de dr. Mariana Sava
(TAITTIRIYA UPANISHAD II.9.6)
Dietoterapia se bazează pe faptul că dobândim calităţile hranei, cu alte cuvinte, suntem ceea ce mâncăm. Într-adevăr, putem observa şi singuri, dacă suntem atenţi, că alimentele pe care le mâncăm ne influenţează starea psiho-mentală din perioada ce urmează mesei respective. Este ştiut că marii consumatori de carne sau cafea sunt predispuşi la a manifesta mânie, agresivitate sau alte emoţii negative „fierbinţi”. Medicina iniţiatică tradiţională AYURVEDA cunoaşte de mii de ani faptul că regimul carnivor „supraîncălzeşte” sângele în timp ce regimul vegetarian este renumit pentru predispunerea la echilibru, calm şi linişte, care sunt manifestate deseori chiar şi în condiţii foarte stresante. Celebrul filosof iniţiat Omraam Mikhael Aivanhov spunea: „Mâncatul cărnii întreţine în corpul persoanei respective o legătură invizibilă a corpului cu lumea animală şi cred că individul ar fi înspăimântat dacă şi-ar putea vedea culorile urâţite ale aurei sale invizibile (n.n. – invizibile ochilor obişnuiţi, dar care deja la ora actuală poate fi parţial pusă în evidenţă graţie fotografiei în efect Kirilian, ecrane cu dicianină etc.), însoţit fiind de toate sufletele animalelor pe care le-a mâncat.”
Primul aspect este cel al selectivităţii şi compatibilităţii secreţiilor enzimatice. Transformările chimice la care sunt supuse alimentele în cursul digestiei se efectuează în prezenţa unor enzime existente în secreţiile produse de glandele digestive.Compoziţia enzimatică a acestor secreţii este influenţată de natura alimentelor consumate. Spre exemplu, dacă ingerăm mai mult amidon (existent în cereale, cartofi) acesta va induce o creştere a concentraţiei de amilază în secreţiile salivară şi pancreatică (amilaza fiind enzima care descompune amidonul).
Fructoza şi glucoza din fructe nu suferă nicio degradare chimică prealabilă: sunt direct asimilabile. Zaharoza din trestia de zahăr necesită o hidroliză sub acţiunea unei enzime intestinale (zaharaza) pentru a fi absorbită.
Amidonul suferă întâi acţiunea amilazei salivare, iar apoi şi a celei pancreatice, transformându-se în maltoză, care sub influenţa maltazei intestinale trece în glucoză simplă, care se poate absorbi. Astfel digestia amidonului este mult mai lungă decât cea a fructozei sau glucozei din fructe şi necesită şi mai multă „muncă” din partea organismului.
Digestia amidonului (cereale, cartofi) debutează în cavitatea bucală sub acţiunea amilazei salivare. Acizii împiedică acest proces.
Proteinele necesită, pentru hidroliza lor, suc gastric (care este acid). Acest Ph acid împiedică activitatea amilazei salivare, care acţionează asupra amidonului într-un mediu mai alcalin (bazic). De exemplu, este de evitat, pe cât posibil, asocierea cerealelor sau cartofilor cu brânză, a pâinii cu iaurt.
Este o asociere între două glucide cu timpi de digestie diferiţi. Nu vă grăbiţi să asociaţi deci, cerealele cu fructe!
Legumele verzi nu favorizează, dar nici nu îngreunează digestia amidonului. Sunt însă recomandate aceste asocieri, deoarece legumele verzi aduc vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, care ajută utilizarea ulterioară în organism a compuşilor rezultaţi din degradarea amidonului.Laptele necesită un mediu acid pentru a fi digerat, fapt care se opune degradării amidonului.
În cazuri extreme, laptele mâncat cu pâine poate provoca chiar şi o indigestie.
Grăsimile inhibă secreţia sucurilor digestive, încetinind digerarea proteinelor. De evitat această asociere mai ales în cazul persoanelor obosite.
Este o asociere foarte bună. De exemplu: brânză albă cu praz sau ouă (nu maioneză care are grăsimile provenite din ulei) cu dovlecei.
Este o asociere foarte recomandată.
Lipidele încetinesc absorbţia glucozei, care este una dintre cele mai rapide. (De aici şi folosirea ei ca substitutent de hrană în urgenţele medico-chirurgicale, când este administrată intravenos). În acest context se recomandă, de exemplu evitarea smântânii îndulcite.
Mic dejun
|
Prânz
|
Ora 17
|
Cină
|
mere, pere, urdă cu unt
|
ouă, nuci, andive, ciuperci, salată de castraveţi şi lăptuci, salată de morcovi cu ţelină, ulei de măsline, şvaiţer
|
mere, stafide
|
iaurt, castraveţi, varză verde, praz, dovlecei, brânză albă
|
struguri proaspeţi, iaurt, piersici, măsline, varză
|
caşcaval, praz, ridichi, spanac, salată de varză roşie, morcovi, cartofi la cuptor
|
prune uscate, pesmet cu unt
|
fasole verde, ouă, napi
|
căpşuni, miere, piersici, caise, lapte bătut (kefir)
|
smântână, dovlecel, conopidă, salată de sfeclă roşie, orez, migdale
|
banane, smochine şi curmale
|
Ştevie, brânză de vaci, pere, varză roşie
|
mere, germeni de grâu
|
ouă, vinete, gulii
|
gutui
|
şvaiţer, mazăre
|
În cazul asocierii de alimente incompatibile se pot declanşa uneori fenomene de fermentaţie a glucidelor (generatoare de dioxid de carbon, acid oxalic, alcool – compuşi care produc balonări şi crampe abdominale, constipaţie sau diaree) sau procese de putrefacţie a proteinelor (rezultând hidrogen sulfurat, acid fenil propionic, indol, scatol, fenoli, alcooli, acid acetic – compuşi toxici pentru organism).
Tipul VATTA
|
Tipul PITTA
|
Tipul KAPHA
| |
Fructe
|
caise
banane
cireşe
grapefruit
struguri
ananas
curmale
smochine
piersici
|
mere
cocos
pepene
piersici
prune dulci
rodii
stafide
|
mere
caise
cireşe
afine
prune uscate
stafide
rodii
|
Legume
|
castraveţi
cartofi dulci
ridichi
dovlecei
ceapă gătită (călită, fiartă, dar nu prăjită),
fasole verde
morcovi
|
conopidă
ţelină
varză
fasole verde
castraveţi
dovlecei
cartofi
salată verde
ciuperci
|
varză
ţelină conopidă salată verde ceapă crudă spanac usturoi ciuperci ridichi morcovi |
Cereale
|
grâu
ovăz
orez
|
grâu
orez
ovăz
|
orz
porumb mei hrişcă |
Produse
Animale
|
unt
unt clarifiat (în sanscrită – ghee – fiert pentru eliminarea apei şi a impurităţilor) lapte dulce
iaurt
kefir
smântână
|
unt clarifiat
lapte dulce
unt nesărat
|
fără lactate (excepţie laptele de capră)
|
Uleiuri
|
toate uleiurile comestibile (cel mai intens efect de armonizare îl are uleiul de susan)
|
anumite tipuri de uleiuri comestibile
|
fără ulei (exceptând uleiul de porumb, migdale sau de floare soarelui, în cantităţi mici
|
„Din SATTVA (aspectul de elevare şi aspiraţie) se naşte Cunoaşterea, din RAJAS (aspectul de personalitate, acţiune excesivă) lăcomia, iar din TAMAS (aspectul de personalitate, acţiune excesivă) confuzia, iluzia şi ignoranţa” (BHAGAVAD GITA XIV.17).
0 comments :
Trimiteți un comentariu