSIRE:
A. UZ INTERN:
* Suc de morcovi cruzi. Intre 50-500 gr. pe zi, dimineata si seara. Pentru copii se dilueazã cu apã.
* Amestecat cu lapte - expectorant.
* Supã dintr-un kg. de morcovi, fierti de douã ori, într-un litru de apã, si paserat - contra constipatiei.
* Supã din 500 gr. morcovi, fierti într-un litru de apã, paserati, se adaugã apã clocotitã si lapte panã se ajunge la un litru de compozitie, se adaugã 1 linguritã sare marinã - împotriva diareei infantile. Se pãstreazã la rece.
* Pentru o mai bunã mineralizare a organismului copiilor, se va da un terci de cereale cu supã de frunze uscate de morcovi.
* Impotriva gazelor intestinale, ca stimulent, aperitiv, diuretic - se folosesc semintele. O infuzie dintr-o lingurã de seminte la o ceascã de apã datã în clocot.
B. UZ EXTERN:
* Decoct de morcovi, aplicatii de morcovi dati pe Legumerãzãtoare, cataplasme de frunze proaspete pisate, lotiuni din decoct de frunze proaspete - pentru abcese, cancerul sanului, plãgi recente, ulcere ale gambei, arsuri, furuncule.
* Decoct de frunze de morcovi în gargarã - pentru afte, abcese ale gurii, bãi sau spãlãturi în degerãturi, crãpãturi.
* Lotiuni cu suc de morcovi pentru îngrijirea fetei, a gatului (cu lãptucã, rosie, castravete, fragi). Dau suplete si prospetime. Impotriva aparitiei ridurilor.
Morcovul reprezintã un puternic factor de echilibru.

*
Varza (BRASSICA OLERACEA)

Contine: feculã verde, albuminã vegetalã, rãsinã, extrace gomos, extract solubil în apã si alcool, sulfat nitrat de potasiu, oxizi de fier, sulf, protide, lipide, glucide, minerale ca fosfor, calciu, fier, vitaminele B2 , PP, D2 , A.

PROPRIETÃTI:
A. UZ INTERN:
* Anemie, slãbiciune generalã, aefctiuni respiratorii, gastrice, intestinale, tratarea alcoolismului, a ulcerelor gastruce sau duodenale cu ajutorul substantei extrase "glutamina", antibiotic, colite ulceroase, remineralizant, antiscorbutic, întretine nutritia tesuturilor, întarzie semnele exterioare de îmbãtranire, factor de echilibru nervos, dezinfectant, tonifiant, previne cancerul, energetic, paraziti intestinali.Legume
B. UZ EXTERN:
* Crãpãturi, degerãturi, contuzii, plãgi diverse, ulcere ale gambei, cangrene, necroze, arsuri, eczeme, acnee, tumori albe, afectiuni vasculare, hemoroizi, flegmoane, panaritiu, furuncule, abcese, nevralgii reumatismale, migrene, cefalee.

MOD DE FOLOSIRE:
A. UZ INTERN:
* Crudã sau înãbusitã, suc proaspãt - în caz de acnee, alcoolism, anemie, artrite, colite, betie, cirozã, demineralizare, constipatie, stãri depresive, dureri musculare, reumatismale, eczeme, enterite, gripã, infectii intrestinale, litiazã urinarã, nervozitate, rahitism, scrobut, seboree, ulcer gastric, viermi intestinali.
* Bronsite cronice - decoct cu 60 gr. varzã fiertã o orã în 0,5 litri apã, cu un adaus de 70 gr. miere .

B. UZ EXTERN:
* Antrax, abcese, furuncule - se aplicã frunze crude.
* Acnee - lotiuni din suc proaspãt.
* Afectiuni ale gambelor - frunze de varzã crude, aplicate pe zona dureroasã.
* Arsuri - aplicãri de frunze proaspete de varzã.
* Astm bronsic - aplicatii de frunze proaspete de varzã pe piept, pe gat, omoplati.
* Congestie cerebralã, insolatie - aplicarea frunzelor de varzã crude pe crestet, ceafã.
* Dureri musculare, reumatice - se aplicã 3-4 straturi de frunze de varzã, se acoperã cu un material cãlduros; se reînnoiesc de 3 ori pe zi. Se mai pot aplica cataplasme cu frunze fierte în vin alb.
* Mãsti de frumusete - aplicãri de frunze 1 orã, dar se recomandã pãstrarea pe toatã durata noptii.

Principalele proprietati ale legumelor si fructelor

Fructele si zarzavaturile au certe valori nutritive si calorice. Este bine de stiut, in acest sens, ca sub raport caloric, de exemplu, Legume 100 de grame de struguri de buna calitate echivaleaza cu o cantitate similara de carne slaba de vaca sau de peste. In acelasi timp, merita a sti ca banalul cartof se constituie in materia prima a celei de-a doua piini a spetei umane;

tot legumele si fructele se constituie intr-o importanta sursa de energie pentru organism, si asta gratie in primul rind glucidelor pe care le contin, in special glucozei, levulozei si fructozei, pe departe cel mai asimilabil pentru organism dintre toate zaharurile existente in cadrul naturii verzi;

in aceeasi masura, fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de vitamine, si inca de o mare varietate;

tot fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de oligoelemente, deci de saruri minerale, alte elemente nutritive indispensabile vietii, asemenea vitaminelor;

fructele si legumele reprezinta, de asemenea, cele mai mari depozitare dintre elementele nutritive pe care ni le pune la dispozitie natura verde, in ceea ce priveste continutul in fibre alimentare, deci in celuloza. Or, sa nu uitam ca aceste fibre alcatuiesc cel de-al saptelea stilp de rezistenta al alimentatiei umane, ceilalti stilpi fiind reprezentati de glucide, proteine, lipide, apa, vitamine si de sarurile minerale. Prin marea lor bogatie in fibre alimentare, deci in celuloza, fructele si zarzavaturile sint stimulente de prim ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicatii dintre cele mai deosebite in ceea ce priveste echilibrul somatic, deci corporal, ca si in ceea ce priveste echilibrul psihic si starile de spirit. Mai e nevoie oare sa precizam, in acest sens, in ce masura constipatia generata de lipsa de celuloza din continutul intestinal asterne patul diverselor suferinte si al diverselor stari de spirit negative?

Telina si cicoarea sint aperitive, adica sporesc apetitul; ca ridichile si salata sint depurative, adica contribuie la curatirea interna a Legumeorganismului; ca sparanghelul, prazul, pepenii si fructele in general sint diuretice, adica favorizeaza eliminarea urinii; ca usturoiul si ceapa sint, la rindul lor, printre altele si vermifuge, adica contribuie la eliminarea parazitilor intestinali; ca varza rosie este expectoranta, in vreme ce cea alba, gratie vitaminei U pe care o contine in cantitati semnificative, este cicatrizanta pentru ulcerele tubului digestiv; ca anghinarea este colagoga, adica favorizeaza eliminarea bilei, contribuind pe aceasta cale la optimizarea digestiei intestinale

Fructele, si dintre acestea in special merele, consumate fie coapte fie rase, fie sub forma de zeama, s-au dovedit de o mare utilitate in tratamentul colitelor si enterocolitelor, mai ales cind acestea tin de virsta copilariei, si asta gratie sarurilor de pectina pe care aceste fructe le contin, si in special acestui constituent deosebit al acestor saruri, reprezentat de pectatul de nichel;

Fructelor si zarzavaturilor le mai sint proprii certe proprietati uricolitice, respectiv de dezintegrare in organism a acidului uric, de unde indicatiile acestor elemente, tinind de natura verde, in tratamentul artritelor ca si al litiazelor renale.

Despre sucurile din fructe

Cum insa atit fructele si zarzavaturile sint suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutritiva si sanogenetica, consumindu-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o larga Sucuri de fructeutilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai sofisticate, constind in mixere etc. Este ideal, ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor. Cind, din diverse motive, aceste sucuri nu sint consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativa. De unde se impune asigurarea stabilitatii lor.

In ce afectiuni se folosesc mai ales

Dar, indicatia absolut majora pe aceasta linie vizeaza in special pe cei care, suferind de gastrite, ulcere gastro-duodenale si enterocolite, iar numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai cu dificultate componenta celulozica a fructelor, dupa cum stim foarte bine reprezentata in perimetrul acestor produse naturale, sau cel putin a unora dintre ele. Consumul de fructe sub forma de sucuri, vizeaza insa o paleta mult mai larga de boli, si, implicit de bolnavi, boli ca obezitatea, ateromatoza si dislipidemia - boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor totale din singe sau numai a unor fractiuni lipidice de genul trigliceridelor si a colesterolului; mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si cei care sufera de diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric, alte boli hepatice si renale, ca si diverse afectiuni intestinale.

Care este compozitia lor

In compozitia fructelor si legumelor intra in primul rind apa, si anume, in proportie de 80-90 la suta. Bogat reprezentate sint si glucidele si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. UrmeazaFructe in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sint metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continind cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucit acizii sint metabolizati in saruri alcaline.

De exemplu, 1 kg de capsuni aduce in organism baze cit 9 g bicarbonat de sodiu; 1 kg de struguri cit 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lamiie, cit 4 g bicarbonat.

Bine reprezentate in sucuri sint si vitaminele, mai ales cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 si B2. In cantitati mai reduse se gasesc si vitamine liposolubile. Acestea aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele, nucile si maslinele. Alte fructe ca lamiia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului. Este bine de stiut, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indleungata, de unde necesitatea consumarii in stare proaspata.

Tot bine reprezentate in sucurile de legume sint si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitate mai mare se afla potasiul, calciul si magneziul. Sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici. Sarurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor.

cereale si plante medicinale folosite in medicina naturista medicina naturista · Fructe · legume · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste

Fructe, legume, cereale si plante medicinale folosite in medicina naturista

Principalele proprietati ale legumelor si fructelor

Fructele si zarzavaturile au certe valori nutritive si calorice. Este bine de stiut, in acest sens, ca sub raport caloric, de exemplu, Legume 100 de grame de struguri de buna calitate echivaleaza cu o cantitate similara de carne slaba de vaca sau de peste. In acelasi timp, merita a sti ca banalul cartof se constituie in materia prima a celei de-a doua piini a spetei umane;

tot legumele si fructele se constituie intr-o importanta sursa de energie pentru organism, si asta gratie in primul rind glucidelor pe care le contin, in special glucozei, levulozei si fructozei, pe departe cel mai asimilabil pentru organism dintre toate zaharurile existente in cadrul naturii verzi;

in aceeasi masura, fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de vitamine, si inca de o mare varietate;

tot fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de oligoelemente, deci de saruri minerale, alte elemente nutritive indispensabile vietii, asemenea vitaminelor;

fructele si legumele reprezinta, de asemenea, cele mai mari depozitare dintre elementele nutritive pe care ni le pune la dispozitie natura verde, in ceea ce priveste continutul in fibre alimentare, deci in celuloza. Or, sa nu uitam ca aceste fibre alcatuiesc cel de-al saptelea stilp de rezistenta al alimentatiei umane, ceilalti stilpi fiind reprezentati de glucide, proteine, lipide, apa, vitamine si de sarurile minerale. Prin marea lor bogatie in fibre alimentare, deci in celuloza, fructele si zarzavaturile sint stimulente de prim ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicatii dintre cele mai deosebite in ceea ce priveste echilibrul somatic, deci corporal, ca si in ceea ce priveste echilibrul psihic si starile de spirit. Mai e nevoie oare sa precizam, in acest sens, in ce masura constipatia generata de lipsa de celuloza din continutul intestinal asterne patul diverselor suferinte si al diverselor stari de spirit negative?

Telina si cicoarea sint aperitive, adica sporesc apetitul; ca ridichile si salata sint depurative, adica contribuie la curatirea interna a Legumeorganismului; ca sparanghelul, prazul, pepenii si fructele in general sint diuretice, adica favorizeaza eliminarea urinii; ca usturoiul si ceapa sint, la rindul lor, printre altele si vermifuge, adica contribuie la eliminarea parazitilor intestinali; ca varza rosie este expectoranta, in vreme ce cea alba, gratie vitaminei U pe care o contine in cantitati semnificative, este cicatrizanta pentru ulcerele tubului digestiv; ca anghinarea este colagoga, adica favorizeaza eliminarea bilei, contribuind pe aceasta cale la optimizarea digestiei intestinale

Fructele, si dintre acestea in special merele, consumate fie coapte fie rase, fie sub forma de zeama, s-au dovedit de o mare utilitate in tratamentul colitelor si enterocolitelor, mai ales cind acestea tin de virsta copilariei, si asta gratie sarurilor de pectina pe care aceste fructe le contin, si in special acestui constituent deosebit al acestor saruri, reprezentat de pectatul de nichel;

Fructelor si zarzavaturilor le mai sint proprii certe proprietati uricolitice, respectiv de dezintegrare in organism a acidului uric, de unde indicatiile acestor elemente, tinind de natura verde, in tratamentul artritelor ca si al litiazelor renale.

Despre sucurile din fructe

Cum insa atit fructele si zarzavaturile sint suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutritiva si sanogenetica, consumindu-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o larga Sucuri de fructeutilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai sofisticate, constind in mixere etc. Este ideal, ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor. Cind, din diverse motive, aceste sucuri nu sint consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativa. De unde se impune asigurarea stabilitatii lor.

In ce afectiuni se folosesc mai ales

Dar, indicatia absolut majora pe aceasta linie vizeaza in special pe cei care, suferind de gastrite, ulcere gastro-duodenale si enterocolite, iar numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai cu dificultate componenta celulozica a fructelor, dupa cum stim foarte bine reprezentata in perimetrul acestor produse naturale, sau cel putin a unora dintre ele. Consumul de fructe sub forma de sucuri, vizeaza insa o paleta mult mai larga de boli, si, implicit de bolnavi, boli ca obezitatea, ateromatoza si dislipidemia - boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor totale din singe sau numai a unor fractiuni lipidice de genul trigliceridelor si a colesterolului; mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si cei care sufera de diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric, alte boli hepatice si renale, ca si diverse afectiuni intestinale.

Care este compozitia lor

In compozitia fructelor si legumelor intra in primul rind apa, si anume, in proportie de 80-90 la suta. Bogat reprezentate sint si glucidele si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. UrmeazaFructe in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sint metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continind cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucit acizii sint metabolizati in saruri alcaline.

De exemplu, 1 kg de capsuni aduce in organism baze cit 9 g bicarbonat de sodiu; 1 kg de struguri cit 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lamiie, cit 4 g bicarbonat.

Bine reprezentate in sucuri sint si vitaminele, mai ales cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 si B2. In cantitati mai reduse se gasesc si vitamine liposolubile. Acestea aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele, nucile si maslinele. Alte fructe ca lamiia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului. Este bine de stiut, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indleungata, de unde necesitatea consumarii in stare proaspata.

Tot bine reprezentate in sucurile de legume sint si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitate mai mare se afla potasiul, calciul si magneziul. Sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici. Sarurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor.