In zilele noastre oamenii sint atit de atrasi de medicamente, incit adesea nu isi pot imagina viata fara ele. Ii doare capul, imediat inghit un analgezic, au racit – inghit aspirina si antibiotice, fara sa tina cont de faptul ca acea durere de cap poate avea sute de alte cauze (de la oboseala pina la piciorul plat), iar aspirina si analgezicul, fara sa tinem cont de proprietatile antibacteriene, pot provoca un soc. In timp ce la noi lumea se trateaza cu diverse preparate medicamentoase, iar dintre mijloacele naturale intiietate au doar alcoolul si usturoiul, in alte parti este folosita argila.
Cu numai citeva decenii in urma cercetatorii au inceput sa se gindeasca serios la mijloacele naturale de tratament. Cercetarile au aratat ca argila contine practic toate microelementele si substantele active din punct de vedere biologic si concentreaza raze electromagnetice. In ea se afla o mare cantitate de radiu – un element chimic radioactiv care are caracteristici naturale unice. Argila concentreaza in ea magnetismul soarelui, aerului si apei. Ea contribuie la regenerarea tesuturilor, la remineralizarea organismului (absorbtia sarurilor), la eliminarea toxinelor, a gazelor, are proprietati antitoxice, antiseptice, antibacteriologice si de conservare.
Folosita din Egiptul antic
Argila a fost foarte mult folosita inca din Egiptul Antic: frumusetile locale, dupa reteta renumitei imparatese Nefertiti, isi intindeau pe corp argila amestecata cu uleiuri volatile si stateau asa citeva ore. Efectul era uimitor: argila le facea pe femei atit de atragatoare, incit barbatii le cadeau la picioare. Cu ajutorul argilei egiptenii conservau mumiile, iar romanii o foloseau in timpul spalatului. In vechile papirusuri au fost gasite retete de tratare a diverselor inflamatii externe sau interne, infectiilor, abceselor, tulburarilor intestinale, chiar a sifilisului cu ajutorul argilei. Argila a fost foarte pretuita de Dioscorides, Plinius cel Batrin, Avicena. Hipocrate a scris ca argila si namolul marin elimina din organism tot ceea ce este vatamator si negativ, iar procesele inflamatoare din tesuturi trec in argila impreuna cu mirosul neplacut.
Obiceiuri pe mapamond legate de argila
Locuitorii Indochinei inainte de a bea apa dintr-un riu tulburau namolul de pe fundul acestuia. Unele popoare adauga argila in mincare. Aceasta este un conservant extraordinar si ajuta la pastrarea strugurilor, morcovilor, sfeclei, ridichilor in timpul iernii. Ouale cufundate citeva secunde in argila amestecata cu apa, iar dupa aceea uscate, se pot pastra mai mult de cinci luni, dar la o temperatura mai scazuta. Sint marturii potrivit carora in Rusia, in clinica lui S.P. Botkin, argila era folosita in trecut sub forma de comprese reci (argila rece folosita de obicei de sculptori) in tratarea isteriei, afectiunilor sistemului cardiovascular si ale aortelor. Compresele cu argila rece pastreaza mult timp temperatura corpului si nu provoaca neplaceri. In vremurile noastre, in Germania si Scotia, fiziologii pun pe cavitatea toracica a persoanelor bolnave comprese reci cu argila, citeodata chiar si pentru 24 de ore.
In anul 1903, un profesor de la Universitatea din Berlin a folosit cu succes argila in tratarea holerei asiatice. In primul razboi mondial, soldatilor francezi li se adauga argila in mustar pentru a fi protejati in timpul epidemiei de dizenterie.
Cu ajutorul argilei sint eliminate toxinele
Argila este un amestec de alumosilicati (sare naturala a acizilor silicici, in a carei structura cristalina o parte din ionii de siliciu sint inlocuiti cu cei de aluminiu), care contine siliciu, aluminiu, mangan, titan, potasiu, calciu si sodiu. Este de asemenea bogata in substante active din punct de vedere biologic, saruri minerale si microelemente (magneziu, bariu, beriliu, fier, galiu, cupru, cobalt, molibden), care influenteaza in mod nemijlocit sistemul endocrin uman. Cuprul continut in argila stimuleaza secretia fermentilor din ficat, a hormonilor din hipofiza si din pancreas, contribuie la schimbul corect de albumine, grasimi, hidrati de carbon si vitamine.
De cite feluri este argila
In natura se gasesc mai multe feluri de argila: alba, verde, rosie si galbena.
Argila alba sau caolinul consta in general din silicat de aluminiu cu adaos de silicat de magneziu si calciu. Prezenta magneziului, a fierului si a calciului permite folosirea caolinului in cazurile de extenuare si de demineralizare a organismului, in anemie, in afectiunile de natura oncologica.
Argila verde contine siliciu (49 la suta), aluminiu (5,6 la suta), oxid de fier (4,4 la suta), magneziu (4,2 la suta), oxizi alcalini de fier (3 la suta), apa (7,4 la suta). Datorita continutului ridicat de siliciu argila verde este folosita in tratarea bolilor care apar o data cu inaintarea in virsta, ateroscleroza, tuberculoza.
Argila rosie este de mare ajutor in bolile articulatiilor.
O valoare deosebita are argila untoasa de culoare albastra. Medicul si cercetatorul bulgar Ivan Iotov a inchinat foarte mult timp cercetarii argilei albastre si a stabilit ca aceasta are acelasi cimp de vibratii ca si celulele sanatoase si ca este capabila sa echilibreze biocimpul slabit al omului. Masuratorile facute de I. Iotov in anul 1991 au aratat ca argila are calitati terapeutice, o unda statica cu o lungime de 8 metri, care coincide cu undele celulelor sanatoase din organismul uman. De aceea, ea nu este daunatoare, nu are contraindicatii, este un mijloc terapeutic universal.
Argila de cimp este foarte buna
Pentru tratament se poate folosi argila cu un cimp vibrational energetic de tipul undelor radio, care patrunde profund in organismul uman. Aceasta argila distruge celulele bolnave, care au o alta lungime de unda. Argila vibreaza asemenea celulelor sanatoase si in acest fel le purifica de substantele daunatoare adunate in ele, substante care impiedica functionarea lor normala.
Argila din cariere este cea mai buna
Cea mai buna argila este aceea luata din cariere, din gropile pentru fundatia unor constructii, din ripe, pentru ca se stie de foarte mult timp ca actiunea argilei luata de la adincime este de citeva ori mai ridicata decit cea a argilei de suprafata.
Cum se pastreaza
Argila trebuie pastrata in cutii din lemn. Inainte de a fi folosita ea trebuie uscata la soare doua-trei zile: dupa ce a stat la intuneric mii de ani, argila se reincarca astfel cu energie solara, iar proprietatile ei terapeutice devin si mai puternice. Dupa ce a stat la soare, argila este pisata marunt, se trece printr-o sita de metal pentru a fi eliminate corpurile straine care pot aparea in ea, se adauga apa calda sau apa cu sare de bucatarie (in proportie de 10 la suta), se amesteca si se incalzeste la baie de aburi.
Argila este foarte absorbanta
Argila este un absorbant puternic. Datorita gradului inalt de dispersie a particulelor, ea absoarbe grasimile si toxinele de natura gazoasa, mirosurile, gazele, puroiul, microbii. Este totodata un dezintoxicant deosebit (neutralizeaza veninul). De exemplu, s-au facut unele experiente pe sobolani: cei carora pe linga stricnina li s-a adaugat in mincare si argila au supravietuit, iar cei care au fost hraniti cu mincarea otravita, dar fara argila, au murit.
Are proprietati antiseptice
Avind proprietati antiseptice (de sterilizare), argila vindeca foarte bine ranile si contribuie la restabilirea potentialului bioenergetic in cazul unor inflalmatii de natura diferita. Argila are o calitate deosebita, asa-numitul tropism (tendinta de acomodare si de orientare a unui organism vegetal fixat de pamint, intr-o anumita directie, sub influenta unei excitatii exterioare ca lumina, gravitatia, caldura, umiditatea etc.), adica tinde catre partile afectate ale corpului, catre locurile care au nevoie de regenerare bioenergetica.
Cum se verifica argila
Inainte de a incepe sa folositi argila in scopuri terapeutice trebuie sa o verificati. Primul mod de verificare: puneti in apa o cantitate mica de argila – argila buna (grasa, untoasa) se asaza pe fundul paharului incet, in timp ce argila saraca in minerale, de calitate proasta, se lasa la fundul paharului repede.
Cel de-al doilea mod de verificare a calitatii argilei a fost propus de Ivan Iotov. Acesta a spus ca argila poate fi folosita in scopuri terapeutice daca unda ei statica are 8 metri sau chiar mai mult. Calitatea argilei poate fi masurata aproximativ cu ajutorul unui pendul. Luati pendulul in mina (agatati de ata o greutate – un inel, o piulita), asezati-l pe stratul de argila. Pendulul trebuie sa arate plus (sa se miste de la dreapta la stinga), iara nu minus (sens in care greutatea se va misca de la stinga la dreapta). Dupa aceea, incet si cu atentie indepartati-va de stratul de argila la o distanta de 8 metri, continuind sa urmariti pendulul. Daca greutatea continua sa se miste indicind plus se poate spune ca argila gasita este puternica din punct de vedere energetic, are calitati terapeutice.
Pentru tratament cea mai buna este argila din care dupa ce a fost inmuiata in apa se poate face un inel care nu se rupe sau se crapa dupa ce s-a uscat. Cel mai bine este sa folositi argila din localitatea in care traiti.
Sub ce forme se foloseste argila
Argila se foloseste sub forma de alifie, pasta, comprese, cataplasme, fretionari, balsamuri in care se adauga miere, otet, ierburi aromatice, dar si sub forma de bai terapeutice sau dizolvata in apa pentru clisme.
In cazul afectiunilor cronice se folosesc compresele calde, iar in cazul abceselor si al supuratiilor – cele reci. Terapia cu argila calda este contraindicata in hemoragii, in circulatia proasta a singelui, in tumori, tuberculoza, de asemenea in timpul menstruatiei. Atunci cind este folosita calda, argila nu trebuie fiarta si nici adaugata peste ea apa clocotita, pentru ca in acest fel isi poate pierde proprietatile terapeutice, ci trebuie doar incalzita la 40-60 de grade la baie de aburi.
Tratamentul trebuie sa cuprinda de obicei intre 12 si 15 proceduri. Daca afectiunile persista, tratamentul poate fi repetat peste cinci-sase luni.
Folosirea externa a argilei
Se pune pe un tifon o lipie din argila groasa de 1-2 centimetri putin mai mare decit partea bolnava. Argila poate fi rece sau calda. Argila calda se aplica pe ficat, plamini, vezica biliara si articulatii. In cazul bolilor de inima sau al contuziilor se pun comprese cu apa in care s-a dizolvat argila. Si lipiile, si compresele trebuie acoperite cu o pinza groasa pentru a mentine caldura.
Abcesele care supureaza sint tratate tot cu ajutorul compreselor, care trebuie schimbate la fiecare 30-60 de minute. Pe stomac, ficat si picioare compresele se pun pentru doua-trei ore pentru a trezi o reactie puternica.
Pentru compresele de durata se poate folosi si argila pudra. Aceasta este indicata a se utiliza in locul pudrei pentru copii in diversele afectiuni ale pielii, in psoriazis.
Argila este recomandata si pentru mastile cosmetice. Femeile care vor sa aiba un ten moale si fin trebuie sa stie ca o masca mai buna decit cea cu argila nu s-a inventat. Argila se amesteca cu suc de castravete si apa in cantitati egale, se obtine astfel o pasta care se intinde pe fata pentru 10-30 de minute, dupa care se spala. Aceasta masca se aplica o data pe saptamina. In cazul tenului cu cosuri argila pudra se amesteca cu ulei de masline.
In cazul afectiunilor intestinului, in colite, in bolile ginecologice pentru spalaturi si clisme se pun trei-patru linguri de argila intr-un litru de apa, inainte de folosire se incalzeste la temperatura corpului.
Foarte indicate sint si baile in care se adauga argila (o data, de doua ori pe saptamina cite 15-30 de minute). Pentru aceasta aveti nevoie de multa argila, astfel incit apa calda pentru baie (37-39 de grade) sa devina tulbure. O asemenea baie purifica organismul. In timpul baii va puteti unge cu argila si fata, si parul – este o terapie extraordinara pentru piele.
Cum se foloseste in Germania
In Germania se fac bai cu argila dupa o metoda deosebita. Astfel, se adauga argila in apa din baie pina capata o consistenta asemanatoare smintinii, temperatura trebuie sa fie cu aproximativ 10 grade mai scazuta decit temperatura corpului (adica 25-27 de grade). Intrati in apa pina la partea inferioara a coapselor (partea superioara a corpului trebuie sa ramina acoperita). Durata acestei proceduri este de 15-45 de minute. In ciuda temperaturii destul de scazute a apei, peste citeva minute apare o senzatie de caldura placuta, straturile de argila apropiate de corp se incalzesc repede. In primele patru minute de la inceputul procedurii ritmul pulsului creste (in medie de la 78 la 112 batai de minut), apoi scade (pina la 80-85 de batai pe minut), iar dupa baie revine la normal.
Folosirea interna a argilei
Pentru uz intern este indicata numai argila grasa. Daca in ea mai exista si urme de nisip trebuie trecuta printr-un tifon. Se bea argila cu apa cu 30 de minute inainte de masa (200 de grame din aceasta solutie trebuie sa contina o lingurita de argila si 200 de grame de apa, iar pentru copiii mai mici de 12 ani – o jumatate de lingurita de argila).
In cazul epidemiilor infectioase apa cu argila trebuie folosita zilnic. Pentru o actiune de durata asupra intestinului, argila poate fi inghitita (in bucati de marimea unui bob de porumb). In tulburarile mai usoare ale tractului digestiv este suficient daca luati dimineata si seara pe stomacul gol cite o bucata de argila de marimea unei bomboane, iar in cazul unor afectiuni mai serioase – o data sau de mai multe ori pe zi luati cite 50-100 de grame de argila. Dupa un tratament de 12-15 zile trebuie sa faceti pauza o saptamina. atunci cind argila este respinsa de organism (mai ales la copii), aceasta poate fi indulcita cu zahar pina cind organismul se obisnuieste cu ea.
Ce boli interne pot fi tratate cu ajutorul argilei
Argila este recomandata in ulcerul stomacal sau duodenal, in parazitoza intestinului, colibacterioza, crampe, convulsii, epilepsie, paralizie, astm, laringita, bronsita, migrena, gusa, chelie, diverse eczeme, seboree, dermatita, in durerile reumatice, otita, sinuzita, hepatita, conjunctivita, prostata, cistita, ciroza, podagra, icter, alcoolism, dureri menstruale, deficit de vitamina C, balonari. Terapia cu argila este recomandata de asemenea in caz de nevroza, depresie, lumbago, artrita, calculi renali. Specialistii in domeniul terapiei cu ajutorul argilei afirma ca nu exista contraindicatii in folosirea acestui extraordinar medicament natural.
Citeva recomandari in terapia cu argila
Abcese, furuncule la toate afectiunile: argila sub forma de lipie se pune pe partea inflamata a corpului pentru o ora, de patru-sase ori pe zi.
Abcese in cavitatea bucala: lipia se aplica pe fata, iar argila inmuiata poate fi pusa si pe locul afectat. Lipiile se schimba la fiecare doua ore.
In cazul convulsiilor, crampelor, epilepsiei, paraliziei, lipiile de argila se pun in partea inferioara a spinarii, in partea de jos a stomacului.
Anghina, laringita: in aceste afectiuni este indicata gargara cu argila dizolvata in apa, dar si compresele sub forma de lipie.
In durerile de dinti sau gingii argila se amesteca cu pasta de dinti.
Astm bronsic: argila sub forma de lipii calde se pune pe spinare si pe piept de doua-patru ori pe zi.
Arsuri: pe locul arsurii se pun lipii din argila care se schimba la fiecare doua ore, pina cind se formeaza un nou strat de piele. Dupa aceea, pentru doua ore, de trei-patru ori pe zi se pun comprese pe locul arsurii.
Afectiuni ale inimii: la inceput se pun comprese cu argila, iar dupa aceea se pun lipii cite una-trei ore. Asemenea tratament trebuie facut de citeva ori pe zi.
Ivan Iotov recomanda urmatoarele comprese cu argila: in caz de raceala compresele se pun la radacina nasului, in anghina – pe git, in bronsita sau astm – pe spinare sau pe piept. In inflamarea prostatei si in radiculita compresele se pun in regiunea lombara (in acest caz puteti sa va coaseti un saculet din tifon pe care il umpleti cu argila). In durerile de dinti este bine sa va spalati pe dinti cu apa cu sare si argila, iar pe gingiile inflamate trebuie sa va puneti cite o bucata de argila.
Terapia cu argila poate fi insotita de tratamente cu fructe si sucuri, de reflexoterapie, dietoterapie, masaj, de bai de soare sau in apa marii, care actioneaza asupra circulatiei sangvine. In cazul crizelor care apar in timpul tratamentului cu argila, terapia nu se intrerupe pentru ca aceste crize sint doar semnalul care arata ca organismul se curata de substantele toxice.
Georgeta Licsandru
Tratament cu pasta de argila
Prepararea pastei
Prepararea pastei de argila este foarte simpla: punem argila intr-un recipient de sticla, de lemn, de faianta, de portelan (niciodata intr-un vas din metal sau din material plastic) si amestecam - adaugind apa - pina obtinem o pasta densa, putin mai moale decit pasta de modelat. Unii recomanda sa acoperim argila cu apa si sa asteptam citeva ore ca sa se obtina un terci omogen.
Din ea vom face cataplasme, groase (dupa indicatii) de 1,5-2 cm si cu o suprafata care sa depaseasca putin regiunea tratata.
Aplicatii reci sau calde
Cataplasmele (plasturii) vor fi, dupa caz, aplicate reci, caldute sau calde:
• Reci, pe regiunile inflamate sau pe partea de jos a abdomenului in acest caz reinnoindu-se de indata ce se incalzesc (15, 20, 30 de minute in genere). Daca persista senzatia de rece, se va inlocui cataplasma printr-una calduta.
• Caldute sau calde pe regiunea hepatica, pe rinichi, pe vezica, pe oase. Cataplasma va fi aplicata direct pe piele, la nevoie prin intermediul unui tifon.
Intii comprese, apoi cataplasme
Anumite afectiuni (afectiuni cardiace, contuzii, varice) se trateaza, cel putin la inceput, prin aplicari de comprese, si apoi cu cataplasme. Pentru a le prepara este de ajuns sa obtinem o fiertura foarte limpede, in care vom inmuia o bucata de pinza care nu se stoarce inainte de asezarea pe locul respectiv.
Cataplasmele si plasturii se vor fixa, dupa regiunile tratate, printr-o fasa Velpeau, o centura de flanela sau un bandaj in forma de T (pentru perineu).
Pentru un plasture la ceafa, se fixeaza banda de imobilizare in jurul fruntii, nu al gitului.
Durata aplicarii variaza
Durata aplicarii variaza, dupa caz, de la o ora la doua-trei ore, uneori toata noaptea. Daca apar senzatii neplacute (frig, durere), se va scoate cataplasma si nu se va reinnoi decit dupa 12 sau 24 de ore. In cazul in care cataplasma se usuca prea repede, va fi inlocuita prin alta proaspata.
Dupa scoaterea plasturelui sau a cataplasmei, ramasitele aderente la piele se indeparteaza prin spalaturi simple cu apa rece sau incropita.
Ritmul aplicarilor variaza
Ritmul aplicarilor variaza dupa afectiuni si dupa reactiile bolnavului.
• Abcese, supuratii diverse: se reinnoiesc plasturii din jumatate in jumatate de ora, apoi dintr-o ora si jumatate - intr-o ora si jumatate, zi si noapte, daca este necesar.
Pentru noapte se poate inlocui plasturele printr-o compresa cu apa argiloasa, care se va reinnoi o data sau de doua ori.
• Regiunile lombare, abdomen, partea inferioara a acestuia, regiunea hepatica: aplicarile pot provoca reactii mai mult sau mai putin vii. De aceea, le vom limita la o cataplasma pe zi, mentinuta doua pina la patru ore. Vom putea uneori sa lasam plasturele toata noaptea.
Nu vom face mai multe aplicari in acelasi timp. In cazul in care plasturii vor fi indicati in mai multe locuri (partea de jos a abdomenului si plaminul, de exemplu), se va respecta un interval de doua la patru ore intre diversele aplicari.
Femeile se vor abtine de la aplicari de argila in timpul menstrei.
Ce facem dupa folosire
Dupa folosire este necesar sa aruncam argila, caci este impregnata de toxine. Se vor spala bandajele utilizate.
Orice cura externa cu argila trebuie precedata sau insotita cu un tratament dezintoxicant intern prin fitoaromaterapie, suc de lamiie, laxative usoare, argila in genere, alimentatie echilibrata atoxica.
Odata inceputa, cura de argila nu trebuie intrerupta
Odata inceputa, cura de argila nu trebuie intrerupta decit in cazuri de exceptie.
Pe linga plasturi si comprese, argila poate fi intrebuintata cu folos pentru pudrare, in chip de talc, atit la sugari, cit si la copii si la adulti. Peste jupuiturile cutanate si peste plagi, pudrarea cu argila are o actiune antiseptica si cicatrizanta. La fel si pentru crapaturi, eczeme, ulcere, anumite cazuri de eritem.
Cum se foloseste in cosmetica
Mastile de frumusete contin foarte adesea argila. Se va proceda mai simplu, mai economic si mai eficace, folosind argila in pudra, din care se va face o pasta cu jumatate apa, jumatate suc de castravete, de rosii sau de struguri. Pasta aceasta va fi intinsa in strat subtire pe toata fata si pastrata pina se usuca: 15 minute pina la o jumatate de ora. Se va indeparta cu apa calduta. Procedeul acesta, o data pe saptamina, prezinta numai avantaje. Se trateaza acneea, eruptiile fetei, cuperoza, ridurile. Argila praf, amestecata cu ulei de masline, da o crema alinatoare, deopotriva de eficace in toate cazurile enumerate.
Cind se mai poate folosi
Pe de alta parte, argila poate fi utilizata in injectii vaginale si in spalaturi, in doze de 3-4 linguri la litrul de apa, usor incropita (scurgeri albe, metrite, colite, rectite, parazitoze intestinale).
Pentru bolnavii carora li se rocomanda bai de namol, care n-au timpul sau mijloacele de a se duce intr-o statiune termala specializata, prezentam mijlocul de a beneficia totusi de metoda aceasta terapeutica: se va prepara un terci de argila in cantitate suficienta pentru a umple o cada sau un butoi. Baia va putea fi folosita de mai multe ori. Va fi de ajuns sa adaugam, de fiecare data, o cantitate suficienta de apa calda.
Durata acestor bai va fi de 5-10 minute la inceput, apoi de 15-20 de minute. Baile se vor face din doua in doua zile sau de doua ori pe saptamina, timp de o luna. Se repeta daca este necesar dupa o intrerupere de trei-cinci saptamini. Sint indicate mai cu seama in cazuri de artritism, afectiuni reumatismale sau osoase si deopotriva in anemie.
Baile locale vor fi practicate in cazul reumatismelor miinilor sau ale picioarelor. In masura posibilitatilor apa de mare este preferabila sau cea in care s-a pus sare marina.
Cataplasme cu argila Prepararea pastei
·
despre argila
·
plante medicinale
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
TERAPIA CU ARGILA
·
terapii naturiste
Folosirea argilei in scopuri terapeutice. Argila
Folosirea argilei in scopuri terapeutice
In zilele noastre oamenii sint atit de atrasi de medicamente, incit adesea nu isi pot imagina viata fara ele. Ii doare capul, imediat inghit un analgezic, au racit – inghit aspirina si antibiotice, fara sa tina cont de faptul ca acea durere de cap poate avea sute de alte cauze (de la oboseala pina la piciorul plat), iar aspirina si analgezicul, fara sa tinem cont de proprietatile antibacteriene, pot provoca un soc. In timp ce la noi lumea se trateaza cu diverse preparate medicamentoase, iar dintre mijloacele naturale intiietate au doar alcoolul si usturoiul, in alte parti este folosita argila.
Cu numai citeva decenii in urma cercetatorii au inceput sa se gindeasca serios la mijloacele naturale de tratament. Cercetarile au aratat ca argila contine practic toate microelementele si substantele active din punct de vedere biologic si concentreaza raze electromagnetice. In ea se afla o mare cantitate de radiu – un element chimic radioactiv care are caracteristici naturale unice. Argila concentreaza in ea magnetismul soarelui, aerului si apei. Ea contribuie la regenerarea tesuturilor, la remineralizarea organismului (absorbtia sarurilor), la eliminarea toxinelor, a gazelor, are proprietati antitoxice, antiseptice, antibacteriologice si de conservare.
Folosita din Egiptul antic
Argila a fost foarte mult folosita inca din Egiptul Antic: frumusetile locale, dupa reteta renumitei imparatese Nefertiti, isi intindeau pe corp argila amestecata cu uleiuri volatile si stateau asa citeva ore. Efectul era uimitor: argila le facea pe femei atit de atragatoare, incit barbatii le cadeau la picioare. Cu ajutorul argilei egiptenii conservau mumiile, iar romanii o foloseau in timpul spalatului. In vechile papirusuri au fost gasite retete de tratare a diverselor inflamatii externe sau interne, infectiilor, abceselor, tulburarilor intestinale, chiar a sifilisului cu ajutorul argilei. Argila a fost foarte pretuita de Dioscorides, Plinius cel Batrin, Avicena. Hipocrate a scris ca argila si namolul marin elimina din organism tot ceea ce este vatamator si negativ, iar procesele inflamatoare din tesuturi trec in argila impreuna cu mirosul neplacut.
Obiceiuri pe mapamond legate de argila
Locuitorii Indochinei inainte de a bea apa dintr-un riu tulburau namolul de pe fundul acestuia. Unele popoare adauga argila in mincare. Aceasta este un conservant extraordinar si ajuta la pastrarea strugurilor, morcovilor, sfeclei, ridichilor in timpul iernii. Ouale cufundate citeva secunde in argila amestecata cu apa, iar dupa aceea uscate, se pot pastra mai mult de cinci luni, dar la o temperatura mai scazuta. Sint marturii potrivit carora in Rusia, in clinica lui S.P. Botkin, argila era folosita in trecut sub forma de comprese reci (argila rece folosita de obicei de sculptori) in tratarea isteriei, afectiunilor sistemului cardiovascular si ale aortelor. Compresele cu argila rece pastreaza mult timp temperatura corpului si nu provoaca neplaceri. In vremurile noastre, in Germania si Scotia, fiziologii pun pe cavitatea toracica a persoanelor bolnave comprese reci cu argila, citeodata chiar si pentru 24 de ore.
In anul 1903, un profesor de la Universitatea din Berlin a folosit cu succes argila in tratarea holerei asiatice. In primul razboi mondial, soldatilor francezi li se adauga argila in mustar pentru a fi protejati in timpul epidemiei de dizenterie.
Cu ajutorul argilei sint eliminate toxinele
Argila este un amestec de alumosilicati (sare naturala a acizilor silicici, in a carei structura cristalina o parte din ionii de siliciu sint inlocuiti cu cei de aluminiu), care contine siliciu, aluminiu, mangan, titan, potasiu, calciu si sodiu. Este de asemenea bogata in substante active din punct de vedere biologic, saruri minerale si microelemente (magneziu, bariu, beriliu, fier, galiu, cupru, cobalt, molibden), care influenteaza in mod nemijlocit sistemul endocrin uman. Cuprul continut in argila stimuleaza secretia fermentilor din ficat, a hormonilor din hipofiza si din pancreas, contribuie la schimbul corect de albumine, grasimi, hidrati de carbon si vitamine.
De cite feluri este argila
In natura se gasesc mai multe feluri de argila: alba, verde, rosie si galbena.
Argila alba sau caolinul consta in general din silicat de aluminiu cu adaos de silicat de magneziu si calciu. Prezenta magneziului, a fierului si a calciului permite folosirea caolinului in cazurile de extenuare si de demineralizare a organismului, in anemie, in afectiunile de natura oncologica.
Argila verde contine siliciu (49 la suta), aluminiu (5,6 la suta), oxid de fier (4,4 la suta), magneziu (4,2 la suta), oxizi alcalini de fier (3 la suta), apa (7,4 la suta). Datorita continutului ridicat de siliciu argila verde este folosita in tratarea bolilor care apar o data cu inaintarea in virsta, ateroscleroza, tuberculoza.
Argila rosie este de mare ajutor in bolile articulatiilor.
O valoare deosebita are argila untoasa de culoare albastra. Medicul si cercetatorul bulgar Ivan Iotov a inchinat foarte mult timp cercetarii argilei albastre si a stabilit ca aceasta are acelasi cimp de vibratii ca si celulele sanatoase si ca este capabila sa echilibreze biocimpul slabit al omului. Masuratorile facute de I. Iotov in anul 1991 au aratat ca argila are calitati terapeutice, o unda statica cu o lungime de 8 metri, care coincide cu undele celulelor sanatoase din organismul uman. De aceea, ea nu este daunatoare, nu are contraindicatii, este un mijloc terapeutic universal.
Argila de cimp este foarte buna
Pentru tratament se poate folosi argila cu un cimp vibrational energetic de tipul undelor radio, care patrunde profund in organismul uman. Aceasta argila distruge celulele bolnave, care au o alta lungime de unda. Argila vibreaza asemenea celulelor sanatoase si in acest fel le purifica de substantele daunatoare adunate in ele, substante care impiedica functionarea lor normala.
Argila din cariere este cea mai buna
Cea mai buna argila este aceea luata din cariere, din gropile pentru fundatia unor constructii, din ripe, pentru ca se stie de foarte mult timp ca actiunea argilei luata de la adincime este de citeva ori mai ridicata decit cea a argilei de suprafata.
Cum se pastreaza
Argila trebuie pastrata in cutii din lemn. Inainte de a fi folosita ea trebuie uscata la soare doua-trei zile: dupa ce a stat la intuneric mii de ani, argila se reincarca astfel cu energie solara, iar proprietatile ei terapeutice devin si mai puternice. Dupa ce a stat la soare, argila este pisata marunt, se trece printr-o sita de metal pentru a fi eliminate corpurile straine care pot aparea in ea, se adauga apa calda sau apa cu sare de bucatarie (in proportie de 10 la suta), se amesteca si se incalzeste la baie de aburi.
Argila este foarte absorbanta
Argila este un absorbant puternic. Datorita gradului inalt de dispersie a particulelor, ea absoarbe grasimile si toxinele de natura gazoasa, mirosurile, gazele, puroiul, microbii. Este totodata un dezintoxicant deosebit (neutralizeaza veninul). De exemplu, s-au facut unele experiente pe sobolani: cei carora pe linga stricnina li s-a adaugat in mincare si argila au supravietuit, iar cei care au fost hraniti cu mincarea otravita, dar fara argila, au murit.
Are proprietati antiseptice
Avind proprietati antiseptice (de sterilizare), argila vindeca foarte bine ranile si contribuie la restabilirea potentialului bioenergetic in cazul unor inflalmatii de natura diferita. Argila are o calitate deosebita, asa-numitul tropism (tendinta de acomodare si de orientare a unui organism vegetal fixat de pamint, intr-o anumita directie, sub influenta unei excitatii exterioare ca lumina, gravitatia, caldura, umiditatea etc.), adica tinde catre partile afectate ale corpului, catre locurile care au nevoie de regenerare bioenergetica.
Cum se verifica argila
Inainte de a incepe sa folositi argila in scopuri terapeutice trebuie sa o verificati. Primul mod de verificare: puneti in apa o cantitate mica de argila – argila buna (grasa, untoasa) se asaza pe fundul paharului incet, in timp ce argila saraca in minerale, de calitate proasta, se lasa la fundul paharului repede.
Cel de-al doilea mod de verificare a calitatii argilei a fost propus de Ivan Iotov. Acesta a spus ca argila poate fi folosita in scopuri terapeutice daca unda ei statica are 8 metri sau chiar mai mult. Calitatea argilei poate fi masurata aproximativ cu ajutorul unui pendul. Luati pendulul in mina (agatati de ata o greutate – un inel, o piulita), asezati-l pe stratul de argila. Pendulul trebuie sa arate plus (sa se miste de la dreapta la stinga), iara nu minus (sens in care greutatea se va misca de la stinga la dreapta). Dupa aceea, incet si cu atentie indepartati-va de stratul de argila la o distanta de 8 metri, continuind sa urmariti pendulul. Daca greutatea continua sa se miste indicind plus se poate spune ca argila gasita este puternica din punct de vedere energetic, are calitati terapeutice.
Pentru tratament cea mai buna este argila din care dupa ce a fost inmuiata in apa se poate face un inel care nu se rupe sau se crapa dupa ce s-a uscat. Cel mai bine este sa folositi argila din localitatea in care traiti.
Sub ce forme se foloseste argila
Argila se foloseste sub forma de alifie, pasta, comprese, cataplasme, fretionari, balsamuri in care se adauga miere, otet, ierburi aromatice, dar si sub forma de bai terapeutice sau dizolvata in apa pentru clisme.
In cazul afectiunilor cronice se folosesc compresele calde, iar in cazul abceselor si al supuratiilor – cele reci. Terapia cu argila calda este contraindicata in hemoragii, in circulatia proasta a singelui, in tumori, tuberculoza, de asemenea in timpul menstruatiei. Atunci cind este folosita calda, argila nu trebuie fiarta si nici adaugata peste ea apa clocotita, pentru ca in acest fel isi poate pierde proprietatile terapeutice, ci trebuie doar incalzita la 40-60 de grade la baie de aburi.
Tratamentul trebuie sa cuprinda de obicei intre 12 si 15 proceduri. Daca afectiunile persista, tratamentul poate fi repetat peste cinci-sase luni.
Folosirea externa a argilei
Se pune pe un tifon o lipie din argila groasa de 1-2 centimetri putin mai mare decit partea bolnava. Argila poate fi rece sau calda. Argila calda se aplica pe ficat, plamini, vezica biliara si articulatii. In cazul bolilor de inima sau al contuziilor se pun comprese cu apa in care s-a dizolvat argila. Si lipiile, si compresele trebuie acoperite cu o pinza groasa pentru a mentine caldura.
Abcesele care supureaza sint tratate tot cu ajutorul compreselor, care trebuie schimbate la fiecare 30-60 de minute. Pe stomac, ficat si picioare compresele se pun pentru doua-trei ore pentru a trezi o reactie puternica.
Pentru compresele de durata se poate folosi si argila pudra. Aceasta este indicata a se utiliza in locul pudrei pentru copii in diversele afectiuni ale pielii, in psoriazis.
Argila este recomandata si pentru mastile cosmetice. Femeile care vor sa aiba un ten moale si fin trebuie sa stie ca o masca mai buna decit cea cu argila nu s-a inventat. Argila se amesteca cu suc de castravete si apa in cantitati egale, se obtine astfel o pasta care se intinde pe fata pentru 10-30 de minute, dupa care se spala. Aceasta masca se aplica o data pe saptamina. In cazul tenului cu cosuri argila pudra se amesteca cu ulei de masline.
In cazul afectiunilor intestinului, in colite, in bolile ginecologice pentru spalaturi si clisme se pun trei-patru linguri de argila intr-un litru de apa, inainte de folosire se incalzeste la temperatura corpului.
Foarte indicate sint si baile in care se adauga argila (o data, de doua ori pe saptamina cite 15-30 de minute). Pentru aceasta aveti nevoie de multa argila, astfel incit apa calda pentru baie (37-39 de grade) sa devina tulbure. O asemenea baie purifica organismul. In timpul baii va puteti unge cu argila si fata, si parul – este o terapie extraordinara pentru piele.
Cum se foloseste in Germania
In Germania se fac bai cu argila dupa o metoda deosebita. Astfel, se adauga argila in apa din baie pina capata o consistenta asemanatoare smintinii, temperatura trebuie sa fie cu aproximativ 10 grade mai scazuta decit temperatura corpului (adica 25-27 de grade). Intrati in apa pina la partea inferioara a coapselor (partea superioara a corpului trebuie sa ramina acoperita). Durata acestei proceduri este de 15-45 de minute. In ciuda temperaturii destul de scazute a apei, peste citeva minute apare o senzatie de caldura placuta, straturile de argila apropiate de corp se incalzesc repede. In primele patru minute de la inceputul procedurii ritmul pulsului creste (in medie de la 78 la 112 batai de minut), apoi scade (pina la 80-85 de batai pe minut), iar dupa baie revine la normal.
Folosirea interna a argilei
Pentru uz intern este indicata numai argila grasa. Daca in ea mai exista si urme de nisip trebuie trecuta printr-un tifon. Se bea argila cu apa cu 30 de minute inainte de masa (200 de grame din aceasta solutie trebuie sa contina o lingurita de argila si 200 de grame de apa, iar pentru copiii mai mici de 12 ani – o jumatate de lingurita de argila).
In cazul epidemiilor infectioase apa cu argila trebuie folosita zilnic. Pentru o actiune de durata asupra intestinului, argila poate fi inghitita (in bucati de marimea unui bob de porumb). In tulburarile mai usoare ale tractului digestiv este suficient daca luati dimineata si seara pe stomacul gol cite o bucata de argila de marimea unei bomboane, iar in cazul unor afectiuni mai serioase – o data sau de mai multe ori pe zi luati cite 50-100 de grame de argila. Dupa un tratament de 12-15 zile trebuie sa faceti pauza o saptamina. atunci cind argila este respinsa de organism (mai ales la copii), aceasta poate fi indulcita cu zahar pina cind organismul se obisnuieste cu ea.
Ce boli interne pot fi tratate cu ajutorul argilei
Argila este recomandata in ulcerul stomacal sau duodenal, in parazitoza intestinului, colibacterioza, crampe, convulsii, epilepsie, paralizie, astm, laringita, bronsita, migrena, gusa, chelie, diverse eczeme, seboree, dermatita, in durerile reumatice, otita, sinuzita, hepatita, conjunctivita, prostata, cistita, ciroza, podagra, icter, alcoolism, dureri menstruale, deficit de vitamina C, balonari. Terapia cu argila este recomandata de asemenea in caz de nevroza, depresie, lumbago, artrita, calculi renali. Specialistii in domeniul terapiei cu ajutorul argilei afirma ca nu exista contraindicatii in folosirea acestui extraordinar medicament natural.
Citeva recomandari in terapia cu argila
Abcese, furuncule la toate afectiunile: argila sub forma de lipie se pune pe partea inflamata a corpului pentru o ora, de patru-sase ori pe zi.
Abcese in cavitatea bucala: lipia se aplica pe fata, iar argila inmuiata poate fi pusa si pe locul afectat. Lipiile se schimba la fiecare doua ore.
In cazul convulsiilor, crampelor, epilepsiei, paraliziei, lipiile de argila se pun in partea inferioara a spinarii, in partea de jos a stomacului.
Anghina, laringita: in aceste afectiuni este indicata gargara cu argila dizolvata in apa, dar si compresele sub forma de lipie.
In durerile de dinti sau gingii argila se amesteca cu pasta de dinti.
Astm bronsic: argila sub forma de lipii calde se pune pe spinare si pe piept de doua-patru ori pe zi.
Arsuri: pe locul arsurii se pun lipii din argila care se schimba la fiecare doua ore, pina cind se formeaza un nou strat de piele. Dupa aceea, pentru doua ore, de trei-patru ori pe zi se pun comprese pe locul arsurii.
Afectiuni ale inimii: la inceput se pun comprese cu argila, iar dupa aceea se pun lipii cite una-trei ore. Asemenea tratament trebuie facut de citeva ori pe zi.
Ivan Iotov recomanda urmatoarele comprese cu argila: in caz de raceala compresele se pun la radacina nasului, in anghina – pe git, in bronsita sau astm – pe spinare sau pe piept. In inflamarea prostatei si in radiculita compresele se pun in regiunea lombara (in acest caz puteti sa va coaseti un saculet din tifon pe care il umpleti cu argila). In durerile de dinti este bine sa va spalati pe dinti cu apa cu sare si argila, iar pe gingiile inflamate trebuie sa va puneti cite o bucata de argila.
Terapia cu argila poate fi insotita de tratamente cu fructe si sucuri, de reflexoterapie, dietoterapie, masaj, de bai de soare sau in apa marii, care actioneaza asupra circulatiei sangvine. In cazul crizelor care apar in timpul tratamentului cu argila, terapia nu se intrerupe pentru ca aceste crize sint doar semnalul care arata ca organismul se curata de substantele toxice.
Georgeta Licsandru
Tratament cu pasta de argila
Prepararea pastei
Prepararea pastei de argila este foarte simpla: punem argila intr-un recipient de sticla, de lemn, de faianta, de portelan (niciodata intr-un vas din metal sau din material plastic) si amestecam - adaugind apa - pina obtinem o pasta densa, putin mai moale decit pasta de modelat. Unii recomanda sa acoperim argila cu apa si sa asteptam citeva ore ca sa se obtina un terci omogen.
Din ea vom face cataplasme, groase (dupa indicatii) de 1,5-2 cm si cu o suprafata care sa depaseasca putin regiunea tratata.
Aplicatii reci sau calde
Cataplasmele (plasturii) vor fi, dupa caz, aplicate reci, caldute sau calde:
• Reci, pe regiunile inflamate sau pe partea de jos a abdomenului in acest caz reinnoindu-se de indata ce se incalzesc (15, 20, 30 de minute in genere). Daca persista senzatia de rece, se va inlocui cataplasma printr-una calduta.
• Caldute sau calde pe regiunea hepatica, pe rinichi, pe vezica, pe oase. Cataplasma va fi aplicata direct pe piele, la nevoie prin intermediul unui tifon.
Intii comprese, apoi cataplasme
Anumite afectiuni (afectiuni cardiace, contuzii, varice) se trateaza, cel putin la inceput, prin aplicari de comprese, si apoi cu cataplasme. Pentru a le prepara este de ajuns sa obtinem o fiertura foarte limpede, in care vom inmuia o bucata de pinza care nu se stoarce inainte de asezarea pe locul respectiv.
Cataplasmele si plasturii se vor fixa, dupa regiunile tratate, printr-o fasa Velpeau, o centura de flanela sau un bandaj in forma de T (pentru perineu).
Pentru un plasture la ceafa, se fixeaza banda de imobilizare in jurul fruntii, nu al gitului.
Durata aplicarii variaza
Durata aplicarii variaza, dupa caz, de la o ora la doua-trei ore, uneori toata noaptea. Daca apar senzatii neplacute (frig, durere), se va scoate cataplasma si nu se va reinnoi decit dupa 12 sau 24 de ore. In cazul in care cataplasma se usuca prea repede, va fi inlocuita prin alta proaspata.
Dupa scoaterea plasturelui sau a cataplasmei, ramasitele aderente la piele se indeparteaza prin spalaturi simple cu apa rece sau incropita.
Ritmul aplicarilor variaza
Ritmul aplicarilor variaza dupa afectiuni si dupa reactiile bolnavului.
• Abcese, supuratii diverse: se reinnoiesc plasturii din jumatate in jumatate de ora, apoi dintr-o ora si jumatate - intr-o ora si jumatate, zi si noapte, daca este necesar.
Pentru noapte se poate inlocui plasturele printr-o compresa cu apa argiloasa, care se va reinnoi o data sau de doua ori.
• Regiunile lombare, abdomen, partea inferioara a acestuia, regiunea hepatica: aplicarile pot provoca reactii mai mult sau mai putin vii. De aceea, le vom limita la o cataplasma pe zi, mentinuta doua pina la patru ore. Vom putea uneori sa lasam plasturele toata noaptea.
Nu vom face mai multe aplicari in acelasi timp. In cazul in care plasturii vor fi indicati in mai multe locuri (partea de jos a abdomenului si plaminul, de exemplu), se va respecta un interval de doua la patru ore intre diversele aplicari.
Femeile se vor abtine de la aplicari de argila in timpul menstrei.
Ce facem dupa folosire
Dupa folosire este necesar sa aruncam argila, caci este impregnata de toxine. Se vor spala bandajele utilizate.
Orice cura externa cu argila trebuie precedata sau insotita cu un tratament dezintoxicant intern prin fitoaromaterapie, suc de lamiie, laxative usoare, argila in genere, alimentatie echilibrata atoxica.
Odata inceputa, cura de argila nu trebuie intrerupta
Odata inceputa, cura de argila nu trebuie intrerupta decit in cazuri de exceptie.
Pe linga plasturi si comprese, argila poate fi intrebuintata cu folos pentru pudrare, in chip de talc, atit la sugari, cit si la copii si la adulti. Peste jupuiturile cutanate si peste plagi, pudrarea cu argila are o actiune antiseptica si cicatrizanta. La fel si pentru crapaturi, eczeme, ulcere, anumite cazuri de eritem.
Cum se foloseste in cosmetica
Mastile de frumusete contin foarte adesea argila. Se va proceda mai simplu, mai economic si mai eficace, folosind argila in pudra, din care se va face o pasta cu jumatate apa, jumatate suc de castravete, de rosii sau de struguri. Pasta aceasta va fi intinsa in strat subtire pe toata fata si pastrata pina se usuca: 15 minute pina la o jumatate de ora. Se va indeparta cu apa calduta. Procedeul acesta, o data pe saptamina, prezinta numai avantaje. Se trateaza acneea, eruptiile fetei, cuperoza, ridurile. Argila praf, amestecata cu ulei de masline, da o crema alinatoare, deopotriva de eficace in toate cazurile enumerate.
Cind se mai poate folosi
Pe de alta parte, argila poate fi utilizata in injectii vaginale si in spalaturi, in doze de 3-4 linguri la litrul de apa, usor incropita (scurgeri albe, metrite, colite, rectite, parazitoze intestinale).
Pentru bolnavii carora li se rocomanda bai de namol, care n-au timpul sau mijloacele de a se duce intr-o statiune termala specializata, prezentam mijlocul de a beneficia totusi de metoda aceasta terapeutica: se va prepara un terci de argila in cantitate suficienta pentru a umple o cada sau un butoi. Baia va putea fi folosita de mai multe ori. Va fi de ajuns sa adaugam, de fiecare data, o cantitate suficienta de apa calda.
Durata acestor bai va fi de 5-10 minute la inceput, apoi de 15-20 de minute. Baile se vor face din doua in doua zile sau de doua ori pe saptamina, timp de o luna. Se repeta daca este necesar dupa o intrerupere de trei-cinci saptamini. Sint indicate mai cu seama in cazuri de artritism, afectiuni reumatismale sau osoase si deopotriva in anemie.
Baile locale vor fi practicate in cazul reumatismelor miinilor sau ale picioarelor. In masura posibilitatilor apa de mare este preferabila sau cea in care s-a pus sare marina.
In zilele noastre oamenii sint atit de atrasi de medicamente, incit adesea nu isi pot imagina viata fara ele. Ii doare capul, imediat inghit un analgezic, au racit – inghit aspirina si antibiotice, fara sa tina cont de faptul ca acea durere de cap poate avea sute de alte cauze (de la oboseala pina la piciorul plat), iar aspirina si analgezicul, fara sa tinem cont de proprietatile antibacteriene, pot provoca un soc. In timp ce la noi lumea se trateaza cu diverse preparate medicamentoase, iar dintre mijloacele naturale intiietate au doar alcoolul si usturoiul, in alte parti este folosita argila.
Cu numai citeva decenii in urma cercetatorii au inceput sa se gindeasca serios la mijloacele naturale de tratament. Cercetarile au aratat ca argila contine practic toate microelementele si substantele active din punct de vedere biologic si concentreaza raze electromagnetice. In ea se afla o mare cantitate de radiu – un element chimic radioactiv care are caracteristici naturale unice. Argila concentreaza in ea magnetismul soarelui, aerului si apei. Ea contribuie la regenerarea tesuturilor, la remineralizarea organismului (absorbtia sarurilor), la eliminarea toxinelor, a gazelor, are proprietati antitoxice, antiseptice, antibacteriologice si de conservare.
Folosita din Egiptul antic
Argila a fost foarte mult folosita inca din Egiptul Antic: frumusetile locale, dupa reteta renumitei imparatese Nefertiti, isi intindeau pe corp argila amestecata cu uleiuri volatile si stateau asa citeva ore. Efectul era uimitor: argila le facea pe femei atit de atragatoare, incit barbatii le cadeau la picioare. Cu ajutorul argilei egiptenii conservau mumiile, iar romanii o foloseau in timpul spalatului. In vechile papirusuri au fost gasite retete de tratare a diverselor inflamatii externe sau interne, infectiilor, abceselor, tulburarilor intestinale, chiar a sifilisului cu ajutorul argilei. Argila a fost foarte pretuita de Dioscorides, Plinius cel Batrin, Avicena. Hipocrate a scris ca argila si namolul marin elimina din organism tot ceea ce este vatamator si negativ, iar procesele inflamatoare din tesuturi trec in argila impreuna cu mirosul neplacut.
Obiceiuri pe mapamond legate de argila
Locuitorii Indochinei inainte de a bea apa dintr-un riu tulburau namolul de pe fundul acestuia. Unele popoare adauga argila in mincare. Aceasta este un conservant extraordinar si ajuta la pastrarea strugurilor, morcovilor, sfeclei, ridichilor in timpul iernii. Ouale cufundate citeva secunde in argila amestecata cu apa, iar dupa aceea uscate, se pot pastra mai mult de cinci luni, dar la o temperatura mai scazuta. Sint marturii potrivit carora in Rusia, in clinica lui S.P. Botkin, argila era folosita in trecut sub forma de comprese reci (argila rece folosita de obicei de sculptori) in tratarea isteriei, afectiunilor sistemului cardiovascular si ale aortelor. Compresele cu argila rece pastreaza mult timp temperatura corpului si nu provoaca neplaceri. In vremurile noastre, in Germania si Scotia, fiziologii pun pe cavitatea toracica a persoanelor bolnave comprese reci cu argila, citeodata chiar si pentru 24 de ore.
In anul 1903, un profesor de la Universitatea din Berlin a folosit cu succes argila in tratarea holerei asiatice. In primul razboi mondial, soldatilor francezi li se adauga argila in mustar pentru a fi protejati in timpul epidemiei de dizenterie.
Cu ajutorul argilei sint eliminate toxinele
Argila este un amestec de alumosilicati (sare naturala a acizilor silicici, in a carei structura cristalina o parte din ionii de siliciu sint inlocuiti cu cei de aluminiu), care contine siliciu, aluminiu, mangan, titan, potasiu, calciu si sodiu. Este de asemenea bogata in substante active din punct de vedere biologic, saruri minerale si microelemente (magneziu, bariu, beriliu, fier, galiu, cupru, cobalt, molibden), care influenteaza in mod nemijlocit sistemul endocrin uman. Cuprul continut in argila stimuleaza secretia fermentilor din ficat, a hormonilor din hipofiza si din pancreas, contribuie la schimbul corect de albumine, grasimi, hidrati de carbon si vitamine.
De cite feluri este argila
In natura se gasesc mai multe feluri de argila: alba, verde, rosie si galbena.
Argila alba sau caolinul consta in general din silicat de aluminiu cu adaos de silicat de magneziu si calciu. Prezenta magneziului, a fierului si a calciului permite folosirea caolinului in cazurile de extenuare si de demineralizare a organismului, in anemie, in afectiunile de natura oncologica.
Argila verde contine siliciu (49 la suta), aluminiu (5,6 la suta), oxid de fier (4,4 la suta), magneziu (4,2 la suta), oxizi alcalini de fier (3 la suta), apa (7,4 la suta). Datorita continutului ridicat de siliciu argila verde este folosita in tratarea bolilor care apar o data cu inaintarea in virsta, ateroscleroza, tuberculoza.
Argila rosie este de mare ajutor in bolile articulatiilor.
O valoare deosebita are argila untoasa de culoare albastra. Medicul si cercetatorul bulgar Ivan Iotov a inchinat foarte mult timp cercetarii argilei albastre si a stabilit ca aceasta are acelasi cimp de vibratii ca si celulele sanatoase si ca este capabila sa echilibreze biocimpul slabit al omului. Masuratorile facute de I. Iotov in anul 1991 au aratat ca argila are calitati terapeutice, o unda statica cu o lungime de 8 metri, care coincide cu undele celulelor sanatoase din organismul uman. De aceea, ea nu este daunatoare, nu are contraindicatii, este un mijloc terapeutic universal.
Argila de cimp este foarte buna
Pentru tratament se poate folosi argila cu un cimp vibrational energetic de tipul undelor radio, care patrunde profund in organismul uman. Aceasta argila distruge celulele bolnave, care au o alta lungime de unda. Argila vibreaza asemenea celulelor sanatoase si in acest fel le purifica de substantele daunatoare adunate in ele, substante care impiedica functionarea lor normala.
Argila din cariere este cea mai buna
Cea mai buna argila este aceea luata din cariere, din gropile pentru fundatia unor constructii, din ripe, pentru ca se stie de foarte mult timp ca actiunea argilei luata de la adincime este de citeva ori mai ridicata decit cea a argilei de suprafata.
Cum se pastreaza
Argila trebuie pastrata in cutii din lemn. Inainte de a fi folosita ea trebuie uscata la soare doua-trei zile: dupa ce a stat la intuneric mii de ani, argila se reincarca astfel cu energie solara, iar proprietatile ei terapeutice devin si mai puternice. Dupa ce a stat la soare, argila este pisata marunt, se trece printr-o sita de metal pentru a fi eliminate corpurile straine care pot aparea in ea, se adauga apa calda sau apa cu sare de bucatarie (in proportie de 10 la suta), se amesteca si se incalzeste la baie de aburi.
Argila este foarte absorbanta
Argila este un absorbant puternic. Datorita gradului inalt de dispersie a particulelor, ea absoarbe grasimile si toxinele de natura gazoasa, mirosurile, gazele, puroiul, microbii. Este totodata un dezintoxicant deosebit (neutralizeaza veninul). De exemplu, s-au facut unele experiente pe sobolani: cei carora pe linga stricnina li s-a adaugat in mincare si argila au supravietuit, iar cei care au fost hraniti cu mincarea otravita, dar fara argila, au murit.
Are proprietati antiseptice
Avind proprietati antiseptice (de sterilizare), argila vindeca foarte bine ranile si contribuie la restabilirea potentialului bioenergetic in cazul unor inflalmatii de natura diferita. Argila are o calitate deosebita, asa-numitul tropism (tendinta de acomodare si de orientare a unui organism vegetal fixat de pamint, intr-o anumita directie, sub influenta unei excitatii exterioare ca lumina, gravitatia, caldura, umiditatea etc.), adica tinde catre partile afectate ale corpului, catre locurile care au nevoie de regenerare bioenergetica.
Cum se verifica argila
Inainte de a incepe sa folositi argila in scopuri terapeutice trebuie sa o verificati. Primul mod de verificare: puneti in apa o cantitate mica de argila – argila buna (grasa, untoasa) se asaza pe fundul paharului incet, in timp ce argila saraca in minerale, de calitate proasta, se lasa la fundul paharului repede.
Cel de-al doilea mod de verificare a calitatii argilei a fost propus de Ivan Iotov. Acesta a spus ca argila poate fi folosita in scopuri terapeutice daca unda ei statica are 8 metri sau chiar mai mult. Calitatea argilei poate fi masurata aproximativ cu ajutorul unui pendul. Luati pendulul in mina (agatati de ata o greutate – un inel, o piulita), asezati-l pe stratul de argila. Pendulul trebuie sa arate plus (sa se miste de la dreapta la stinga), iara nu minus (sens in care greutatea se va misca de la stinga la dreapta). Dupa aceea, incet si cu atentie indepartati-va de stratul de argila la o distanta de 8 metri, continuind sa urmariti pendulul. Daca greutatea continua sa se miste indicind plus se poate spune ca argila gasita este puternica din punct de vedere energetic, are calitati terapeutice.
Pentru tratament cea mai buna este argila din care dupa ce a fost inmuiata in apa se poate face un inel care nu se rupe sau se crapa dupa ce s-a uscat. Cel mai bine este sa folositi argila din localitatea in care traiti.
Sub ce forme se foloseste argila
Argila se foloseste sub forma de alifie, pasta, comprese, cataplasme, fretionari, balsamuri in care se adauga miere, otet, ierburi aromatice, dar si sub forma de bai terapeutice sau dizolvata in apa pentru clisme.
In cazul afectiunilor cronice se folosesc compresele calde, iar in cazul abceselor si al supuratiilor – cele reci. Terapia cu argila calda este contraindicata in hemoragii, in circulatia proasta a singelui, in tumori, tuberculoza, de asemenea in timpul menstruatiei. Atunci cind este folosita calda, argila nu trebuie fiarta si nici adaugata peste ea apa clocotita, pentru ca in acest fel isi poate pierde proprietatile terapeutice, ci trebuie doar incalzita la 40-60 de grade la baie de aburi.
Tratamentul trebuie sa cuprinda de obicei intre 12 si 15 proceduri. Daca afectiunile persista, tratamentul poate fi repetat peste cinci-sase luni.
Folosirea externa a argilei
Se pune pe un tifon o lipie din argila groasa de 1-2 centimetri putin mai mare decit partea bolnava. Argila poate fi rece sau calda. Argila calda se aplica pe ficat, plamini, vezica biliara si articulatii. In cazul bolilor de inima sau al contuziilor se pun comprese cu apa in care s-a dizolvat argila. Si lipiile, si compresele trebuie acoperite cu o pinza groasa pentru a mentine caldura.
Abcesele care supureaza sint tratate tot cu ajutorul compreselor, care trebuie schimbate la fiecare 30-60 de minute. Pe stomac, ficat si picioare compresele se pun pentru doua-trei ore pentru a trezi o reactie puternica.
Pentru compresele de durata se poate folosi si argila pudra. Aceasta este indicata a se utiliza in locul pudrei pentru copii in diversele afectiuni ale pielii, in psoriazis.
Argila este recomandata si pentru mastile cosmetice. Femeile care vor sa aiba un ten moale si fin trebuie sa stie ca o masca mai buna decit cea cu argila nu s-a inventat. Argila se amesteca cu suc de castravete si apa in cantitati egale, se obtine astfel o pasta care se intinde pe fata pentru 10-30 de minute, dupa care se spala. Aceasta masca se aplica o data pe saptamina. In cazul tenului cu cosuri argila pudra se amesteca cu ulei de masline.
In cazul afectiunilor intestinului, in colite, in bolile ginecologice pentru spalaturi si clisme se pun trei-patru linguri de argila intr-un litru de apa, inainte de folosire se incalzeste la temperatura corpului.
Foarte indicate sint si baile in care se adauga argila (o data, de doua ori pe saptamina cite 15-30 de minute). Pentru aceasta aveti nevoie de multa argila, astfel incit apa calda pentru baie (37-39 de grade) sa devina tulbure. O asemenea baie purifica organismul. In timpul baii va puteti unge cu argila si fata, si parul – este o terapie extraordinara pentru piele.
Cum se foloseste in Germania
In Germania se fac bai cu argila dupa o metoda deosebita. Astfel, se adauga argila in apa din baie pina capata o consistenta asemanatoare smintinii, temperatura trebuie sa fie cu aproximativ 10 grade mai scazuta decit temperatura corpului (adica 25-27 de grade). Intrati in apa pina la partea inferioara a coapselor (partea superioara a corpului trebuie sa ramina acoperita). Durata acestei proceduri este de 15-45 de minute. In ciuda temperaturii destul de scazute a apei, peste citeva minute apare o senzatie de caldura placuta, straturile de argila apropiate de corp se incalzesc repede. In primele patru minute de la inceputul procedurii ritmul pulsului creste (in medie de la 78 la 112 batai de minut), apoi scade (pina la 80-85 de batai pe minut), iar dupa baie revine la normal.
Folosirea interna a argilei
Pentru uz intern este indicata numai argila grasa. Daca in ea mai exista si urme de nisip trebuie trecuta printr-un tifon. Se bea argila cu apa cu 30 de minute inainte de masa (200 de grame din aceasta solutie trebuie sa contina o lingurita de argila si 200 de grame de apa, iar pentru copiii mai mici de 12 ani – o jumatate de lingurita de argila).
In cazul epidemiilor infectioase apa cu argila trebuie folosita zilnic. Pentru o actiune de durata asupra intestinului, argila poate fi inghitita (in bucati de marimea unui bob de porumb). In tulburarile mai usoare ale tractului digestiv este suficient daca luati dimineata si seara pe stomacul gol cite o bucata de argila de marimea unei bomboane, iar in cazul unor afectiuni mai serioase – o data sau de mai multe ori pe zi luati cite 50-100 de grame de argila. Dupa un tratament de 12-15 zile trebuie sa faceti pauza o saptamina. atunci cind argila este respinsa de organism (mai ales la copii), aceasta poate fi indulcita cu zahar pina cind organismul se obisnuieste cu ea.
Ce boli interne pot fi tratate cu ajutorul argilei
Argila este recomandata in ulcerul stomacal sau duodenal, in parazitoza intestinului, colibacterioza, crampe, convulsii, epilepsie, paralizie, astm, laringita, bronsita, migrena, gusa, chelie, diverse eczeme, seboree, dermatita, in durerile reumatice, otita, sinuzita, hepatita, conjunctivita, prostata, cistita, ciroza, podagra, icter, alcoolism, dureri menstruale, deficit de vitamina C, balonari. Terapia cu argila este recomandata de asemenea in caz de nevroza, depresie, lumbago, artrita, calculi renali. Specialistii in domeniul terapiei cu ajutorul argilei afirma ca nu exista contraindicatii in folosirea acestui extraordinar medicament natural.
Citeva recomandari in terapia cu argila
Abcese, furuncule la toate afectiunile: argila sub forma de lipie se pune pe partea inflamata a corpului pentru o ora, de patru-sase ori pe zi.
Abcese in cavitatea bucala: lipia se aplica pe fata, iar argila inmuiata poate fi pusa si pe locul afectat. Lipiile se schimba la fiecare doua ore.
In cazul convulsiilor, crampelor, epilepsiei, paraliziei, lipiile de argila se pun in partea inferioara a spinarii, in partea de jos a stomacului.
Anghina, laringita: in aceste afectiuni este indicata gargara cu argila dizolvata in apa, dar si compresele sub forma de lipie.
In durerile de dinti sau gingii argila se amesteca cu pasta de dinti.
Astm bronsic: argila sub forma de lipii calde se pune pe spinare si pe piept de doua-patru ori pe zi.
Arsuri: pe locul arsurii se pun lipii din argila care se schimba la fiecare doua ore, pina cind se formeaza un nou strat de piele. Dupa aceea, pentru doua ore, de trei-patru ori pe zi se pun comprese pe locul arsurii.
Afectiuni ale inimii: la inceput se pun comprese cu argila, iar dupa aceea se pun lipii cite una-trei ore. Asemenea tratament trebuie facut de citeva ori pe zi.
Ivan Iotov recomanda urmatoarele comprese cu argila: in caz de raceala compresele se pun la radacina nasului, in anghina – pe git, in bronsita sau astm – pe spinare sau pe piept. In inflamarea prostatei si in radiculita compresele se pun in regiunea lombara (in acest caz puteti sa va coaseti un saculet din tifon pe care il umpleti cu argila). In durerile de dinti este bine sa va spalati pe dinti cu apa cu sare si argila, iar pe gingiile inflamate trebuie sa va puneti cite o bucata de argila.
Terapia cu argila poate fi insotita de tratamente cu fructe si sucuri, de reflexoterapie, dietoterapie, masaj, de bai de soare sau in apa marii, care actioneaza asupra circulatiei sangvine. In cazul crizelor care apar in timpul tratamentului cu argila, terapia nu se intrerupe pentru ca aceste crize sint doar semnalul care arata ca organismul se curata de substantele toxice.
Georgeta Licsandru
Tratament cu pasta de argila
Prepararea pastei
Prepararea pastei de argila este foarte simpla: punem argila intr-un recipient de sticla, de lemn, de faianta, de portelan (niciodata intr-un vas din metal sau din material plastic) si amestecam - adaugind apa - pina obtinem o pasta densa, putin mai moale decit pasta de modelat. Unii recomanda sa acoperim argila cu apa si sa asteptam citeva ore ca sa se obtina un terci omogen.
Din ea vom face cataplasme, groase (dupa indicatii) de 1,5-2 cm si cu o suprafata care sa depaseasca putin regiunea tratata.
Aplicatii reci sau calde
Cataplasmele (plasturii) vor fi, dupa caz, aplicate reci, caldute sau calde:
• Reci, pe regiunile inflamate sau pe partea de jos a abdomenului in acest caz reinnoindu-se de indata ce se incalzesc (15, 20, 30 de minute in genere). Daca persista senzatia de rece, se va inlocui cataplasma printr-una calduta.
• Caldute sau calde pe regiunea hepatica, pe rinichi, pe vezica, pe oase. Cataplasma va fi aplicata direct pe piele, la nevoie prin intermediul unui tifon.
Intii comprese, apoi cataplasme
Anumite afectiuni (afectiuni cardiace, contuzii, varice) se trateaza, cel putin la inceput, prin aplicari de comprese, si apoi cu cataplasme. Pentru a le prepara este de ajuns sa obtinem o fiertura foarte limpede, in care vom inmuia o bucata de pinza care nu se stoarce inainte de asezarea pe locul respectiv.
Cataplasmele si plasturii se vor fixa, dupa regiunile tratate, printr-o fasa Velpeau, o centura de flanela sau un bandaj in forma de T (pentru perineu).
Pentru un plasture la ceafa, se fixeaza banda de imobilizare in jurul fruntii, nu al gitului.
Durata aplicarii variaza
Durata aplicarii variaza, dupa caz, de la o ora la doua-trei ore, uneori toata noaptea. Daca apar senzatii neplacute (frig, durere), se va scoate cataplasma si nu se va reinnoi decit dupa 12 sau 24 de ore. In cazul in care cataplasma se usuca prea repede, va fi inlocuita prin alta proaspata.
Dupa scoaterea plasturelui sau a cataplasmei, ramasitele aderente la piele se indeparteaza prin spalaturi simple cu apa rece sau incropita.
Ritmul aplicarilor variaza
Ritmul aplicarilor variaza dupa afectiuni si dupa reactiile bolnavului.
• Abcese, supuratii diverse: se reinnoiesc plasturii din jumatate in jumatate de ora, apoi dintr-o ora si jumatate - intr-o ora si jumatate, zi si noapte, daca este necesar.
Pentru noapte se poate inlocui plasturele printr-o compresa cu apa argiloasa, care se va reinnoi o data sau de doua ori.
• Regiunile lombare, abdomen, partea inferioara a acestuia, regiunea hepatica: aplicarile pot provoca reactii mai mult sau mai putin vii. De aceea, le vom limita la o cataplasma pe zi, mentinuta doua pina la patru ore. Vom putea uneori sa lasam plasturele toata noaptea.
Nu vom face mai multe aplicari in acelasi timp. In cazul in care plasturii vor fi indicati in mai multe locuri (partea de jos a abdomenului si plaminul, de exemplu), se va respecta un interval de doua la patru ore intre diversele aplicari.
Femeile se vor abtine de la aplicari de argila in timpul menstrei.
Ce facem dupa folosire
Dupa folosire este necesar sa aruncam argila, caci este impregnata de toxine. Se vor spala bandajele utilizate.
Orice cura externa cu argila trebuie precedata sau insotita cu un tratament dezintoxicant intern prin fitoaromaterapie, suc de lamiie, laxative usoare, argila in genere, alimentatie echilibrata atoxica.
Odata inceputa, cura de argila nu trebuie intrerupta
Odata inceputa, cura de argila nu trebuie intrerupta decit in cazuri de exceptie.
Pe linga plasturi si comprese, argila poate fi intrebuintata cu folos pentru pudrare, in chip de talc, atit la sugari, cit si la copii si la adulti. Peste jupuiturile cutanate si peste plagi, pudrarea cu argila are o actiune antiseptica si cicatrizanta. La fel si pentru crapaturi, eczeme, ulcere, anumite cazuri de eritem.
Cum se foloseste in cosmetica
Mastile de frumusete contin foarte adesea argila. Se va proceda mai simplu, mai economic si mai eficace, folosind argila in pudra, din care se va face o pasta cu jumatate apa, jumatate suc de castravete, de rosii sau de struguri. Pasta aceasta va fi intinsa in strat subtire pe toata fata si pastrata pina se usuca: 15 minute pina la o jumatate de ora. Se va indeparta cu apa calduta. Procedeul acesta, o data pe saptamina, prezinta numai avantaje. Se trateaza acneea, eruptiile fetei, cuperoza, ridurile. Argila praf, amestecata cu ulei de masline, da o crema alinatoare, deopotriva de eficace in toate cazurile enumerate.
Cind se mai poate folosi
Pe de alta parte, argila poate fi utilizata in injectii vaginale si in spalaturi, in doze de 3-4 linguri la litrul de apa, usor incropita (scurgeri albe, metrite, colite, rectite, parazitoze intestinale).
Pentru bolnavii carora li se rocomanda bai de namol, care n-au timpul sau mijloacele de a se duce intr-o statiune termala specializata, prezentam mijlocul de a beneficia totusi de metoda aceasta terapeutica: se va prepara un terci de argila in cantitate suficienta pentru a umple o cada sau un butoi. Baia va putea fi folosita de mai multe ori. Va fi de ajuns sa adaugam, de fiecare data, o cantitate suficienta de apa calda.
Durata acestor bai va fi de 5-10 minute la inceput, apoi de 15-20 de minute. Baile se vor face din doua in doua zile sau de doua ori pe saptamina, timp de o luna. Se repeta daca este necesar dupa o intrerupere de trei-cinci saptamini. Sint indicate mai cu seama in cazuri de artritism, afectiuni reumatismale sau osoase si deopotriva in anemie.
Baile locale vor fi practicate in cazul reumatismelor miinilor sau ale picioarelor. In masura posibilitatilor apa de mare este preferabila sau cea in care s-a pus sare marina.
