Alcoolismul

Alcoolismul

Alcoolismul reprezinta concentratia sanguina de etanol, consecutiva ingestiei de bauturi alcoolice, exprimata in mg/dl sau g0/00. Analiza alcoolemiei se face la un serviciu de expertiza acreditat, in cadrul Institutului Medico Legal, la spitalele de urgenta si cele judetene. Valoarea normala a alcoolemiei este zero. Valoarea patologica este 150-500 mg/dl. Efectele alcoolemiei asupra organismului sunt variate in functie de obisnuinta pacientului de a consuma bauturi alcoolice. Dupa administrarea unei doze de alcool, curba alcoolemiei urmeaza doua faze clasice: cresterea rapida a alcoolemiei datorate absorbtiei digestive si scaderea alcoolemiei datorata experientei si metabolizarii alcoolului. Alcoolul se absoarbe repede si poate fi depistat in sange dupa 20-30 minute. Alimentele pot intarzia absorbtia cu 1-2 ore.


Absorbtia etanolului depinde de: tipul de bautura, concentratia de alcool, continutul gastric, mobilitatea gastrica, asocierea cu medicamente. Etanolul are o molecula mica, solubila in apa si lipide, care traverseaza usor membranele biologice si patrunde in tesuturi. 90% din alcool este metabolizat hepatic, iar restul excretat renal, pulmonar si prin piele. Eliminarea este independenta de concentratie. in momentul in care nu se mai consuma alcool, nivelul sanguin scade cu 10-25 mg/dl/ora. La consumatorii cronici de etanol, viteza de metabolism creste la 30-40 mg/dl/ora. Pentru disparitia completa a alcoolului etilic din sange, la o alcoolemie de 100 mg/dl, sunt necesare 6-7 ore, cu conditia ca sa nu se mai consume alcool.

La valori mai mari ale alcoolemiei depresia sistemului nervos central si deteriorarea functiilor vestibulare si cerebrale produc: disarterie (vorbire greoaie, dificila), atasie (mers dificil, cu baza larga de sustinere), nistagmus (miscari rapide ale globilor oculari), vedere dubla, voma si aspirare pulmonara. Pentru consumatorii sporadici de alcool, pot aparea stupoare si coma la 400 mg/dl, iar decesul la 500 mg/dl, prin depresie respiratorie, hipotensiune si acidoza.

Cand se administreaza medicamente este indicat a se evita consumul de alcool, deoarece asocierea poate fi periculoasa, poate duce la potentarea (cresterea) actiunii medicamentelor, ducand la efecte comparabile cu acelea observate la administrarea unei doze prea ridicate (este cazul anxialiticelor, antidepresivelor, somniferelor, antihistamiticelor, antidiabeticelor, antihipertensivelor) sau actiunea altor medicamente se poate diminua (cazul antiepilipticelor, anticoagulantelor, unele tranchilizante). O doza mica de alcool stimuleaza activitatea creatoare, reduce inhibitia, creaza buna dispozitie si stimuleaza relatiile interumane.

Sunt considerati alcoolici bautorii excesivi, care consuma bauturi alcoolice in mod sistematic, devenind dependenti de alcool, reprezentand tulburari ale starii fizice si mentale. Alcoolul este cel mai accesibil toxic datator de buna dispozitie. Ultimele statistici au darul de a ne ingrijora si mai mult datorita maririi consumului de alcool si extinderii lui in randul femeilor si tineretului. Copiii, avand organismul in crestere, sunt deosebit de sensibili la alcool.

Pot fi intalniti destui tineri care considera ca a consuma alcool reprezinta o manifestare a maturitatii, o cerinta a vietii civilizate. Chiar si atunci cand nu suporta alcoolul, ei fac eforturi sa se acomodeze cu bautura, incercand sa fie "la inaltime", sa tina pasul cu cei experimentati in arta bauturii. Un vechi proverb spune: "betia este inceputul tuturor relelor".

Alcoolismul este o problema deosebit de complexa, medicala, sociala, economica, pedagogica si etica in acelasi timp. Exista o arie larga de consecinte ale consumului de alcool, incepand cu scaderea atentiei, somnolenta, diminuarea randamentului fizic si intelectual, alterarea fizicului si a sanatatii. Obisnuinta nu inseamna ca organismul "s-a deprins cu otrava", dimpotriva, alcoolul continua sa distruga pe nesimtite sanatatea, favorizand aparitia unor boli de inima, nervoase, digestive etc. Consumul sistematic de bauturi alcoolice induce instalarea unor boli cronice ale tubului digestiv.

Mucoasa stomacala si a intestinelor se altereaza sub influenta alcoolului, cauzand tulburari ca: balonari, arsuri, ulcere, dureri locale, diaree etc. Cel mai frecvent este afectat ficatul, primul filtru impotriva toxinelor care atenteaza la sanatatea organismului. Obosite si supraincarcate cu alcool, celulele hepatice se sclerozeaza, ducand la instalarea crizei hepatice. Consumul de alcool are efect negativ si asupra inimii, care isi mareste volumul, iar tesuturile proprii se altereaza, aparand tulburari nefaste in circulatia sangelui, respiratiei, in functionarea organismului in general.

Efecte nocive apar si la glandele interne, sexuale, la celulele nervoase, scade capacitatea de rezistenta si imunitatea organismului. De semnalat este numarul mare de accidente la locul de munca, accidente de circulatie, criminalitate crescuta datorita consumului excesiv de alcool.