ALCOOLISMUL


Alcoolismul acut. Intoxicatia acuta sau betia simpla isi datoreaza Simptomele, gradului de alcoolemie (cantitatea de alcool ce se gaseste in sange) si incepe de la o alcoolemie de 0,8% cu tulburari psihice hipermaniacale (euforie, logoree), si evolueaza preogresiv pana la tulburari psihice mari, cand alcoolemia depaseste 3%. La inceput se schimba dispozitia afectiva, individul devenind vesel, logoreic, exaltat (betie vesela) sau, dimpotriva, betia simpla poate debuta printr-o stare de depresiune (betie trista). Treptat apare o stare de ebrietate marcata si individul devine mai iritabil, agresiv, miscarile sunt mai nesigure, mersul si echilibrul se tulbura, vorbirea devine disartrica. Crescand impregnatia alcoolica apar tulburari de constienta cu obnubilare progresiva, care poate atinge starea de somn profund si chiar coma.
Betia patologica este tot o forma acuta de intoxicatie alcoolica. Tabloul este mai dramatic prin intensitatea tulburarilor de constienta. Pacientul poate comite crime, poate deveni agresiv, determinat de halucinatiile si de lipsa criticii pentru actiunile sale; alteori devine brusc melancolic si se poate sinucide. De notat ca betia patologica apare la ingerarea unor cantitati mici de alcool, insa la indivizi cu tare organice, la epuizati, la traumatizati cranio-cerebral, epileptici. Episodul este urmat de amnezie lacunara.
Alcoolismul periodic, numit si dipsomanie alcoolica, consta in ingerarea periodica de alcool, ce survine brusc, ca un raptus, ca o necesitate imperioasa si irezistibila de a bea. Ea dureaza cateva zile si se incheie printr-un somn, urmat de o puternica senzatie de disconfort.
Alcoolismul cronic totalizeaza tulburarile psihice care apar la indivizii ce consuma un timp indelungat cantitati mari de alcool, la care se adauga o serie de tulburari ale functiilor organelor interne.
a) Delirium tremens este declansat, de obicei, de intreruperea brusca a alcoolu­lui sau de un traumatism cranio-cerebral sau de alta boala intercurenta. Acest tablou psihotic se caracterizeaza prin prezenta iluziilor tactile, vizuale, olfactive si a halucinatiilor vizuale avand caracter terifiant. Bolnavul vede in fata ochilor: ani­male fioroase, serpi, caini care se reped la el, ape mari care vin si-1 ineaca (80); constienta se tulbura si apar reactii de aparare ale bolnavului, care devine agitat, anxios, agresiv. Tabloul psihotic este intovarasit de manifestari somatice tot atat de grave. Bolnavul este febril (39 - 40°), cu un facies vultuos, are tremuraturi generalizate, puls accelerat, transpiratii profuze, oligurie.
Delirium tremens se instaleaza, uneori, dupa o stare de neliniste, tulburari de somn, indispozitie generala si apare frecvent noaptea. Accesul poate dura 3-4 zile, bolnavul restabilindu-se dupa Tratamentul instituit imediat, sau poate avea o evo­lutie nefavorabila, ducand chiar la exitus. Dupa primele 12 - 24 de ore, se poate complica prin crize convulsive, cu sfarsit letal in 3 - 4 zile.
b) Delirul paranoid alcoolic este caracterizat prin aparitia de idei delirante, cu teme de gelozie, persecutie, autoacuzare etc. - teme alimentate de halucinatii auditive, vizuale, tactile.

c) Halucinoza alcoolica Wemicke. Pe fondul unei constiente pastrate, apar halucinatii auditive neplacute, amenintatoare, care genereaza idei de persecutie, anxietate. Dureaza mai mult decat delirium tremens.
d)Psihoza alcoolicaKorsakov, numita si psihoza polinevritica, se caracterizeaza prin tulburari de memorie (dezorientare amnestica), apatie, indiferenta, puerilism, confabulatii generate de golurile de memorie. Paralel apar fenomene de polinevrita, cu diminuarea reflexelor osteo-tendinoase si atrofii musculare. Durata episodului este variabila, de la cateva luni, la un an si jumatate. Evolutia este spre vindecare, dementa sau moarte prin casexie.
e) Epilepsia alcoolica. in cazul alcoolismului cronic, pot aparea crize, comitiale, acolo unde creierul prezinta un prag convulsivant scazut (evidentiat prin EEG).
f) Dementa alcoolica este stadiul final al alcoolismului cronic. Treptat, indivizii mari consumatori de alcool devenind dependenti, deci adevarati alcoolomani, se degradeaza atat pe plan social, etic, cat si economie. Capacitatea de munca scade, functiile psihice - memoria, atentia, gandirea, afectivitatea - scad treptat, pana la realizarea dementei. Somatic, acestia ajung frecvent la ciroza hepatica, tuberculoza pulmonara etc.
Tratament: inainte de a vorbi de un Tratament curativ, trebuie insistat asupra Tratamentului preventiv. Acesta se face prin ore de educatie sanitara, conferinte, filme aratand degradarea la care se expun cei care in mod ocazional incep a ingera alcool in cantitati mici si repeta consumarea alcoolului in mod cronic, in cantitati din ce in ce mai mari.
inlaturarea ideii ca alcoolul combate durerea fizica, durerea de dinti sau „da putere" si indrumarea pacientului spre medicul de specialitate, combaterea obiceiu­lui de a da copiilor alcool, aratand parintilor consecintele nefaste ale acestuia asupra copiilor, sunt tot atatea metode de a taia din radacini tendintele de consum si abuzul de alcool la toate varstele. Deci psihoterapia ramane terapia de baza a alcoolomaniei. Tratamentul curativ: oricare ar fi forma clinica de alcoolism, se suprima, in primul rand, toxicul. in betia simpla, de multe ori nu se intervine, ea risipindu-se de la sine, odata cu eliminarea alcoolului din organism, in cateva ore. Se pot admi­nistra cateva picaturi de amoniac in ceai sau apa indulcita, cafea si, mai rar, se impune practicarea de spalaturi gastrice. Betia patologica se trateaza cu sedative, neuroleptice de tip rezerpinic, cloralhidrat 4% si se hidrateaza intoxicatul cu glu­coza, solutie hipertonica.
Accidentele acute dramatice, ca delirium tremens si predelirium, halucinoza alcoolica si psihoza paranoida alcoolica se trateaza cu preparate rezerpini ce, 5-10 mg/zi i.v., fenotiazine (Clordelazin), tranchilizante (meprobamat), stricnina, paraldehida, regim hidro-zaharat, vitaminele B,,.B6, PP si, eventual tonicardiace, daca starea bolnavului impune acest lucru. Tioridazina (Melleril) se administreaza pentru combaterea anxietatii si a tremorului, realizand un calm fara oscilatii de dispozitie. Meprobamatul se recomanda in doze de 800 mg, injectii i.m. de 5 ori in 24 de ore, in stari de mare agitatie psihomotorie. Terapia psihotropa moderna pune la dispozitie medicamente eficace atat in accidentele acute alcoolice, cat si in Tratamentul de intretinere; acestea sunt ciordiazepoxidul (Librium), diazepamul (Valium) in doze de 130 - 160 mg/zi. De obicei, dupa scoaterea bolnavului din puseul acut, acesta recade frecvent in stari depresive secundare, care se vor combate cu antidepresive. Heminevrina se administreaza cu scopul de a seda, de a creste pragul convulsivant scazut al cortexului alcoolomanului si pentru efectul sau hipnotic. Ea constituie totodata medicamentul de electie pentru combaterea fenomenelor de sevraj (aparitia fenomenelor patologice, ca urmare a lipsei din organism a toxicului cu care alcoolomanul s-a obisnuit).
Tratamentul alcoolismului cronic, mai precis cura de dezintoxicare, prin crearea repulsiei fata de alcool, se face in spital si se continua ambulatoriu. Aceasta terapie este dublata de psihoterapie individuala si de grup, la nivelul de spital, policlinica sau dispensar. Cura de dezintoxicare se obtine prin administrarea de disulfura de tetraetiltiouran (disulfiram), cunoscuta sub denumirile comerciale de Esperal, Antalcol, Antabuse etc. Tratamentul trebuie facut de catre medic, sub stricta supraveghere, pentru prevenirea starilor secundare (colaps, infarct miocardic, hematemeza sau chiar exitus).

Alcoolismul · dictionar afectiuni si boli · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste

ALCOOLISMUL

ALCOOLISMUL


Alcoolismul acut. Intoxicatia acuta sau betia simpla isi datoreaza Simptomele, gradului de alcoolemie (cantitatea de alcool ce se gaseste in sange) si incepe de la o alcoolemie de 0,8% cu tulburari psihice hipermaniacale (euforie, logoree), si evolueaza preogresiv pana la tulburari psihice mari, cand alcoolemia depaseste 3%. La inceput se schimba dispozitia afectiva, individul devenind vesel, logoreic, exaltat (betie vesela) sau, dimpotriva, betia simpla poate debuta printr-o stare de depresiune (betie trista). Treptat apare o stare de ebrietate marcata si individul devine mai iritabil, agresiv, miscarile sunt mai nesigure, mersul si echilibrul se tulbura, vorbirea devine disartrica. Crescand impregnatia alcoolica apar tulburari de constienta cu obnubilare progresiva, care poate atinge starea de somn profund si chiar coma.
Betia patologica este tot o forma acuta de intoxicatie alcoolica. Tabloul este mai dramatic prin intensitatea tulburarilor de constienta. Pacientul poate comite crime, poate deveni agresiv, determinat de halucinatiile si de lipsa criticii pentru actiunile sale; alteori devine brusc melancolic si se poate sinucide. De notat ca betia patologica apare la ingerarea unor cantitati mici de alcool, insa la indivizi cu tare organice, la epuizati, la traumatizati cranio-cerebral, epileptici. Episodul este urmat de amnezie lacunara.
Alcoolismul periodic, numit si dipsomanie alcoolica, consta in ingerarea periodica de alcool, ce survine brusc, ca un raptus, ca o necesitate imperioasa si irezistibila de a bea. Ea dureaza cateva zile si se incheie printr-un somn, urmat de o puternica senzatie de disconfort.
Alcoolismul cronic totalizeaza tulburarile psihice care apar la indivizii ce consuma un timp indelungat cantitati mari de alcool, la care se adauga o serie de tulburari ale functiilor organelor interne.
a) Delirium tremens este declansat, de obicei, de intreruperea brusca a alcoolu­lui sau de un traumatism cranio-cerebral sau de alta boala intercurenta. Acest tablou psihotic se caracterizeaza prin prezenta iluziilor tactile, vizuale, olfactive si a halucinatiilor vizuale avand caracter terifiant. Bolnavul vede in fata ochilor: ani­male fioroase, serpi, caini care se reped la el, ape mari care vin si-1 ineaca (80); constienta se tulbura si apar reactii de aparare ale bolnavului, care devine agitat, anxios, agresiv. Tabloul psihotic este intovarasit de manifestari somatice tot atat de grave. Bolnavul este febril (39 - 40°), cu un facies vultuos, are tremuraturi generalizate, puls accelerat, transpiratii profuze, oligurie.
Delirium tremens se instaleaza, uneori, dupa o stare de neliniste, tulburari de somn, indispozitie generala si apare frecvent noaptea. Accesul poate dura 3-4 zile, bolnavul restabilindu-se dupa Tratamentul instituit imediat, sau poate avea o evo­lutie nefavorabila, ducand chiar la exitus. Dupa primele 12 - 24 de ore, se poate complica prin crize convulsive, cu sfarsit letal in 3 - 4 zile.
b) Delirul paranoid alcoolic este caracterizat prin aparitia de idei delirante, cu teme de gelozie, persecutie, autoacuzare etc. - teme alimentate de halucinatii auditive, vizuale, tactile.

c) Halucinoza alcoolica Wemicke. Pe fondul unei constiente pastrate, apar halucinatii auditive neplacute, amenintatoare, care genereaza idei de persecutie, anxietate. Dureaza mai mult decat delirium tremens.
d)Psihoza alcoolicaKorsakov, numita si psihoza polinevritica, se caracterizeaza prin tulburari de memorie (dezorientare amnestica), apatie, indiferenta, puerilism, confabulatii generate de golurile de memorie. Paralel apar fenomene de polinevrita, cu diminuarea reflexelor osteo-tendinoase si atrofii musculare. Durata episodului este variabila, de la cateva luni, la un an si jumatate. Evolutia este spre vindecare, dementa sau moarte prin casexie.
e) Epilepsia alcoolica. in cazul alcoolismului cronic, pot aparea crize, comitiale, acolo unde creierul prezinta un prag convulsivant scazut (evidentiat prin EEG).
f) Dementa alcoolica este stadiul final al alcoolismului cronic. Treptat, indivizii mari consumatori de alcool devenind dependenti, deci adevarati alcoolomani, se degradeaza atat pe plan social, etic, cat si economie. Capacitatea de munca scade, functiile psihice - memoria, atentia, gandirea, afectivitatea - scad treptat, pana la realizarea dementei. Somatic, acestia ajung frecvent la ciroza hepatica, tuberculoza pulmonara etc.
Tratament: inainte de a vorbi de un Tratament curativ, trebuie insistat asupra Tratamentului preventiv. Acesta se face prin ore de educatie sanitara, conferinte, filme aratand degradarea la care se expun cei care in mod ocazional incep a ingera alcool in cantitati mici si repeta consumarea alcoolului in mod cronic, in cantitati din ce in ce mai mari.
inlaturarea ideii ca alcoolul combate durerea fizica, durerea de dinti sau „da putere" si indrumarea pacientului spre medicul de specialitate, combaterea obiceiu­lui de a da copiilor alcool, aratand parintilor consecintele nefaste ale acestuia asupra copiilor, sunt tot atatea metode de a taia din radacini tendintele de consum si abuzul de alcool la toate varstele. Deci psihoterapia ramane terapia de baza a alcoolomaniei. Tratamentul curativ: oricare ar fi forma clinica de alcoolism, se suprima, in primul rand, toxicul. in betia simpla, de multe ori nu se intervine, ea risipindu-se de la sine, odata cu eliminarea alcoolului din organism, in cateva ore. Se pot admi­nistra cateva picaturi de amoniac in ceai sau apa indulcita, cafea si, mai rar, se impune practicarea de spalaturi gastrice. Betia patologica se trateaza cu sedative, neuroleptice de tip rezerpinic, cloralhidrat 4% si se hidrateaza intoxicatul cu glu­coza, solutie hipertonica.
Accidentele acute dramatice, ca delirium tremens si predelirium, halucinoza alcoolica si psihoza paranoida alcoolica se trateaza cu preparate rezerpini ce, 5-10 mg/zi i.v., fenotiazine (Clordelazin), tranchilizante (meprobamat), stricnina, paraldehida, regim hidro-zaharat, vitaminele B,,.B6, PP si, eventual tonicardiace, daca starea bolnavului impune acest lucru. Tioridazina (Melleril) se administreaza pentru combaterea anxietatii si a tremorului, realizand un calm fara oscilatii de dispozitie. Meprobamatul se recomanda in doze de 800 mg, injectii i.m. de 5 ori in 24 de ore, in stari de mare agitatie psihomotorie. Terapia psihotropa moderna pune la dispozitie medicamente eficace atat in accidentele acute alcoolice, cat si in Tratamentul de intretinere; acestea sunt ciordiazepoxidul (Librium), diazepamul (Valium) in doze de 130 - 160 mg/zi. De obicei, dupa scoaterea bolnavului din puseul acut, acesta recade frecvent in stari depresive secundare, care se vor combate cu antidepresive. Heminevrina se administreaza cu scopul de a seda, de a creste pragul convulsivant scazut al cortexului alcoolomanului si pentru efectul sau hipnotic. Ea constituie totodata medicamentul de electie pentru combaterea fenomenelor de sevraj (aparitia fenomenelor patologice, ca urmare a lipsei din organism a toxicului cu care alcoolomanul s-a obisnuit).
Tratamentul alcoolismului cronic, mai precis cura de dezintoxicare, prin crearea repulsiei fata de alcool, se face in spital si se continua ambulatoriu. Aceasta terapie este dublata de psihoterapie individuala si de grup, la nivelul de spital, policlinica sau dispensar. Cura de dezintoxicare se obtine prin administrarea de disulfura de tetraetiltiouran (disulfiram), cunoscuta sub denumirile comerciale de Esperal, Antalcol, Antabuse etc. Tratamentul trebuie facut de catre medic, sub stricta supraveghere, pentru prevenirea starilor secundare (colaps, infarct miocardic, hematemeza sau chiar exitus).

Alcoolismul

Alcoolismul reprezinta concentratia sanguina de etanol, consecutiva ingestiei de bauturi alcoolice, exprimata in mg/dl sau g0/00. Analiza alcoolemiei se face la un serviciu de expertiza acreditat, in cadrul Institutului Medico Legal, la spitalele de urgenta si cele judetene. Valoarea normala a alcoolemiei este zero. Valoarea patologica este 150-500 mg/dl. Efectele alcoolemiei asupra organismului sunt variate in functie de obisnuinta pacientului de a consuma bauturi alcoolice. Dupa administrarea unei doze de alcool, curba alcoolemiei urmeaza doua faze clasice: cresterea rapida a alcoolemiei datorate absorbtiei digestive si scaderea alcoolemiei datorata experientei si metabolizarii alcoolului. Alcoolul se absoarbe repede si poate fi depistat in sange dupa 20-30 minute. Alimentele pot intarzia absorbtia cu 1-2 ore.


Absorbtia etanolului depinde de: tipul de bautura, concentratia de alcool, continutul gastric, mobilitatea gastrica, asocierea cu medicamente. Etanolul are o molecula mica, solubila in apa si lipide, care traverseaza usor membranele biologice si patrunde in tesuturi. 90% din alcool este metabolizat hepatic, iar restul excretat renal, pulmonar si prin piele. Eliminarea este independenta de concentratie. in momentul in care nu se mai consuma alcool, nivelul sanguin scade cu 10-25 mg/dl/ora. La consumatorii cronici de etanol, viteza de metabolism creste la 30-40 mg/dl/ora. Pentru disparitia completa a alcoolului etilic din sange, la o alcoolemie de 100 mg/dl, sunt necesare 6-7 ore, cu conditia ca sa nu se mai consume alcool.

La valori mai mari ale alcoolemiei depresia sistemului nervos central si deteriorarea functiilor vestibulare si cerebrale produc: disarterie (vorbire greoaie, dificila), atasie (mers dificil, cu baza larga de sustinere), nistagmus (miscari rapide ale globilor oculari), vedere dubla, voma si aspirare pulmonara. Pentru consumatorii sporadici de alcool, pot aparea stupoare si coma la 400 mg/dl, iar decesul la 500 mg/dl, prin depresie respiratorie, hipotensiune si acidoza.

Cand se administreaza medicamente este indicat a se evita consumul de alcool, deoarece asocierea poate fi periculoasa, poate duce la potentarea (cresterea) actiunii medicamentelor, ducand la efecte comparabile cu acelea observate la administrarea unei doze prea ridicate (este cazul anxialiticelor, antidepresivelor, somniferelor, antihistamiticelor, antidiabeticelor, antihipertensivelor) sau actiunea altor medicamente se poate diminua (cazul antiepilipticelor, anticoagulantelor, unele tranchilizante). O doza mica de alcool stimuleaza activitatea creatoare, reduce inhibitia, creaza buna dispozitie si stimuleaza relatiile interumane.

Sunt considerati alcoolici bautorii excesivi, care consuma bauturi alcoolice in mod sistematic, devenind dependenti de alcool, reprezentand tulburari ale starii fizice si mentale. Alcoolul este cel mai accesibil toxic datator de buna dispozitie. Ultimele statistici au darul de a ne ingrijora si mai mult datorita maririi consumului de alcool si extinderii lui in randul femeilor si tineretului. Copiii, avand organismul in crestere, sunt deosebit de sensibili la alcool.

Pot fi intalniti destui tineri care considera ca a consuma alcool reprezinta o manifestare a maturitatii, o cerinta a vietii civilizate. Chiar si atunci cand nu suporta alcoolul, ei fac eforturi sa se acomodeze cu bautura, incercand sa fie "la inaltime", sa tina pasul cu cei experimentati in arta bauturii. Un vechi proverb spune: "betia este inceputul tuturor relelor".

Alcoolismul este o problema deosebit de complexa, medicala, sociala, economica, pedagogica si etica in acelasi timp. Exista o arie larga de consecinte ale consumului de alcool, incepand cu scaderea atentiei, somnolenta, diminuarea randamentului fizic si intelectual, alterarea fizicului si a sanatatii. Obisnuinta nu inseamna ca organismul "s-a deprins cu otrava", dimpotriva, alcoolul continua sa distruga pe nesimtite sanatatea, favorizand aparitia unor boli de inima, nervoase, digestive etc. Consumul sistematic de bauturi alcoolice induce instalarea unor boli cronice ale tubului digestiv.

Mucoasa stomacala si a intestinelor se altereaza sub influenta alcoolului, cauzand tulburari ca: balonari, arsuri, ulcere, dureri locale, diaree etc. Cel mai frecvent este afectat ficatul, primul filtru impotriva toxinelor care atenteaza la sanatatea organismului. Obosite si supraincarcate cu alcool, celulele hepatice se sclerozeaza, ducand la instalarea crizei hepatice. Consumul de alcool are efect negativ si asupra inimii, care isi mareste volumul, iar tesuturile proprii se altereaza, aparand tulburari nefaste in circulatia sangelui, respiratiei, in functionarea organismului in general.

Efecte nocive apar si la glandele interne, sexuale, la celulele nervoase, scade capacitatea de rezistenta si imunitatea organismului. De semnalat este numarul mare de accidente la locul de munca, accidente de circulatie, criminalitate crescuta datorita consumului excesiv de alcool.

Alcoolismul · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste

Alcoolismul

Alcoolismul

Alcoolismul reprezinta concentratia sanguina de etanol, consecutiva ingestiei de bauturi alcoolice, exprimata in mg/dl sau g0/00. Analiza alcoolemiei se face la un serviciu de expertiza acreditat, in cadrul Institutului Medico Legal, la spitalele de urgenta si cele judetene. Valoarea normala a alcoolemiei este zero. Valoarea patologica este 150-500 mg/dl. Efectele alcoolemiei asupra organismului sunt variate in functie de obisnuinta pacientului de a consuma bauturi alcoolice. Dupa administrarea unei doze de alcool, curba alcoolemiei urmeaza doua faze clasice: cresterea rapida a alcoolemiei datorate absorbtiei digestive si scaderea alcoolemiei datorata experientei si metabolizarii alcoolului. Alcoolul se absoarbe repede si poate fi depistat in sange dupa 20-30 minute. Alimentele pot intarzia absorbtia cu 1-2 ore.


Absorbtia etanolului depinde de: tipul de bautura, concentratia de alcool, continutul gastric, mobilitatea gastrica, asocierea cu medicamente. Etanolul are o molecula mica, solubila in apa si lipide, care traverseaza usor membranele biologice si patrunde in tesuturi. 90% din alcool este metabolizat hepatic, iar restul excretat renal, pulmonar si prin piele. Eliminarea este independenta de concentratie. in momentul in care nu se mai consuma alcool, nivelul sanguin scade cu 10-25 mg/dl/ora. La consumatorii cronici de etanol, viteza de metabolism creste la 30-40 mg/dl/ora. Pentru disparitia completa a alcoolului etilic din sange, la o alcoolemie de 100 mg/dl, sunt necesare 6-7 ore, cu conditia ca sa nu se mai consume alcool.

La valori mai mari ale alcoolemiei depresia sistemului nervos central si deteriorarea functiilor vestibulare si cerebrale produc: disarterie (vorbire greoaie, dificila), atasie (mers dificil, cu baza larga de sustinere), nistagmus (miscari rapide ale globilor oculari), vedere dubla, voma si aspirare pulmonara. Pentru consumatorii sporadici de alcool, pot aparea stupoare si coma la 400 mg/dl, iar decesul la 500 mg/dl, prin depresie respiratorie, hipotensiune si acidoza.

Cand se administreaza medicamente este indicat a se evita consumul de alcool, deoarece asocierea poate fi periculoasa, poate duce la potentarea (cresterea) actiunii medicamentelor, ducand la efecte comparabile cu acelea observate la administrarea unei doze prea ridicate (este cazul anxialiticelor, antidepresivelor, somniferelor, antihistamiticelor, antidiabeticelor, antihipertensivelor) sau actiunea altor medicamente se poate diminua (cazul antiepilipticelor, anticoagulantelor, unele tranchilizante). O doza mica de alcool stimuleaza activitatea creatoare, reduce inhibitia, creaza buna dispozitie si stimuleaza relatiile interumane.

Sunt considerati alcoolici bautorii excesivi, care consuma bauturi alcoolice in mod sistematic, devenind dependenti de alcool, reprezentand tulburari ale starii fizice si mentale. Alcoolul este cel mai accesibil toxic datator de buna dispozitie. Ultimele statistici au darul de a ne ingrijora si mai mult datorita maririi consumului de alcool si extinderii lui in randul femeilor si tineretului. Copiii, avand organismul in crestere, sunt deosebit de sensibili la alcool.

Pot fi intalniti destui tineri care considera ca a consuma alcool reprezinta o manifestare a maturitatii, o cerinta a vietii civilizate. Chiar si atunci cand nu suporta alcoolul, ei fac eforturi sa se acomodeze cu bautura, incercand sa fie "la inaltime", sa tina pasul cu cei experimentati in arta bauturii. Un vechi proverb spune: "betia este inceputul tuturor relelor".

Alcoolismul este o problema deosebit de complexa, medicala, sociala, economica, pedagogica si etica in acelasi timp. Exista o arie larga de consecinte ale consumului de alcool, incepand cu scaderea atentiei, somnolenta, diminuarea randamentului fizic si intelectual, alterarea fizicului si a sanatatii. Obisnuinta nu inseamna ca organismul "s-a deprins cu otrava", dimpotriva, alcoolul continua sa distruga pe nesimtite sanatatea, favorizand aparitia unor boli de inima, nervoase, digestive etc. Consumul sistematic de bauturi alcoolice induce instalarea unor boli cronice ale tubului digestiv.

Mucoasa stomacala si a intestinelor se altereaza sub influenta alcoolului, cauzand tulburari ca: balonari, arsuri, ulcere, dureri locale, diaree etc. Cel mai frecvent este afectat ficatul, primul filtru impotriva toxinelor care atenteaza la sanatatea organismului. Obosite si supraincarcate cu alcool, celulele hepatice se sclerozeaza, ducand la instalarea crizei hepatice. Consumul de alcool are efect negativ si asupra inimii, care isi mareste volumul, iar tesuturile proprii se altereaza, aparand tulburari nefaste in circulatia sangelui, respiratiei, in functionarea organismului in general.

Efecte nocive apar si la glandele interne, sexuale, la celulele nervoase, scade capacitatea de rezistenta si imunitatea organismului. De semnalat este numarul mare de accidente la locul de munca, accidente de circulatie, criminalitate crescuta datorita consumului excesiv de alcool.