Calitati curative si actiune farmaceutica:

Antiseptice, cicatrizante, astringente, expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice, hemostatice, antiinflamatoare, antidiareice, laxative, bacteriostatice, diuretice, antifebrile, conjunctivite.

Afectiuni pentru care se recomanda:

Gastrite hiperacide, ulcer gastroduodenal, diaree, enterite, dizenterie, tuse convulsiva, traheite, catar pulmonar, hemoragii pulmonare, emfizem pulmonar, tuberculoza pulmonara, bronsite cronice, astm bronsic, guturai, sinuzita, rinita, cancer, afectiuni glandulare maligne, nefrite cronice, hemoragii uterine, insuficienta renala, leucoree, gingivite, conjunctivite, plagi, rani purulente, arsuri, furunculoza, eczeme, herpes, ulceratii cutanate, ulcer varicos, intepaturi de insecte.

Recomandari:

-uz intern -

ulcer gastric si duodenal, enterite, diaree, hemoroizi interni, intoxicarea sangelui, astm, bronsite cronice, tuse, laringite, raguseaIa, catare cronice, alergii, anemie, ateroscleroza, boli de rinichi, vezica urinara si hematurie,

-uz extern -

stomatite, faringite, laringite, afte, dureri de dinti, cicatrizant, acnee, rani, ulceratii, eczeme infectate, prurit, ulcer varicos, intepaturi de insecte.

Mentiuni:

Inainte de folosire va rugam consultati medicul de familie.

Mod de administrare:

- uz intern -

Astm bronsic: infuzie din o lingura de frunze la o cana de apa, se ia treptat in cursul unei zile.

Aterioscleroza: infuzie din o lingura de frunze la o cana de apa, se ia cate o lingura la 2-3 ore

Bronsita, astmul pulmonar si bronsic: se pune la fiert 1 ceasca cu apa rece cu 1 felie de lamaie si 1 lingurita plina de zahar candel maro, se lasa sa dea 4-5 clocote, se ia de pe foc si abia dupa aceea se adauga 1 lingurita plina din amestecul de plante (frunze de patlagina si cimbru in parti egale). Se lasa 1/2 minut in repaos. In cazurile grave, ceaiul trebuie pregatit proaspat de 4-5 ori pe zi. Se bea, inghititura cu inghititura, cat se poate de fierbinte.

Samanta de patlagina combate formarea calculului, daca se iau 8 grame zilnic. Alaturi se bea ceai de patlagina.

Siropul de patlagina-ingusta curata sangele de impuritati, toxine si virusi. Trebuie luat zilnic inainte de fiecare masa cate o lingura (copiii, cate o lingurita)

- uz extern -

Furunculoza: cataplasme cu frunze proaspete strivite prin presare.

Gastrite hiperacide sau ulcere: 2-3 varfuri de cutit de pulbere de frunze, de 2-3 ori pe zi; infuzie din 2 linguri frunze la o cana apa, cate o lingura la 3 ore.

Laringita (raguseala): gargara cu infuzie din 2 linguri frunze la o cana de apa.

Ulcere varicoase (afectiuni vasculare): bai locale caldute cu infuzie de frunze 30 g/l.

Gusa: frunzele proaspete, frecate intre ambele maini, amestecate cu ceva sare se aplica la gat.

Bolile canceroase de glande: in aceste cazuri este bine sa se puna maghiran proaspat (in cazuri urgente se poate folosi si maghiran uscat) la macerat in ulei de masline. Se introduce maghiranul intr-o sticla, se toarna ulei deasupra si se lasa sa stea 10 zile la loc calduros. Uleiul de maghiran obtinut se unge in zona glandelor bolnave, se pun frunze faramitate deasupra si se leaga locul cu o bucata de panza. In scurt timp se va simti o ameliorare.

Preparare:

Infuzie: 1 lingurita (cu varf) de plante la 1/4 litru de apa – se opareste, se lasa putin in repaos.

Amestec de ceaiuri: 1 lingurita de frunze de patlagina cu cimbru in parti egale este oparita cu 1/4 litru de apa (vedeti Bronsita, astmul pulmonar si bronsic)

Compresa de frunze: frunzele proaspete de patlagina-ingusta sau de patlagina-lata sunt spalate si zdrobite pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei, pana se formeaza un terci care se aplica local.

Sirop, reteta nr.1: de 2 ori 2 maini pline de frunze de patlagina spalate se trec prin masina de tocat carne. Se adauga acestui terci de frunze putina apa ca sa nu se intareasca, 300 grame de zahar nerafinat si 250 grame de miere. Se lasa totul sa fiarba la foc mic, cu amestecare continua, pana cand se formeaza un lichid vascos, care se toarna fierbinte in borcane si se pastreaza la frigider.

Sirop, reteta nr.2: frunzele spalate se pun in straturi cu zahar nerafinat intr-un borcan de muraturi si se apasa ca sa se indese. Astfel. totul se va aseza. In zilele urmatoare punerea in straturi se repeta, pana nu mai incape nimic in borcan. Intr-un loc ferit in gradina se sapa o gaura, in care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4 straturi de celofan. Se aseaza deasupra o scandura si se pune o piatra pe ea. Totul se astupa cu pamant. Scandura si piatra trebuie sa ramana vizibile. Datorita caldurii constante, zaharul si frunzele fermenteaza, formand un sirop. Dupa cca. 3 luni, borcanul se scoate, sucul se stoarce printr-un storcator de fructe ( nu printr-o panza), se pune sa dea cateva clocote si se trage in borcane foarte bine astupate. Cine nu poate efectua acest fel de fermentatie sa lase borcanul in soare sau in apropierea sobei, pana ce siropul se aseaza la fund. Si acest sirop se pune sa dea cateva clocote bune.

Diaree · Dizenterie · enterite · Gastrite hiperacide · PATLAGINA · tratament naturist · Tuse convulsiva · ulcer gastroduodenal

Patlagina -Tratamente naturiste

Calitati curative si actiune farmaceutica:

Antiseptice, cicatrizante, astringente, expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice, hemostatice, antiinflamatoare, antidiareice, laxative, bacteriostatice, diuretice, antifebrile, conjunctivite.

Afectiuni pentru care se recomanda:

Gastrite hiperacide, ulcer gastroduodenal, diaree, enterite, dizenterie, tuse convulsiva, traheite, catar pulmonar, hemoragii pulmonare, emfizem pulmonar, tuberculoza pulmonara, bronsite cronice, astm bronsic, guturai, sinuzita, rinita, cancer, afectiuni glandulare maligne, nefrite cronice, hemoragii uterine, insuficienta renala, leucoree, gingivite, conjunctivite, plagi, rani purulente, arsuri, furunculoza, eczeme, herpes, ulceratii cutanate, ulcer varicos, intepaturi de insecte.

Recomandari:

-uz intern -

ulcer gastric si duodenal, enterite, diaree, hemoroizi interni, intoxicarea sangelui, astm, bronsite cronice, tuse, laringite, raguseaIa, catare cronice, alergii, anemie, ateroscleroza, boli de rinichi, vezica urinara si hematurie,

-uz extern -

stomatite, faringite, laringite, afte, dureri de dinti, cicatrizant, acnee, rani, ulceratii, eczeme infectate, prurit, ulcer varicos, intepaturi de insecte.

Mentiuni:

Inainte de folosire va rugam consultati medicul de familie.

Mod de administrare:

- uz intern -

Astm bronsic: infuzie din o lingura de frunze la o cana de apa, se ia treptat in cursul unei zile.

Aterioscleroza: infuzie din o lingura de frunze la o cana de apa, se ia cate o lingura la 2-3 ore

Bronsita, astmul pulmonar si bronsic: se pune la fiert 1 ceasca cu apa rece cu 1 felie de lamaie si 1 lingurita plina de zahar candel maro, se lasa sa dea 4-5 clocote, se ia de pe foc si abia dupa aceea se adauga 1 lingurita plina din amestecul de plante (frunze de patlagina si cimbru in parti egale). Se lasa 1/2 minut in repaos. In cazurile grave, ceaiul trebuie pregatit proaspat de 4-5 ori pe zi. Se bea, inghititura cu inghititura, cat se poate de fierbinte.

Samanta de patlagina combate formarea calculului, daca se iau 8 grame zilnic. Alaturi se bea ceai de patlagina.

Siropul de patlagina-ingusta curata sangele de impuritati, toxine si virusi. Trebuie luat zilnic inainte de fiecare masa cate o lingura (copiii, cate o lingurita)

- uz extern -

Furunculoza: cataplasme cu frunze proaspete strivite prin presare.

Gastrite hiperacide sau ulcere: 2-3 varfuri de cutit de pulbere de frunze, de 2-3 ori pe zi; infuzie din 2 linguri frunze la o cana apa, cate o lingura la 3 ore.

Laringita (raguseala): gargara cu infuzie din 2 linguri frunze la o cana de apa.

Ulcere varicoase (afectiuni vasculare): bai locale caldute cu infuzie de frunze 30 g/l.

Gusa: frunzele proaspete, frecate intre ambele maini, amestecate cu ceva sare se aplica la gat.

Bolile canceroase de glande: in aceste cazuri este bine sa se puna maghiran proaspat (in cazuri urgente se poate folosi si maghiran uscat) la macerat in ulei de masline. Se introduce maghiranul intr-o sticla, se toarna ulei deasupra si se lasa sa stea 10 zile la loc calduros. Uleiul de maghiran obtinut se unge in zona glandelor bolnave, se pun frunze faramitate deasupra si se leaga locul cu o bucata de panza. In scurt timp se va simti o ameliorare.

Preparare:

Infuzie: 1 lingurita (cu varf) de plante la 1/4 litru de apa – se opareste, se lasa putin in repaos.

Amestec de ceaiuri: 1 lingurita de frunze de patlagina cu cimbru in parti egale este oparita cu 1/4 litru de apa (vedeti Bronsita, astmul pulmonar si bronsic)

Compresa de frunze: frunzele proaspete de patlagina-ingusta sau de patlagina-lata sunt spalate si zdrobite pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei, pana se formeaza un terci care se aplica local.

Sirop, reteta nr.1: de 2 ori 2 maini pline de frunze de patlagina spalate se trec prin masina de tocat carne. Se adauga acestui terci de frunze putina apa ca sa nu se intareasca, 300 grame de zahar nerafinat si 250 grame de miere. Se lasa totul sa fiarba la foc mic, cu amestecare continua, pana cand se formeaza un lichid vascos, care se toarna fierbinte in borcane si se pastreaza la frigider.

Sirop, reteta nr.2: frunzele spalate se pun in straturi cu zahar nerafinat intr-un borcan de muraturi si se apasa ca sa se indese. Astfel. totul se va aseza. In zilele urmatoare punerea in straturi se repeta, pana nu mai incape nimic in borcan. Intr-un loc ferit in gradina se sapa o gaura, in care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4 straturi de celofan. Se aseaza deasupra o scandura si se pune o piatra pe ea. Totul se astupa cu pamant. Scandura si piatra trebuie sa ramana vizibile. Datorita caldurii constante, zaharul si frunzele fermenteaza, formand un sirop. Dupa cca. 3 luni, borcanul se scoate, sucul se stoarce printr-un storcator de fructe ( nu printr-o panza), se pune sa dea cateva clocote si se trage in borcane foarte bine astupate. Cine nu poate efectua acest fel de fermentatie sa lase borcanul in soare sau in apropierea sobei, pana ce siropul se aseaza la fund. Si acest sirop se pune sa dea cateva clocote bune.

Calitati curative si actiune farmaceutica:

Antiseptice, cicatrizante, astringente, expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice, hemostatice, antiinflamatoare, antidiareice, laxative, bacteriostatice, diuretice, antifebrile, conjunctivite.

Afectiuni pentru care se recomanda:

Gastrite hiperacide, ulcer gastroduodenal, diaree, enterite, dizenterie, tuse convulsiva, traheite, catar pulmonar, hemoragii pulmonare, emfizem pulmonar, tuberculoza pulmonara, bronsite cronice, astm bronsic, guturai, sinuzita, rinita, cancer, afectiuni glandulare maligne, nefrite cronice, hemoragii uterine, insuficienta renala, leucoree, gingivite, conjunctivite, plagi, rani purulente, arsuri, furunculoza, eczeme, herpes, ulceratii cutanate, ulcer varicos, intepaturi de insecte.

Recomandari:

-uz intern -

ulcer gastric si duodenal, enterite, diaree, hemoroizi interni, intoxicarea sangelui, astm, bronsite cronice, tuse, laringite, raguseaIa, catare cronice, alergii, anemie, ateroscleroza, boli de rinichi, vezica urinara si hematurie,

-uz extern -

stomatite, faringite, laringite, afte, dureri de dinti, cicatrizant, acnee, rani, ulceratii, eczeme infectate, prurit, ulcer varicos, intepaturi de insecte.

Mentiuni:

Inainte de folosire va rugam consultati medicul de familie.

Mod de administrare:

- uz intern -

Astm bronsic: infuzie din o lingura de frunze la o cana de apa, se ia treptat in cursul unei zile.

Aterioscleroza: infuzie din o lingura de frunze la o cana de apa, se ia cate o lingura la 2-3 ore

Bronsita, astmul pulmonar si bronsic: se pune la fiert 1 ceasca cu apa rece cu 1 felie de lamaie si 1 lingurita plina de zahar candel maro, se lasa sa dea 4-5 clocote, se ia de pe foc si abia dupa aceea se adauga 1 lingurita plina din amestecul de plante (frunze de patlagina si cimbru in parti egale). Se lasa 1/2 minut in repaos. In cazurile grave, ceaiul trebuie pregatit proaspat de 4-5 ori pe zi. Se bea, inghititura cu inghititura, cat se poate de fierbinte.

Samanta de patlagina combate formarea calculului, daca se iau 8 grame zilnic. Alaturi se bea ceai de patlagina.

Siropul de patlagina-ingusta curata sangele de impuritati, toxine si virusi. Trebuie luat zilnic inainte de fiecare masa cate o lingura (copiii, cate o lingurita)

- uz extern -

Furunculoza: cataplasme cu frunze proaspete strivite prin presare.

Gastrite hiperacide sau ulcere: 2-3 varfuri de cutit de pulbere de frunze, de 2-3 ori pe zi; infuzie din 2 linguri frunze la o cana apa, cate o lingura la 3 ore.

Laringita (raguseala): gargara cu infuzie din 2 linguri frunze la o cana de apa.

Ulcere varicoase (afectiuni vasculare): bai locale caldute cu infuzie de frunze 30 g/l.

Gusa: frunzele proaspete, frecate intre ambele maini, amestecate cu ceva sare se aplica la gat.

Bolile canceroase de glande: in aceste cazuri este bine sa se puna maghiran proaspat (in cazuri urgente se poate folosi si maghiran uscat) la macerat in ulei de masline. Se introduce maghiranul intr-o sticla, se toarna ulei deasupra si se lasa sa stea 10 zile la loc calduros. Uleiul de maghiran obtinut se unge in zona glandelor bolnave, se pun frunze faramitate deasupra si se leaga locul cu o bucata de panza. In scurt timp se va simti o ameliorare.

Preparare:

Infuzie: 1 lingurita (cu varf) de plante la 1/4 litru de apa – se opareste, se lasa putin in repaos.

Amestec de ceaiuri: 1 lingurita de frunze de patlagina cu cimbru in parti egale este oparita cu 1/4 litru de apa (vedeti Bronsita, astmul pulmonar si bronsic)

Compresa de frunze: frunzele proaspete de patlagina-ingusta sau de patlagina-lata sunt spalate si zdrobite pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei, pana se formeaza un terci care se aplica local.

Sirop, reteta nr.1: de 2 ori 2 maini pline de frunze de patlagina spalate se trec prin masina de tocat carne. Se adauga acestui terci de frunze putina apa ca sa nu se intareasca, 300 grame de zahar nerafinat si 250 grame de miere. Se lasa totul sa fiarba la foc mic, cu amestecare continua, pana cand se formeaza un lichid vascos, care se toarna fierbinte in borcane si se pastreaza la frigider.

Sirop, reteta nr.2: frunzele spalate se pun in straturi cu zahar nerafinat intr-un borcan de muraturi si se apasa ca sa se indese. Astfel. totul se va aseza. In zilele urmatoare punerea in straturi se repeta, pana nu mai incape nimic in borcan. Intr-un loc ferit in gradina se sapa o gaura, in care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4 straturi de celofan. Se aseaza deasupra o scandura si se pune o piatra pe ea. Totul se astupa cu pamant. Scandura si piatra trebuie sa ramana vizibile. Datorita caldurii constante, zaharul si frunzele fermenteaza, formand un sirop. Dupa cca. 3 luni, borcanul se scoate, sucul se stoarce printr-un storcator de fructe ( nu printr-o panza), se pune sa dea cateva clocote si se trage in borcane foarte bine astupate. Cine nu poate efectua acest fel de fermentatie sa lase borcanul in soare sau in apropierea sobei, pana ce siropul se aseaza la fund. Si acest sirop se pune sa dea cateva clocote bune.

Diaree · Dizenterie · enterite · Gastrite hiperacide · PATLAGINA · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · sanatateverde · terapii naturiste · tratament naturist · Tuse convulsiva · ulcer gastroduodenal

Patlagina -Tratamente naturiste

Calitati curative si actiune farmaceutica:

Antiseptice, cicatrizante, astringente, expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice, hemostatice, antiinflamatoare, antidiareice, laxative, bacteriostatice, diuretice, antifebrile, conjunctivite.

Afectiuni pentru care se recomanda:

Gastrite hiperacide, ulcer gastroduodenal, diaree, enterite, dizenterie, tuse convulsiva, traheite, catar pulmonar, hemoragii pulmonare, emfizem pulmonar, tuberculoza pulmonara, bronsite cronice, astm bronsic, guturai, sinuzita, rinita, cancer, afectiuni glandulare maligne, nefrite cronice, hemoragii uterine, insuficienta renala, leucoree, gingivite, conjunctivite, plagi, rani purulente, arsuri, furunculoza, eczeme, herpes, ulceratii cutanate, ulcer varicos, intepaturi de insecte.

Recomandari:

-uz intern -

ulcer gastric si duodenal, enterite, diaree, hemoroizi interni, intoxicarea sangelui, astm, bronsite cronice, tuse, laringite, raguseaIa, catare cronice, alergii, anemie, ateroscleroza, boli de rinichi, vezica urinara si hematurie,

-uz extern -

stomatite, faringite, laringite, afte, dureri de dinti, cicatrizant, acnee, rani, ulceratii, eczeme infectate, prurit, ulcer varicos, intepaturi de insecte.

Mentiuni:

Inainte de folosire va rugam consultati medicul de familie.

Mod de administrare:

- uz intern -

Astm bronsic: infuzie din o lingura de frunze la o cana de apa, se ia treptat in cursul unei zile.

Aterioscleroza: infuzie din o lingura de frunze la o cana de apa, se ia cate o lingura la 2-3 ore

Bronsita, astmul pulmonar si bronsic: se pune la fiert 1 ceasca cu apa rece cu 1 felie de lamaie si 1 lingurita plina de zahar candel maro, se lasa sa dea 4-5 clocote, se ia de pe foc si abia dupa aceea se adauga 1 lingurita plina din amestecul de plante (frunze de patlagina si cimbru in parti egale). Se lasa 1/2 minut in repaos. In cazurile grave, ceaiul trebuie pregatit proaspat de 4-5 ori pe zi. Se bea, inghititura cu inghititura, cat se poate de fierbinte.

Samanta de patlagina combate formarea calculului, daca se iau 8 grame zilnic. Alaturi se bea ceai de patlagina.

Siropul de patlagina-ingusta curata sangele de impuritati, toxine si virusi. Trebuie luat zilnic inainte de fiecare masa cate o lingura (copiii, cate o lingurita)

- uz extern -

Furunculoza: cataplasme cu frunze proaspete strivite prin presare.

Gastrite hiperacide sau ulcere: 2-3 varfuri de cutit de pulbere de frunze, de 2-3 ori pe zi; infuzie din 2 linguri frunze la o cana apa, cate o lingura la 3 ore.

Laringita (raguseala): gargara cu infuzie din 2 linguri frunze la o cana de apa.

Ulcere varicoase (afectiuni vasculare): bai locale caldute cu infuzie de frunze 30 g/l.

Gusa: frunzele proaspete, frecate intre ambele maini, amestecate cu ceva sare se aplica la gat.

Bolile canceroase de glande: in aceste cazuri este bine sa se puna maghiran proaspat (in cazuri urgente se poate folosi si maghiran uscat) la macerat in ulei de masline. Se introduce maghiranul intr-o sticla, se toarna ulei deasupra si se lasa sa stea 10 zile la loc calduros. Uleiul de maghiran obtinut se unge in zona glandelor bolnave, se pun frunze faramitate deasupra si se leaga locul cu o bucata de panza. In scurt timp se va simti o ameliorare.

Preparare:

Infuzie: 1 lingurita (cu varf) de plante la 1/4 litru de apa – se opareste, se lasa putin in repaos.

Amestec de ceaiuri: 1 lingurita de frunze de patlagina cu cimbru in parti egale este oparita cu 1/4 litru de apa (vedeti Bronsita, astmul pulmonar si bronsic)

Compresa de frunze: frunzele proaspete de patlagina-ingusta sau de patlagina-lata sunt spalate si zdrobite pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei, pana se formeaza un terci care se aplica local.

Sirop, reteta nr.1: de 2 ori 2 maini pline de frunze de patlagina spalate se trec prin masina de tocat carne. Se adauga acestui terci de frunze putina apa ca sa nu se intareasca, 300 grame de zahar nerafinat si 250 grame de miere. Se lasa totul sa fiarba la foc mic, cu amestecare continua, pana cand se formeaza un lichid vascos, care se toarna fierbinte in borcane si se pastreaza la frigider.

Sirop, reteta nr.2: frunzele spalate se pun in straturi cu zahar nerafinat intr-un borcan de muraturi si se apasa ca sa se indese. Astfel. totul se va aseza. In zilele urmatoare punerea in straturi se repeta, pana nu mai incape nimic in borcan. Intr-un loc ferit in gradina se sapa o gaura, in care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4 straturi de celofan. Se aseaza deasupra o scandura si se pune o piatra pe ea. Totul se astupa cu pamant. Scandura si piatra trebuie sa ramana vizibile. Datorita caldurii constante, zaharul si frunzele fermenteaza, formand un sirop. Dupa cca. 3 luni, borcanul se scoate, sucul se stoarce printr-un storcator de fructe ( nu printr-o panza), se pune sa dea cateva clocote si se trage in borcane foarte bine astupate. Cine nu poate efectua acest fel de fermentatie sa lase borcanul in soare sau in apropierea sobei, pana ce siropul se aseaza la fund. Si acest sirop se pune sa dea cateva clocote bune.

PATLAGINA



Plantago lanceolata(ingusta), Plantago media(medie)
Plantago major (lata), Fam. Plantaginaceae.
Denumiri populare: batlagina, iarba bubei, iarba de cale, iarba grasa, iarba mare, limba boului, limba manzului, limba oii, mama padurii, minciuna, patlanjel, patlagina.

In traditia populara: frunza era folosita obisnuit pentru rani, bube, umflaturi. La rani se punea si zeama din frunze proaspete strivite. La umflaturi se faceau oblojeli cu frunzele oparite. Branca se trata cu abureli de patlagina, dupa ce se facea mai intai cataplasme din frunze. Se mai punea in cataplasme si bai calde la inflamatiile articulare de natura reumatismala. Zeama de patlagina se dadea copiilor contra limbricilor si oprirea udului. In Maramures, la Mara, se spalau cu fiertura �cand statea sangele�. Ceaiul din frunze se lua contra tusei, tusei magaresti, raguselii, naduselii. In Vlasca se fierbea inabusit in vin alb si se lua contra tusei. Decoctul din radacini si frunze se lua contra tuberculozei. In Teleorman, se culegeau frunzele, se fierbeau in lapte dulce, apoi se strecurau, laptele se dadea bolnavului fara zahar, cate 3 cesti pe zi, iar restul se puneau calde pe piept, facandu-se tratament de 6 saptamani. La Nereju, patlagina si fereguta se pisau si se punea in tuica, care se lua contra durerilor de stomac. In Muscel, radacina de patlagina, radacina de osul iepurelui si menta se plamadeau in rachiu, din care se bea dimineata pe nemancate, contra �boalei de ranza�. La Iasi se vindea pe piata contra bolilor de ficat si splina.
Compozitie chimica: de la toate aceste specii se intrebuinteaza frunzele (Folium Plantaginis) aucumbina sau aucubozida cu structura furanica, mucilagii formate in mare parte din xiloza, acid poliuronic, pentozane, etc. Tanin, glicozizi, saponine, zaharuri, ulei volatil, rezine, substante proteice, carotenoizi, filochinona, vitaminele: A, C, K, substante antibiotice, substante minerale. In seminte se gasesc mucilagii si un trizaharid (planteoza).

Actiune farmaceutica: emolient, hemostatic, usor astringent. Proprietatile emoliente se datoresc mucilagiilor iar cele hemostatice vitaminei K. Este si un bun antibiotic. Este de asemenea antipruginos, expectorant, antidiareic, cicatrizant datorita alantoidei, depurativ. Este bactericida datorita aucubozidei.

Intra in compozitia ceaiului antibronsitic nr 2.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, acnee, adenoida, afectiuni vasculare, afte, amigdalita cronica, arteroscleroza, astm, blefarite, bronsita cronica, catar digestiv si urinar, conjunctivita, constipatie, diaree, eczeme, faringite, furuncule, gastrita hiperacida, hemoragii, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, infectii bucale, inflamatii, intepaturi de insecte, iritatii cutanate, laringite, leziuni eczematiforme, leziuni sangerande, leziuni ulcerate, mancarimi de piele, muscaturi de serpi, rani purulente, reumatism, stomatite, traheite, tuse, ulcer stomacal, ulcere si ulceratii, umflaturi, zona zoster.

Preparare:

Intern-
-Infuzie din 1-2 lingurite de planta care se va pune in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 3-4 cani pe zi.
-O lingurita de frunze uscate si maruntite se vor macina cu rasnita de cafea dupa care se ia in gura cate o lingurita, se tine 10 minute in gura dupa care se inghite. Este foarte eficient in hemoragii mai ales dar si in celelalte afectiuni de mai sus, inclusiv la afectiunile gastrice cand se indica sa se ia de cate ori se simte un disconfort abdominal.
-Peste 50 g de frunze se va pune 500 ml apa clocotita. Se va lasa acoperit timp de 10 minute dupa care se strecoara. Se mai poate adauga in cazul in care nu exista diabet miere poliflora, cata cantitate de lichid exista. Se va lua cate o lingurita la tuse sau alte afectiuni din cele de mai sus.
-Peste 50 g de praf de planta se poate pune 250 ml alcool alimentar de 70?. Se va tine apoi inchis timp de 15 zile agitand des recipientul, dupa care se strecoara. Se va putea lua la afectiunile de mai sus cate 10 picaturi sau chiar o lingurita in dilutie cu apa.

Extern:
-In afara de cele care le-am mentionat si care se pot folosi si extern se va pune praf de planta uscata pe afectiuni sau se pot face diferite creme cu putina ceara de albine si ulei in care se va pune praf de planta.

PATLAGINA · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste

PATLAGINA

PATLAGINA



Plantago lanceolata(ingusta), Plantago media(medie)
Plantago major (lata), Fam. Plantaginaceae.
Denumiri populare: batlagina, iarba bubei, iarba de cale, iarba grasa, iarba mare, limba boului, limba manzului, limba oii, mama padurii, minciuna, patlanjel, patlagina.

In traditia populara: frunza era folosita obisnuit pentru rani, bube, umflaturi. La rani se punea si zeama din frunze proaspete strivite. La umflaturi se faceau oblojeli cu frunzele oparite. Branca se trata cu abureli de patlagina, dupa ce se facea mai intai cataplasme din frunze. Se mai punea in cataplasme si bai calde la inflamatiile articulare de natura reumatismala. Zeama de patlagina se dadea copiilor contra limbricilor si oprirea udului. In Maramures, la Mara, se spalau cu fiertura �cand statea sangele�. Ceaiul din frunze se lua contra tusei, tusei magaresti, raguselii, naduselii. In Vlasca se fierbea inabusit in vin alb si se lua contra tusei. Decoctul din radacini si frunze se lua contra tuberculozei. In Teleorman, se culegeau frunzele, se fierbeau in lapte dulce, apoi se strecurau, laptele se dadea bolnavului fara zahar, cate 3 cesti pe zi, iar restul se puneau calde pe piept, facandu-se tratament de 6 saptamani. La Nereju, patlagina si fereguta se pisau si se punea in tuica, care se lua contra durerilor de stomac. In Muscel, radacina de patlagina, radacina de osul iepurelui si menta se plamadeau in rachiu, din care se bea dimineata pe nemancate, contra �boalei de ranza�. La Iasi se vindea pe piata contra bolilor de ficat si splina.
Compozitie chimica: de la toate aceste specii se intrebuinteaza frunzele (Folium Plantaginis) aucumbina sau aucubozida cu structura furanica, mucilagii formate in mare parte din xiloza, acid poliuronic, pentozane, etc. Tanin, glicozizi, saponine, zaharuri, ulei volatil, rezine, substante proteice, carotenoizi, filochinona, vitaminele: A, C, K, substante antibiotice, substante minerale. In seminte se gasesc mucilagii si un trizaharid (planteoza).

Actiune farmaceutica: emolient, hemostatic, usor astringent. Proprietatile emoliente se datoresc mucilagiilor iar cele hemostatice vitaminei K. Este si un bun antibiotic. Este de asemenea antipruginos, expectorant, antidiareic, cicatrizant datorita alantoidei, depurativ. Este bactericida datorita aucubozidei.

Intra in compozitia ceaiului antibronsitic nr 2.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, acnee, adenoida, afectiuni vasculare, afte, amigdalita cronica, arteroscleroza, astm, blefarite, bronsita cronica, catar digestiv si urinar, conjunctivita, constipatie, diaree, eczeme, faringite, furuncule, gastrita hiperacida, hemoragii, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, infectii bucale, inflamatii, intepaturi de insecte, iritatii cutanate, laringite, leziuni eczematiforme, leziuni sangerande, leziuni ulcerate, mancarimi de piele, muscaturi de serpi, rani purulente, reumatism, stomatite, traheite, tuse, ulcer stomacal, ulcere si ulceratii, umflaturi, zona zoster.

Preparare:

Intern-
-Infuzie din 1-2 lingurite de planta care se va pune in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 3-4 cani pe zi.
-O lingurita de frunze uscate si maruntite se vor macina cu rasnita de cafea dupa care se ia in gura cate o lingurita, se tine 10 minute in gura dupa care se inghite. Este foarte eficient in hemoragii mai ales dar si in celelalte afectiuni de mai sus, inclusiv la afectiunile gastrice cand se indica sa se ia de cate ori se simte un disconfort abdominal.
-Peste 50 g de frunze se va pune 500 ml apa clocotita. Se va lasa acoperit timp de 10 minute dupa care se strecoara. Se mai poate adauga in cazul in care nu exista diabet miere poliflora, cata cantitate de lichid exista. Se va lua cate o lingurita la tuse sau alte afectiuni din cele de mai sus.
-Peste 50 g de praf de planta se poate pune 250 ml alcool alimentar de 70?. Se va tine apoi inchis timp de 15 zile agitand des recipientul, dupa care se strecoara. Se va putea lua la afectiunile de mai sus cate 10 picaturi sau chiar o lingurita in dilutie cu apa.

Extern:
-In afara de cele care le-am mentionat si care se pot folosi si extern se va pune praf de planta uscata pe afectiuni sau se pot face diferite creme cu putina ceara de albine si ulei in care se va pune praf de planta.