Ulcer - leacuri naturiste
Terapie cu cartofi
In toate cazurile de ulcer, cel mai important lucru este regimul alimentar. Hrana trebuie sa fie usoara -
piure de vegetale, produse lactate, gris sau orez fiert in lapte. Nu se consuma carne, alimente prajite sau
aspre. Totul se consuma fiert. Un regim curativ sunt cartofii - asa cum declara practicienii rusi si siberieni.
In general, sunt folosite ...

leac ulcer · tratamente naturiste pentru ulcer · ulcer

Ulcer - leacuri naturiste

Ulcer - leacuri naturiste
Terapie cu cartofi
In toate cazurile de ulcer, cel mai important lucru este regimul alimentar. Hrana trebuie sa fie usoara -
piure de vegetale, produse lactate, gris sau orez fiert in lapte. Nu se consuma carne, alimente prajite sau
aspre. Totul se consuma fiert. Un regim curativ sunt cartofii - asa cum declara practicienii rusi si siberieni.
In general, sunt folosite ...

Se face cura cu suc de orz verde.
Tulpinile de orz verde se recolteaza cand ajung la inaltimea de 25-30 cm, prin taiere de la suprafata pamantului. Se spala bine, se taie marunt, se imbiba cu putina apa si se macina pana devin pasta, pentru a putea fi introduse in storcator. Se obtine sucul prin stoarcere.
Se administreaza 3-4 pahare/zi in cure de 3-4 saptamani, de doua ori/an (primavara si

afectiuni oculare · anemie · astm · Cancer · ciroza · colita · infarct miocardic · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste · ulcer

Cancer, anemie, afectiuni oculare, ulcer, colita, ciroza, infarct miocardic, astm

Se face cura cu suc de orz verde.
Tulpinile de orz verde se recolteaza cand ajung la inaltimea de 25-30 cm, prin taiere de la suprafata pamantului. Se spala bine, se taie marunt, se imbiba cu putina apa si se macina pana devin pasta, pentru a putea fi introduse in storcator. Se obtine sucul prin stoarcere.
Se administreaza 3-4 pahare/zi in cure de 3-4 saptamani, de doua ori/an (primavara si

La un litru cu apa se pune o lingura de radacina de ghimbir macinata. Se fierbe 30 minute, se strecoara, se raceste. Se poate adauga putina miere. Se beau 3-4 pahare/zi, in timpul mesei sau dupa masa.

leacuri babesti · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste · Tratamente · ulcer

Ulcer

La un litru cu apa se pune o lingura de radacina de ghimbir macinata. Se fierbe 30 minute, se strecoara, se raceste. Se poate adauga putina miere. Se beau 3-4 pahare/zi, in timpul mesei sau dupa masa.

Gastrita, Ulcerul si Medicamentele Traditionale

Daca este sa dam crezare statisticilor, gastrita si ulcerul gastro-duodenal se declanseaza sau cunosc o recidiva la cel putin una din sase persoane pe timpul primaverii. De ce? Datorita schimbarii alimentatiei la trecerea spre sezonul cald, datorita problemelor de somn ce apar odata cu micsorarea noptilor, datorita cresterii activitatii nervoase si, conex cu aceasta, a nivelului de stres. Din fericire, exista o multime de mijloace naturale cu efecte benefice de preventie si vindecare.

Ce este gastrita?

Definita pe scurt, gastrita este o inflamatie a mucoasei care protejeaza peretii stomacului. Cauzele aparitiei sale sunt multiple, cele mai frecvente fiind: administrarea de medicamente (mai ales antiinflamatoare), consumul de alcool si de alimente agresive pentru tubul digestiv, prezenta unei bacterii (Helicobacter pylori) in stomac, privarea de somn sau un nivel ridicat al stresului psihic. Unul sau mai multi din acesti factori duc la aparitia gastritei, care – netratata la timp – evolueaza spre ulcer.

Simptomele gastritei si ale ulcerului

In cazul gastritei, cel mai des intalnit simptom este durerea simtita la nivelul stomacului, durere care este asociata frecvent senzatiei de “arsura”. Durerile pot fi continue (vreme de ore sau chiar zile) ori intermitente, si mai pot fi insotite de alte semne: regurgitatii acide, greata, balonare, diaree.

La ulcer, durerea este mai intensa decat in cazul gastritei si pot aparea simptome cum ar fi accesele de voma cu sange sau scaunele cu cheaguri de sange inchise la culoare. Singura modalitate de a stabili daca este vorba de gastrita sau de ulcer este consultul medical absolut necesar facut de un specialist.

Cateva elemente de terapie naturala

Plantele medicinale

Lemnul-dulce – se ia cate o lingurita de tinctura de radacina de patru ori pe zi. Fiecare doza se dilueaza intr-o cana (250 ml) de apa, asa incat alcoolul din tinctura sa ajunga la o concentratie la care sa nu aiba efecte adverse. Principiile active din lemnul dulce sunt antiinflamatoare excelente si ajuta la refacerea mucoasei gastrice, care protejeaza peretii stomacului de eroziunea acizilor.

Frunzele de zmeura – se administreaza sub forma de pulbere, obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea, pulbere din care se ia cate o lingurita de patru ori pe zi. Are efect anti-acid, hemostatic si cicatrizant, ajutand si la inchiderea leziunilor ce apar pe peretii stomacului in cazul ulcerului gastro-duodenal.

Obligeana – pulberea de radacina se ia pe stomacul gol, cate o jumatate de lingurita de patru ori pe zi. Are efect antibiotic (inhiba dezvoltarea Helicobacter pylori) si calmant gastric, ajuta la controlul nivelului de stres, in conditiile in care in mai mult de jumatate din cazuri, tensiunea psihica este unul din factorii majori ce determina aparitia gastritei si a ulcerului.

Gemoterapia

Este o forma de tratament care foloseste extractele obtinute din muguri si din alte tesuturi tinere ale plantelor. In farmaciile si magazinele naturiste de la noi se gaseste un asemenea extract, obtinut din muguri de smochin (Ficus carrica), care administrat pe termen lung s-a dovedit a fi un adevarat elixir in cazurile de gastrita si de ulcer. Se administreaza cate 50 de picaturi, de doua ori pe zi, in cure de minimum 2 luni. Are efect calmant general, impiedica aparitia bolilor in care dezechilibrele emotionale ajung sa afecteze anumite organe, boli printre care se numara gastrita si ulcerul.

Argila

Are un efect protector, antiinfectios, regenerativ, asupra intregului tub digestiv. Se administreaza in cure de 40 de zile, astfel: in jumatate de pahar de apa (100 ml) se pune o lingurita de argila, lasandu-se de seara pana dimineata. In primele sapte zile de tratament se bea pe stomacul gol, dimineata, numai fractiunea limpede din pahar – apa de argila. Dupa trecerea acestei perioade, se amesteca dimineata intreg continutul paharului si se bea integral. Argila ajunsa in stomac formeaza un fel de pelicula, un gel protector, care calmeaza rapid durerile si cicatrizeaza leziunile de pe peretii gastrici. Foarte multe persoane suferinde de ulcer gastro-duodenal si gastrita si-au gasit alinarea cu acest remediu, pe cat de simplu, pe atat de eficient.

Carbunele vegetal

Se mai numeste si carbune activ, il gasim in farmacii sub forma de pulbere sau sub forma de comprimate. Este un excelent calmant natural al crizelor de gastrita, intrucat neutralizeaza pe moment aciditatea sucurilor gastrice. Comprimatele cu carbune vegetal se administreaza conform prospectului, in timp ce din pulberea ca atare se administreaza cate o lingura diluata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi. Acest remediu nu se foloseste in cura, ci se administreaza conjunctural pentru calmarea durerilor, fiind printre putinele remedii naturale cu actiune foarte rapida.

despre sanatate · Gastrita · medicamente teste · sanatateverde · ulcer · ULCERUL STOMACAL

Gastrita, Ulcerul si Medicamentele Traditionale

Gastrita, Ulcerul si Medicamentele Traditionale

Daca este sa dam crezare statisticilor, gastrita si ulcerul gastro-duodenal se declanseaza sau cunosc o recidiva la cel putin una din sase persoane pe timpul primaverii. De ce? Datorita schimbarii alimentatiei la trecerea spre sezonul cald, datorita problemelor de somn ce apar odata cu micsorarea noptilor, datorita cresterii activitatii nervoase si, conex cu aceasta, a nivelului de stres. Din fericire, exista o multime de mijloace naturale cu efecte benefice de preventie si vindecare.

Ce este gastrita?

Definita pe scurt, gastrita este o inflamatie a mucoasei care protejeaza peretii stomacului. Cauzele aparitiei sale sunt multiple, cele mai frecvente fiind: administrarea de medicamente (mai ales antiinflamatoare), consumul de alcool si de alimente agresive pentru tubul digestiv, prezenta unei bacterii (Helicobacter pylori) in stomac, privarea de somn sau un nivel ridicat al stresului psihic. Unul sau mai multi din acesti factori duc la aparitia gastritei, care – netratata la timp – evolueaza spre ulcer.

Simptomele gastritei si ale ulcerului

In cazul gastritei, cel mai des intalnit simptom este durerea simtita la nivelul stomacului, durere care este asociata frecvent senzatiei de “arsura”. Durerile pot fi continue (vreme de ore sau chiar zile) ori intermitente, si mai pot fi insotite de alte semne: regurgitatii acide, greata, balonare, diaree.

La ulcer, durerea este mai intensa decat in cazul gastritei si pot aparea simptome cum ar fi accesele de voma cu sange sau scaunele cu cheaguri de sange inchise la culoare. Singura modalitate de a stabili daca este vorba de gastrita sau de ulcer este consultul medical absolut necesar facut de un specialist.

Cateva elemente de terapie naturala

Plantele medicinale

Lemnul-dulce – se ia cate o lingurita de tinctura de radacina de patru ori pe zi. Fiecare doza se dilueaza intr-o cana (250 ml) de apa, asa incat alcoolul din tinctura sa ajunga la o concentratie la care sa nu aiba efecte adverse. Principiile active din lemnul dulce sunt antiinflamatoare excelente si ajuta la refacerea mucoasei gastrice, care protejeaza peretii stomacului de eroziunea acizilor.

Frunzele de zmeura – se administreaza sub forma de pulbere, obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea, pulbere din care se ia cate o lingurita de patru ori pe zi. Are efect anti-acid, hemostatic si cicatrizant, ajutand si la inchiderea leziunilor ce apar pe peretii stomacului in cazul ulcerului gastro-duodenal.

Obligeana – pulberea de radacina se ia pe stomacul gol, cate o jumatate de lingurita de patru ori pe zi. Are efect antibiotic (inhiba dezvoltarea Helicobacter pylori) si calmant gastric, ajuta la controlul nivelului de stres, in conditiile in care in mai mult de jumatate din cazuri, tensiunea psihica este unul din factorii majori ce determina aparitia gastritei si a ulcerului.

Gemoterapia

Este o forma de tratament care foloseste extractele obtinute din muguri si din alte tesuturi tinere ale plantelor. In farmaciile si magazinele naturiste de la noi se gaseste un asemenea extract, obtinut din muguri de smochin (Ficus carrica), care administrat pe termen lung s-a dovedit a fi un adevarat elixir in cazurile de gastrita si de ulcer. Se administreaza cate 50 de picaturi, de doua ori pe zi, in cure de minimum 2 luni. Are efect calmant general, impiedica aparitia bolilor in care dezechilibrele emotionale ajung sa afecteze anumite organe, boli printre care se numara gastrita si ulcerul.

Argila

Are un efect protector, antiinfectios, regenerativ, asupra intregului tub digestiv. Se administreaza in cure de 40 de zile, astfel: in jumatate de pahar de apa (100 ml) se pune o lingurita de argila, lasandu-se de seara pana dimineata. In primele sapte zile de tratament se bea pe stomacul gol, dimineata, numai fractiunea limpede din pahar – apa de argila. Dupa trecerea acestei perioade, se amesteca dimineata intreg continutul paharului si se bea integral. Argila ajunsa in stomac formeaza un fel de pelicula, un gel protector, care calmeaza rapid durerile si cicatrizeaza leziunile de pe peretii gastrici. Foarte multe persoane suferinde de ulcer gastro-duodenal si gastrita si-au gasit alinarea cu acest remediu, pe cat de simplu, pe atat de eficient.

Carbunele vegetal

Se mai numeste si carbune activ, il gasim in farmacii sub forma de pulbere sau sub forma de comprimate. Este un excelent calmant natural al crizelor de gastrita, intrucat neutralizeaza pe moment aciditatea sucurilor gastrice. Comprimatele cu carbune vegetal se administreaza conform prospectului, in timp ce din pulberea ca atare se administreaza cate o lingura diluata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi. Acest remediu nu se foloseste in cura, ci se administreaza conjunctural pentru calmarea durerilor, fiind printre putinele remedii naturale cu actiune foarte rapida.

Cancer, anemie, afectiuni oculare, ulcer, colita, ciroza, infarct miocardic, astm

Se face cura cu suc de orz verde.
Tulpinile de orz verde se recolteaza cand ajung la inaltimea de 25-30 cm, prin taiere de la suprafata pamantului. Se spala bine, se taie marunt, se imbiba cu putina apa si se macina pana devin pasta, pentru a putea fi introduse in storcator. Se obtine sucul prin stoarcere.
Se administreaza 3-4 pahare/zi in cure de 3-4 saptamani, de doua ori/an (primavara si toamna), pentru fortificarea organismului.
Comparativ cu alte plante, orzul contine de 250 de ori mai multa vitamina A decat salata, de 25 de ori mai mult potasiu decat banana, de 11 ori mai mult calciu decat laptele proaspat, de 11 mai mult fier decat telina, de 7 ori mai multa vitamina C decat portocala, de 10 mai multa vitamina B1 decat spanacul si de 23 de ori mai multa biotina decat laptele.
In scurt timp organismul se revitalizeaza, si multe din simptomele bolii dispar.

afectiuni oculare · anemie · astm · Cancer · ciroza · colita · despre sanatate · infarct miocardic · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste · ulcer

Cancer, anemie, afectiuni oculare, ulcer, colita, ciroza, infarct miocardic, astm

Cancer, anemie, afectiuni oculare, ulcer, colita, ciroza, infarct miocardic, astm

Se face cura cu suc de orz verde.
Tulpinile de orz verde se recolteaza cand ajung la inaltimea de 25-30 cm, prin taiere de la suprafata pamantului. Se spala bine, se taie marunt, se imbiba cu putina apa si se macina pana devin pasta, pentru a putea fi introduse in storcator. Se obtine sucul prin stoarcere.
Se administreaza 3-4 pahare/zi in cure de 3-4 saptamani, de doua ori/an (primavara si toamna), pentru fortificarea organismului.
Comparativ cu alte plante, orzul contine de 250 de ori mai multa vitamina A decat salata, de 25 de ori mai mult potasiu decat banana, de 11 ori mai mult calciu decat laptele proaspat, de 11 mai mult fier decat telina, de 7 ori mai multa vitamina C decat portocala, de 10 mai multa vitamina B1 decat spanacul si de 23 de ori mai multa biotina decat laptele.
In scurt timp organismul se revitalizeaza, si multe din simptomele bolii dispar.

Ulcer

La un litru cu apa se pune o lingura de radacina de ghimbir macinata. Se fierbe 30 minute, se strecoara, se raceste. Se poate adauga putina miere. Se beau 3-4 pahare/zi, in timpul mesei sau dupa masa.

despre sanatate · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste · ulcer

Ulcer

Ulcer

La un litru cu apa se pune o lingura de radacina de ghimbir macinata. Se fierbe 30 minute, se strecoara, se raceste. Se poate adauga putina miere. Se beau 3-4 pahare/zi, in timpul mesei sau dupa masa.

Alimentatia dietetica in ulcerul gastric si duodenal

Ulcerul gastric si cel duodenal sint determinate de prezenta mediului acid al stomacului. Tratamentul, indiferent care ar fi – preventiv sau curativ, dietetic sau medicamentos, in fazele acute sau cronice ale ulcerului – urmareste, asadar, combaterea aciditatii gastrice si consolidarea mucoasei. Numerosi specialisti, autohtoni si straini s-au straduit sa stabileasca anumite diete, menite sa ii protejeze, ba chiar sa ii vindece pe bolnavii de ulcer. Am rasfoit pentru dumneavoastra printre notitele specialistilor si este exact ceea ce veti gasi mai jos.

Va reamintim deopotriva ca in publicatia noastra RETETE SI DIETE am oferit si oferim retete pentru bolnavi, inclusive pentru cei cu afectiune ulceroasa.

Diferite diete propuse de specialisti

Una dintre primele diete propuse in ulcer a fost dieta lui Leubi. Principiul ei de baza este acela de excludere a alimentelor greu digerabile.

S-a luat in consideratie si durata digestiei in stomac a diferitelor produse alimentare. Aceasta dieta presupune alimente cum ar fi carnea fripta la gratar, ciorba de carne etc., care nu menajeaza deloc mucoasa gastrica. Fiind saraca in calorii, aceasta dieta supune insa bolnavul la semiinfometare.

Autorul regimului de mai sus, Lenhartz, propunea, la inceputul secolului, un regim alimentar mai larg; in prima zi, regimul era compus din doua oua crude si 100 ml lapte, administrate fractionat, din ora in ora, de la ora 7 dimineata la 7 seara (cu repaus digestiv de 12 ore noaptea). Progresiv, se mareste cantitatea de lapte si oua, ajungindu-se in 14 zile la 8 oua, dintre care 4 crude si 4 fierte, si la 1 litru de lapte pe zi. Dupa 7-10 zile, el introduce carnea si sunca cruda, presupunind ca aceastea ar fixa mai bine acidul clorhidric.

Un alt specialist, Coleman, a propus regimul de repaus digestiv absolut de 2-3 zile; foamea era calmata cu perfuzii de ser glucozat.

Kalk a recomandat de asemenea o dieta de infometare de citeva zile, pentru bolnavul aflat in perioada acuta, dupa care administra o solutie zaharata de 5 la suta la care adauga, treptat, lapte, mucilaginoase, terciuri, oua, unt etc.

Alimentul principal intr-o dieta ramine laptele, iar acest principiu a fost sustinut de catre medical Sippy. Regimul prescris de Sippy consta din administrarea functionata, din ora in ora, a unei cantitati totale de 1000 ml lapte si 50 g smintina in timp de 12 ore. Intre doua administrari de lapte, se prescrie un praf alcalin. Noaptea, el recomanda golirea stomacului cu ajutorul unei sonde. Cura de tratament dureaza 10-20 de zile.

Multi bolnavi nu suporta insa laptele si au reactii specifice la administrarea acestuia.

Fazele dietei de tratare a ulcerului

PRIMA FAZA. Acum regimul va fi mai mult lactat. Bolnavul consuma numai lapte si anume cite 200 ml la 2 ore interval, iar in cursul noptii la 4 ore sau ori de cite ori se trezeste din somn. Un bolnav poate ingera in 24 de ore pina la 2 litri de lapte. Laptele trebuie fiert si se administreaza caldut sau rece. I se poate adauga putina vanilie sau putin ceai. In caz de intoleranta la lapte, se poate adauga, la fiecare cana de lapte, o lingurita de carbonat de calciu (care scade fermentatiile intestinale produse de lactoza) sau 5 g de citrat de sodiu (care impiedica coagularea brusca a cazeinei in stomac). Dupa fiecare pahar de lapte, este bine ca bolnavul sa-si clateasca gura cu o apa alcalina. Laptele se bea neecremat. Uneori, se poate adauga chiar putina smintina proaspata. Laptele, fiind sarac in vitamina C si fier, acestea vor fi administrate separat. Pentru a preveni constipatia, se va administra ulei de masline. Evitarea constipatiei are un important rol terapeutic la bolnavii de ulcer.

Acest regim se va prelungi pe durata a 3-5 zile uneori chiar mai putin, in functie de gravitatea formei de boala.

Unii medici recomanda suc de grepfrut ca antiacid mai puternic.

A DOUA FAZA. Atunci se mai introduc in dieta supe de orez strecurate, supe mucilaginoase, preparate cu lapte si unt, gris, fulgi de ovaz, arpacas, oua fierte moi, frisca, gelatina de lapte, piureuri cu foarte putin unt. Acest regim dureaza pina 7-10 zile. Se administreaza astfel: in jur de 1700-1800 calorii.

A TREIA FAZA. In aceasta perioada, se pot consuma perisoare dietetice, din carne sau peste, legate cu ou, supe de cereale pasate, piine alba veche, brinza de vaci sau telemea desarata, fainoase fierte, supe de zarzavat fierte cu fainoase si strecurate prin sita, prajituri de casa (ecleruri, biscuiti). Carnea va fi fiarta si se adauga treptat. Se vor evita carnurile grase si cele bogate in tesut conjunctiv. Sarea se da in cantitate mica, fiind sursa de clor pentru acidul clorhidric.

Cantitatile vor fi mici si de 5-6 ori zilnic, fapt care are avantajul unui aport caloric suficient, fara dilatarea stomacului.

Dieta ulcerului cronic

Alimentele permise sint urmatoarele: lapte dulce (simplu sau indulcit) asociat sau nu cu ceai, fainoase – fulgi de ovaz, gris, fidea, taitei, orez, spaghete –, crema de lapte, brinzeturi proaspete de vaci, urda, cas; unt proaspat si nesarat, oua fierte moi sau ochiuri in apa; lapte de pasare, supe mucilaginoase preparate din lapte, fainoase si putin unt, supa-crema de cartofi, carne de pasare, vaca, vitel, fiarta bine sau coapta inabusit la cuptor, carne de peste slab – salau, stiuca, lin, mreana, pastrav, calcan, supe de legume; zarzavaturi si legume fierte carote, morcovi, dovlecei, conopida, pregatite cu unt sau untdelemn crud, biscuiti, piine alba veche de o zi, prajituri de casa: gelatina, sufleuri, creme, tarte, compoturi, nu prea dulci si trecute prin sita, sau fructe coapte la cuptor, zeama de fructe.

Sint interzise: laptele batut, iaurtul, chefirul, brinzeturile fermentate, ouale tari, maioneza, pestele gras: morun, nisetru, somn, cega, pestele conservat, sardelele, racii, icrele, carnea de porc, slanina, untura, supele de carne in care carnea a fost pusa la fiert cu apa rece, ciorbele grase, carnea conservata: mezeluri, afumaturi, cirnati; zarzavaturile crude tari: andive, gogosari, ridichi, varza, castraveti, ardei; legumele uscate: fasole, bob, linte, mazare; ciupercile, telina, prazul, ceapa, usturoiul, condimentele: mustar, hrean, piper, boia, muraturi; fructele crude oleaginoase: migdale, alune, nuci; ciocolata, cafeaua, marmelada, dulceturile, gemurile, inghetata, piinea neagra.

A se evita preparatele culinare nedietetice precum prajeli, rintasuri, sosuri, alimentele prea fierbinti sau prea reci, apele carbogazoase.

Bolnavul e bine sa consume 4-5 mese pe zi. Renuntarea la fumat si la alcool este subinteleasa. Un astfel de regim se urmeaza cel putin 2-3 ani de la ultima criza; si dupa acest timp majoritatea alimentelor interzise nu se vor consuma. Primavara si toamna, perioade de recrudescenta a ulcerului, bolnavul va trebui sa respecte o dieta mai severa.

Care sint complicatiile bolii ulceroase si dieta adecvata

Hemoragiile si stenoza pilorica reprezinta cele doua complicatii ale ulcerului duodenal.

Bolnavul cu hemoragie trebuie internat imediat. Pentru stenoza pilorica dieta va fi individualizata de la caz la caz.

Alimentia acestor bolnavi e bine sa contina glucide, dar si proteine in cantitate de 1,2-1,5 g/kcorp/zi (din brinza de vaci, gris cu lapte, oua si mai putin din carne). Grasimile apar in cantitate mai mica pina la 1 g/kcorp/zi.

Alimentele vor fi servite in stare semilichida sau ca paste, pentru a solicita un efort minim de digestie si pentru a ajuta evacuarea lor din intestin. Se interzice ingestia de lichide in timpul sau imediat dupa mese.

Se pot consuma supe pasate din zarzavat, ciorbe de carne degresate, facute cu legume si cereale sau fainoase, groase, pasate sau cu pesmet de piine; pireuri de legume, pireuri de cartofi, oua fierte moi; oua batute cu lapte; crema subtire din faina, lapte si oua; lapte de pasare. Grasimile e bine sa fie servite numai proaspete si in cantitate mica; piinea alba, uscata sau ca pesmet.

Intre mese se mai pot consuma sucuri de legume - morcovi, rosii, telina si spanac - sau de fructe. Limonada sau ceaiul din menta, caldut, imediat dupa masa, vor fi urmate de repaus la pat circa 1/2 ora.

Impotriva balonarilor, de care se pling adesea acesti bolnavi, se vor evita dulciurile concentrate, compoturile de fructe, fructele crude si cartofii. Repausul dupa masa, cu o compresa calduta pe abdomen, conduce la ameliorea simptomului.

alimentatie dietetica · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatate · sanatateverde · terapii naturiste · ulcer · ulcer duodenal · ulcer gastric

Alimentatia dietetica in ulcerul gastric si duodenal

Alimentatia dietetica in ulcerul gastric si duodenal

Ulcerul gastric si cel duodenal sint determinate de prezenta mediului acid al stomacului. Tratamentul, indiferent care ar fi – preventiv sau curativ, dietetic sau medicamentos, in fazele acute sau cronice ale ulcerului – urmareste, asadar, combaterea aciditatii gastrice si consolidarea mucoasei. Numerosi specialisti, autohtoni si straini s-au straduit sa stabileasca anumite diete, menite sa ii protejeze, ba chiar sa ii vindece pe bolnavii de ulcer. Am rasfoit pentru dumneavoastra printre notitele specialistilor si este exact ceea ce veti gasi mai jos.

Va reamintim deopotriva ca in publicatia noastra RETETE SI DIETE am oferit si oferim retete pentru bolnavi, inclusive pentru cei cu afectiune ulceroasa.

Diferite diete propuse de specialisti

Una dintre primele diete propuse in ulcer a fost dieta lui Leubi. Principiul ei de baza este acela de excludere a alimentelor greu digerabile.

S-a luat in consideratie si durata digestiei in stomac a diferitelor produse alimentare. Aceasta dieta presupune alimente cum ar fi carnea fripta la gratar, ciorba de carne etc., care nu menajeaza deloc mucoasa gastrica. Fiind saraca in calorii, aceasta dieta supune insa bolnavul la semiinfometare.

Autorul regimului de mai sus, Lenhartz, propunea, la inceputul secolului, un regim alimentar mai larg; in prima zi, regimul era compus din doua oua crude si 100 ml lapte, administrate fractionat, din ora in ora, de la ora 7 dimineata la 7 seara (cu repaus digestiv de 12 ore noaptea). Progresiv, se mareste cantitatea de lapte si oua, ajungindu-se in 14 zile la 8 oua, dintre care 4 crude si 4 fierte, si la 1 litru de lapte pe zi. Dupa 7-10 zile, el introduce carnea si sunca cruda, presupunind ca aceastea ar fixa mai bine acidul clorhidric.

Un alt specialist, Coleman, a propus regimul de repaus digestiv absolut de 2-3 zile; foamea era calmata cu perfuzii de ser glucozat.

Kalk a recomandat de asemenea o dieta de infometare de citeva zile, pentru bolnavul aflat in perioada acuta, dupa care administra o solutie zaharata de 5 la suta la care adauga, treptat, lapte, mucilaginoase, terciuri, oua, unt etc.

Alimentul principal intr-o dieta ramine laptele, iar acest principiu a fost sustinut de catre medical Sippy. Regimul prescris de Sippy consta din administrarea functionata, din ora in ora, a unei cantitati totale de 1000 ml lapte si 50 g smintina in timp de 12 ore. Intre doua administrari de lapte, se prescrie un praf alcalin. Noaptea, el recomanda golirea stomacului cu ajutorul unei sonde. Cura de tratament dureaza 10-20 de zile.

Multi bolnavi nu suporta insa laptele si au reactii specifice la administrarea acestuia.

Fazele dietei de tratare a ulcerului

PRIMA FAZA. Acum regimul va fi mai mult lactat. Bolnavul consuma numai lapte si anume cite 200 ml la 2 ore interval, iar in cursul noptii la 4 ore sau ori de cite ori se trezeste din somn. Un bolnav poate ingera in 24 de ore pina la 2 litri de lapte. Laptele trebuie fiert si se administreaza caldut sau rece. I se poate adauga putina vanilie sau putin ceai. In caz de intoleranta la lapte, se poate adauga, la fiecare cana de lapte, o lingurita de carbonat de calciu (care scade fermentatiile intestinale produse de lactoza) sau 5 g de citrat de sodiu (care impiedica coagularea brusca a cazeinei in stomac). Dupa fiecare pahar de lapte, este bine ca bolnavul sa-si clateasca gura cu o apa alcalina. Laptele se bea neecremat. Uneori, se poate adauga chiar putina smintina proaspata. Laptele, fiind sarac in vitamina C si fier, acestea vor fi administrate separat. Pentru a preveni constipatia, se va administra ulei de masline. Evitarea constipatiei are un important rol terapeutic la bolnavii de ulcer.

Acest regim se va prelungi pe durata a 3-5 zile uneori chiar mai putin, in functie de gravitatea formei de boala.

Unii medici recomanda suc de grepfrut ca antiacid mai puternic.

A DOUA FAZA. Atunci se mai introduc in dieta supe de orez strecurate, supe mucilaginoase, preparate cu lapte si unt, gris, fulgi de ovaz, arpacas, oua fierte moi, frisca, gelatina de lapte, piureuri cu foarte putin unt. Acest regim dureaza pina 7-10 zile. Se administreaza astfel: in jur de 1700-1800 calorii.

A TREIA FAZA. In aceasta perioada, se pot consuma perisoare dietetice, din carne sau peste, legate cu ou, supe de cereale pasate, piine alba veche, brinza de vaci sau telemea desarata, fainoase fierte, supe de zarzavat fierte cu fainoase si strecurate prin sita, prajituri de casa (ecleruri, biscuiti). Carnea va fi fiarta si se adauga treptat. Se vor evita carnurile grase si cele bogate in tesut conjunctiv. Sarea se da in cantitate mica, fiind sursa de clor pentru acidul clorhidric.

Cantitatile vor fi mici si de 5-6 ori zilnic, fapt care are avantajul unui aport caloric suficient, fara dilatarea stomacului.

Dieta ulcerului cronic

Alimentele permise sint urmatoarele: lapte dulce (simplu sau indulcit) asociat sau nu cu ceai, fainoase – fulgi de ovaz, gris, fidea, taitei, orez, spaghete –, crema de lapte, brinzeturi proaspete de vaci, urda, cas; unt proaspat si nesarat, oua fierte moi sau ochiuri in apa; lapte de pasare, supe mucilaginoase preparate din lapte, fainoase si putin unt, supa-crema de cartofi, carne de pasare, vaca, vitel, fiarta bine sau coapta inabusit la cuptor, carne de peste slab – salau, stiuca, lin, mreana, pastrav, calcan, supe de legume; zarzavaturi si legume fierte carote, morcovi, dovlecei, conopida, pregatite cu unt sau untdelemn crud, biscuiti, piine alba veche de o zi, prajituri de casa: gelatina, sufleuri, creme, tarte, compoturi, nu prea dulci si trecute prin sita, sau fructe coapte la cuptor, zeama de fructe.

Sint interzise: laptele batut, iaurtul, chefirul, brinzeturile fermentate, ouale tari, maioneza, pestele gras: morun, nisetru, somn, cega, pestele conservat, sardelele, racii, icrele, carnea de porc, slanina, untura, supele de carne in care carnea a fost pusa la fiert cu apa rece, ciorbele grase, carnea conservata: mezeluri, afumaturi, cirnati; zarzavaturile crude tari: andive, gogosari, ridichi, varza, castraveti, ardei; legumele uscate: fasole, bob, linte, mazare; ciupercile, telina, prazul, ceapa, usturoiul, condimentele: mustar, hrean, piper, boia, muraturi; fructele crude oleaginoase: migdale, alune, nuci; ciocolata, cafeaua, marmelada, dulceturile, gemurile, inghetata, piinea neagra.

A se evita preparatele culinare nedietetice precum prajeli, rintasuri, sosuri, alimentele prea fierbinti sau prea reci, apele carbogazoase.

Bolnavul e bine sa consume 4-5 mese pe zi. Renuntarea la fumat si la alcool este subinteleasa. Un astfel de regim se urmeaza cel putin 2-3 ani de la ultima criza; si dupa acest timp majoritatea alimentelor interzise nu se vor consuma. Primavara si toamna, perioade de recrudescenta a ulcerului, bolnavul va trebui sa respecte o dieta mai severa.

Care sint complicatiile bolii ulceroase si dieta adecvata

Hemoragiile si stenoza pilorica reprezinta cele doua complicatii ale ulcerului duodenal.

Bolnavul cu hemoragie trebuie internat imediat. Pentru stenoza pilorica dieta va fi individualizata de la caz la caz.

Alimentia acestor bolnavi e bine sa contina glucide, dar si proteine in cantitate de 1,2-1,5 g/kcorp/zi (din brinza de vaci, gris cu lapte, oua si mai putin din carne). Grasimile apar in cantitate mai mica pina la 1 g/kcorp/zi.

Alimentele vor fi servite in stare semilichida sau ca paste, pentru a solicita un efort minim de digestie si pentru a ajuta evacuarea lor din intestin. Se interzice ingestia de lichide in timpul sau imediat dupa mese.

Se pot consuma supe pasate din zarzavat, ciorbe de carne degresate, facute cu legume si cereale sau fainoase, groase, pasate sau cu pesmet de piine; pireuri de legume, pireuri de cartofi, oua fierte moi; oua batute cu lapte; crema subtire din faina, lapte si oua; lapte de pasare. Grasimile e bine sa fie servite numai proaspete si in cantitate mica; piinea alba, uscata sau ca pesmet.

Intre mese se mai pot consuma sucuri de legume - morcovi, rosii, telina si spanac - sau de fructe. Limonada sau ceaiul din menta, caldut, imediat dupa masa, vor fi urmate de repaus la pat circa 1/2 ora.

Impotriva balonarilor, de care se pling adesea acesti bolnavi, se vor evita dulciurile concentrate, compoturile de fructe, fructele crude si cartofii. Repausul dupa masa, cu o compresa calduta pe abdomen, conduce la ameliorea simptomului.

Cancer, anemie, afectiuni oculare, ulcer, colita, ciroza, infarct miocardic, astm Remediu naturist - tratatament pentru - Leac popular pentru Remediu naturist - tratatament pentru - Leac popular pentru Remediu naturist - tratatament pentru - Leac popular pentru



Se face cura cu suc de orz verde.
Tulpinile de orz verde se recolteaza cand ajung la inaltimea de 25-30 cm, prin taiere de la suprafata pamantului. Se spala bine, se taie marunt, se imbiba cu putina apa si se macina pana devin pasta, pentru a putea fi introduse in storcator. Se obtine sucul prin stoarcere.
Se administreaza 3-4 pahare/zi in cure de 3-4 saptamani, de doua ori/an (primavara si toamna), pentru fortificarea organismului.
Comparativ cu alte plante, orzul contine de 250 de ori mai multa vitamina A decat salata, de 25 de ori mai mult potasiu decat banana, de 11 ori mai mult calciu decat laptele proaspat, de 11 mai mult fier decat telina, de 7 ori mai multa vitamina C decat portocala, de 10 mai multa vitamina B1 decat spanacul si de 23 de ori mai multa biotina decat laptele.
In scurt timp organismul se revitalizeaza, si multe din simptomele bolii dispar.

afectiuni oculare · anemie · astm Remediu naturist · Cancer · ciroza · colita · infarct miocardic · plante medicinale · remedii · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste · ulcer

Cancer, anemie, afectiuni oculare, ulcer, colita, ciroza, infarct miocardic, astm Remediu naturist

Cancer, anemie, afectiuni oculare, ulcer, colita, ciroza, infarct miocardic, astm Remediu naturist - tratatament pentru - Leac popular pentru Remediu naturist - tratatament pentru - Leac popular pentru Remediu naturist - tratatament pentru - Leac popular pentru



Se face cura cu suc de orz verde.
Tulpinile de orz verde se recolteaza cand ajung la inaltimea de 25-30 cm, prin taiere de la suprafata pamantului. Se spala bine, se taie marunt, se imbiba cu putina apa si se macina pana devin pasta, pentru a putea fi introduse in storcator. Se obtine sucul prin stoarcere.
Se administreaza 3-4 pahare/zi in cure de 3-4 saptamani, de doua ori/an (primavara si toamna), pentru fortificarea organismului.
Comparativ cu alte plante, orzul contine de 250 de ori mai multa vitamina A decat salata, de 25 de ori mai mult potasiu decat banana, de 11 ori mai mult calciu decat laptele proaspat, de 11 mai mult fier decat telina, de 7 ori mai multa vitamina C decat portocala, de 10 mai multa vitamina B1 decat spanacul si de 23 de ori mai multa biotina decat laptele.
In scurt timp organismul se revitalizeaza, si multe din simptomele bolii dispar.

Acidităţi, ulcer

Alimente recomandate: orez, grâu încolţit, orz, supă de legume, de fasole, păstăi verzi, legume verzi fierte, papaia, portocale, lămâi, struguri, mandarine, pepene verde, prune, castravete, stafide, orice fructe dulci-acrişoare, lapte şi sucuri de fructe, apă între mese.

Alimente interzise: carne, băuturi alcoolice, alimente fripte sau prăjite, soia, alimente grase, conopidă, varză, ridiche crudă, oţet, biscuiţi, coajă de pâine, ceai, cafea, bputuri fierbinţi, dulciuri, prăjituri de casă, ardei iute, ulei, murături.

Obs: Este esenţial să se ia masa la ore regulte.
• Se poate consuma şi puţină miere.
• Nu se consumă brânză de vaci şi smântână

Acidităţi · cuvinte valeriu popa · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste · ulcer · valeriu popa

Acidităţi, ulcer - valeriu popa

Acidităţi, ulcer

Alimente recomandate: orez, grâu încolţit, orz, supă de legume, de fasole, păstăi verzi, legume verzi fierte, papaia, portocale, lămâi, struguri, mandarine, pepene verde, prune, castravete, stafide, orice fructe dulci-acrişoare, lapte şi sucuri de fructe, apă între mese.

Alimente interzise: carne, băuturi alcoolice, alimente fripte sau prăjite, soia, alimente grase, conopidă, varză, ridiche crudă, oţet, biscuiţi, coajă de pâine, ceai, cafea, bputuri fierbinţi, dulciuri, prăjituri de casă, ardei iute, ulei, murături.

Obs: Este esenţial să se ia masa la ore regulte.
• Se poate consuma şi puţină miere.
• Nu se consumă brânză de vaci şi smântână