Karma Yoga

Karma Yoga

 Karma yoga poate fi un mijloc direct de realizare de sine, deoarece practicarea karmei-yoga include jnana yoga.Karma yoga poate servi și ca un ajutor pentru yoga jnana, care asigură realizarea de sine.

Termenul karma are înţelesuri diferite. Într-un sens general, aceasta înseamnă acţiune sau orice activitate. De asemenea, se referă la merite şi la pedepse (punya şi tata), dobândite ca urmare a faptelor noastre bune sau rele. De asemenea, mai poate fi înţeles ca respectarea perceptelor religioase şi în acest sens termenul este folosit în contextul de faţă. 

Yoga înseamnă upaya sau metoda care urmează să fie adoptată pentru a atinge un obiectiv.

Deci, karma-yoga înseamnă un act specific religios, adoptat ca un mijloc de auto-realizare.

Există mai multe îndatoriri religioase prevăzute de textele sacre. 

Bhagavad Gita are enumerate: închinarea la Dumnezeu, sacrificiul, controlul organelor de simț, controlul minții, actele de caritate, respectarea austerităţi - rituri, post, vizitarea centrelor religioase, scăldatul în apele sacre, recitarea Vedelor, studiul învăţăturile din textele sacre şi practici de control a respiraţiei. Nu este necesar ca toate aceste îndatoriri religioase să fie respectate, în scopul propus de karma yoga. Depinde de capacitatea şi alegerea fiecărui individ. 

Cerinţe pentru karma yoga

Există mai multe cerinţe importante pentru a avea succes cu karma yoga. În primul rând, dobândirea de cunoştinţe adecvate filosofice despre adevărata natură a jivatman şi Paramatman, prin studiul textelor sacre, sub îndrumarea unui guru. Este evident că fără a cunoaşte adevărata natură a sinelui nu se poate realiza.

A doua cerinţă importantă este că  persoana care efectuează karma yoga să respecte fără greş toate celelalte îndatoriri religioase care au fost stabilite de textele sacre, în conformitate cu Varna (casta) şi asrama (etapele de viaţă). Acesta  sunt de trei tipuri: îndatoriri religioase care sunt obligatorii şi trebuie să fie efectuate în mod necondiţionat - naimittika; acele ritualuri prescrise care trebuie să fie respectate în mod necesar, dar numai în anumite ocazii sau cu anumite scopuri specifice; cele care pot fi efectuate numai atunci când se doreşte un rezultat specific, cum ar fi  avere. Primele două sunt obligatorii, deoarece lipsa acestora va duce la păcat. A treia este pur opţională. 

 Karma Yoga şi nevoia de Renunţare

Există trei factori implicaţi în performanţa în karma yoga, subliniind un spirit de renunţare. Primul este renunţarea la egoism, în forma în care "Eu sunt împlinitor al actului", al doilea este renunţarea la ataşamentul egoist asupra actului, şi anume, că "acesta este actul meu", iar al treilea este renunţarea la dorinţă, la: "Eu obţin beneficii pentru scopul meu" .

Nu este o sarcină uşoară să se urmeze acest ideal. Este firesc pentru un individ, fiind influenţat de un ataşament față de corpul fizic, să aibă egoism, sentimentul că el însuşi este agent al acţiunii. De asemenea, este firesc să fie influenţat de dorinţa unui rezultat. 

Ce ne poate ajuta la renunțare:

- Toate lucrurile din univers, atât fizice, cât şi psihice, se spune că sunt produse de Prakriti, care este constituit, în cele trei gunas. Aceste gunas influenţează gândurile noastre şi activităţile fizice. Deci, ce este responsabil pentru un anumit act este influenţa gunas, mai mult decât sinele individual.

- A doua sugestie este de a atribui responsabilitatea lui Dumnezeu, care controlează fiinţele umane. Conform Vedanta Visistadvaita, Dumnezeu locuiește în toate fiinţele simţitoare şi El controlează toate activităţile fiinţei umane, din interior. Gita reiterează, de asemenea, acelaşi adevăr. Sinele individual ( jiva ) este absolut dependent de Dumnezeu şi capacitatea de a acţiona (kartitva) este de asemenea dată de Dumnezeu. Prin realizarea acestui adevăr,  va fi uşor a dezvolta spiritul de renunţare

Practicarea dezinteresată a karma, ca un serviciu divin pentru plăcerea lui Dumnezeu, are avantajul de a asigura harul lui Dumnezeu. Acesta oferă, de asemenea, linişte mentală şi puritatea interioară a minţii, care sunt cerinţe esenţiale pentru realizarea meditaţiilor. 

Acest lucru îl ajută pe aspirant să-și realizeze obiectivul mai uşor decât urmărind calea riguroasă a jnana yoga. Având în vedere  aceasta, karma yoga este considerată mai bună decât yoga jnana. Karma yoga include în ea un element de yoga jnana, deoarece adevărata cunoaştere de sine (ATMA jnana) este implicată în practicarea karma yoga.  Cele două sunt interdependente. Dar este mai uşor să se practice karma yoga, pentru ca este nevoie de mai puţin efort şi timp, din cauza harului divin.

Rezultate în urma Karma Yoga

Practicarea de karma yoga duce aspirantul la o stare statornică în cunoaşterea de sine. Gita îl descrie ca pe un sthitaprajn, ca o persoana ideală. El a cucerit simţurile şi mintea, care determina ataşamentul faţă de plăcerile lumeşti şi, prin urmare, starea de robie. El se bucură de o astfel de stare de linişte mentală, unde nu e nici bucurie, nici durere. El nu dezvoltă ura faţă de alţii şi nici ataşament faţă de orice, pentru că el a cucerit cele două calităţi mentale neetice -  dorinţa şi furia. Fiind cufundat în deliciul cunoaşterii de sine, el se bucură de pacea perfectă a mintii.