8 soluţii pentru a scăpa rapid de cearcăne

8 soluţii pentru a scăpa rapid de cearcăne

Ţi-ai făcut somnul de frumuseţe şi te-ai trezit tot cu cearcăne la ochi. Asta pentru că cearcănele apar şi din alte cauze, potrivit specialiştilor. Dar le poţi atenua rapid, astfel încât să arăţi impecabil! Iată care sunt soluţiile! Pe lângă trucurile rapide de dimineaţă care funcţionează, aflăm de la medicul dermatolog Andra Cristea câteva soluţii care te ajută să te fereşti de cearcăne. Iată care sunt remediile naturale la îndemână care atenuează rapid cearcănele, dar şi trucurile care previn apariţia lor!
1. Feliile de castravete
Stai 10-15 minute cu ele pe ochi pentru a răcori ochii, având un efect decongestionant. Mai poţi să aplici suc de castravete pe două dischete demachiante pe care să le laşi pe ochi 10-15 minute.

2. Feliile de cartof crud
Fac minuni datorită ingredientelor cu efect de luminozitate asupra pielii pe care le conţin. Aplică de trei ori pe săptămână seara înainte de culcare şi lasă să acţioneze 10-15 minute. Dimineaţa repetă acţiunea, dacă este nevoie.

3. Uleiul de migdale
Masează-ţi ochii cu puţin ulei de migdale înainte de culcare. Aplică acest tratament în fiecare seară şi în 2 săptămâni vei constata efectele benefice.

4. Compresele reci cu ceai verde
Reduc cearcanele si ajută ochii umflaţi.

5. Pune o lingură în congelator
Un truc rapid pe care îl poţi avea la îndemână în fiecare dimineaţă. Pune în congelator o lingură, toarnă puţină apă în ea, las-o la îngheţat şi ai soluţia eficientă în dimineaţa următoare. Ţine lingura pe ochi până se topeşte apa.

6. Anticearcăn pe bază de vitamina C
Foloseşte produse speciale anticearcăne care menţin elasticitatea şi hidratarea pielii şi au în acelaşi timp un uşor efect antiinflamator. Cele mai recomandate sunt produsele pe bază de vitamina C.

7. Consumă lichide şi mănâncă sănătos
Dacă ai probleme cu cearcănele trebuie să consumi suficiente lichide (1,5-2 litri pe zi) şi să adopţi o dietă echilibrată din punct de vedere nutriţional, evitând variaţiile de greutate. Încearcă să reduci consumul de condimente, cafea, ceai negru, alcool, tutun.

8. Atenţie la factorii care agravează cearcănele!
Evită suprasolicitarea ochilor, lumina prea puternică, curentul de aer şi fumul. Alte cauze care pot să influenţeze apariţia cearcănelor sunt: hiperpigmentarea, venele albăstrui (care sunt mai evidente odată cu trecerea anilor), circulaţia deficitară, slăbirea tonusului musculaturii din jurul ochilor, aflăm de la medicul dermatolog Andra Cristea.

Autor: Ioana Marosan
Sursa: www.topsanatate.ro

10 ingrediente eficiente impotriva ridurilor

10 ingrediente eficiente impotriva ridurilor

In trecut, cele mai eficiente arme impotriva ridurilor purtau nume familiare: catina, miere, musetel. Astazi, ele se numesc retinol, coenzima Q10, acid glicolic, acid hialuronic si alte denumiri pe care, de cele mai multe ori, ne este greu sa le retinem. Daca sunt ele mai eficiente decat cele vechi? Da. Majoritatea ingredientelor ce par iesite direct din eprubeta, sunt de fapt proprii organismului uman, dar pierdute pe masura ce acesta imbatraneste. Medicina a facut un pas inainte odata cu descoperirea lor.
Fa-l si tu de dragul pielii tale si foloseste creme antirid eficiente, invata sa vezi dincolo de ambalaj, dar nu uita nici de mastile invatate de la bunica . De cele mai multe ori cele doua cai se impletesc cu succes, pentru ca tu sa obtii cele mai bune rezultate. Si nu uita niciodata ca adevarata tinerete vine din interior! Mananca sanatos, fa miscare, iubeste, iar restul va veni de la sine!

Retinolul
Este o forma derivata a vitaminei A si unul dintre putinele ingrediente antirid a caror eficienta a fost dovedita stiintific. Crema cu retinol se aplica pe zonele cu probleme, unde primele riduri au aparut deja.

Este recomandat ca initial, sa nu aplici crema in fiecare zi, ci sa o introduci treptat, pana la utilizarea zilnica, deoarece poate produce roseata la nivelul fetei. Cel mai important lucru de retinut in ceea ce priveste utilizarea retinolului este ca trebuie sa eviti expunerea la soare daca urmezi acest tratament cosmetic.

Studii recente au dus la descoperirea unei legaturi intre utilizarea vitaminei A si cancerul de piele. Este preferabil ca pe timpul verii sa eviti cremele (inclusiv cele de plaja) care contin vitamina A.

Argireline (Acetyl Hexapeptide-3)
Daca te-au tentat mereu injectiile cu Botox, insa ti-e frica de ace si de mina impietrita pe care ai putea sa o arborezi, atunci incearca o alternativa mai prietenoasa. Argireline este o substanta asemanatoare Botoxului, care amorteste muschii fetei, prevenind formarea ridurilor fine. Acest ingredient a fost inclus in anumite game cosmetice, insa sansele de a obtine aceleasi rezultate ca in cazul injectiilor cu Botox sunt destul de reduse. Probabil ca doar o utilizare indelungata se va apropia de aceste rezultate.

Coenzima Q10
Acest ingredient miraculos aduce o multime de beneficii pielii noastre. Se regaseste in carne si in peste, iar atunci cand se afla in cantitati suficiente in organism, protejeaza inima si previne aparitia cancerului. Adaugat in cremele cosmetice, intareste celulele pielii si imbunatateste textura acesteia.

Acidul hialuronic
Pe masura ce imbatranim, nivelul de acid hialuronic din organism scade, prin urmare, si sansele de a ne pastra pielea tanara cat mai mult timp se diminueaza simtitor. Aceasta scadere naturala a acidului hialuronic din organism poate fi compensata, atat intern cat si extern. Pe plan intern, putem apela la suplimentele alimentare pe baza de acid hialuronic, care se regasesc in farmacii. Pentru a oferi un ajutor suplimentar pielii si din exterior, putem apela la cremele ce contin asa numita "fantana a tineretii". Pielea va fi hidratata, textura acesteia se va imbunatati vizibil, iar liniile fine vor fi estompate.

Kinetina
Prezenta kinetinei incurajeaza diviziunea celulara si ajuta la reducerea ridurilor fine prin faptul ca incetineste actiunea nociva a razelor solare. Utilizat frecvent, ingredientul ajuta la intarirea barierei naturale de protectie a tenului impotriva agresiunilor de mediu.

Ceaiul verde
Nu este nevoie sa bifam inca o data toate beneficiile ceaiului verde asupra organismului, insa ceea ce este bun la interior este bun si pentru exterior. De ce toata lumea lauda ceaiul verde? Pentru ca este bogat in antioxidanti ce reprezinta un aport vital pentru organismul nostru in lupta cu radicalii liberi din mediu. Folosit in creme, extrasul de ceai verde ajuta la reducerea semnelor de imbatranire, mai ales daca devine o constanta a procesului de ingrijire.

Extractul de flori
Aflate la loc de cinste in trecut, uleiurile esentiale de flori nu au trecut inca pragul uitarii. Numeroase companii cosmetice le folosesc datorita proprietatilor si efectelor pe care le au asupra tenului. Pe langa luminozitatea pe care o ofera, extrasele naturale de flori inglobate in gamele de ingrijire cosmetica reprezinta si o cale naturala de a lupta impotriva ridurilor. Printre vedete se numara trandafirul, hibiscusul (floarea de trandafir japonez) sau lavanda. Fiecare dintre ele ajuta la imbunatatirea texturii pielii, fara a contracara acest efect prin cel al chimicalelor prezente in compozitia clasica a cosmeticelor.

Palmitoyl Pentapeptide-3 (Matrixyl)
Aceasta peptida costisitoare stimuleaza productia de colagen din tesuturi, ceea ce se traduce, bineinteles, prin mai putine riduri la nivelul pielii. Dupa cum stim deja, cantitatea de colagen din piele se micsoreaza cu timpul, iar peptida mai sus mentionata amana aceasta pierdere.

Vitamina C
Datorita rolului sau antioxidant, vitamina C constituie o arma puternica in lupta cu radicalii liberi. Daca asiguram organismului doza zilnica de vitamina C (fie prin alimentatie, fie cu ajutorul suplimentelor alimentare), cruciada noastra impotriva imbatranirii este deja pe jumatate castigata. Mai ramane sa o inglobam si in ritualul zilnic de ingrijire pentru ca meniul pielii sa fie complet. Pentru asta, este indicat sa folosim creme cu vitamina C, atat pentru "stergerea" petelor maronii rezultate din expunerea la soare, cat si pentru diminuarea efectelor adverse negative ce rezulta din aceasta.

Acidul glicolic
Un "obisnuit" al produselor de ingrijire, acidul glicolic actioneaza asupra celulelor pielii, incurajand procesul de innoire a acestora. Pielea este mai stralucitoare si isi pastreaza aspectul tineresc pentru mai mult timp.

Autor: Georgiana Fefea
Sursa: www.intrefete.ro

6 tratamente cu iaurt pentru faţă

6 tratamente cu iaurt pentru faţă

Nu mai este nevoie să amintim nenumăratele beneficii pe care le aduce consumul de iaurt organismului nostru. Însă iaurtul nu este recomandat doar pentru o dietă sănătoasă, ci acesta poate fi folosit cu succes şi în tratarea afecţiunilor pielii. Indiferent dacă ai tenul gras sau, din contra, foarte uscat, învaţă să-l îngrijeşti natural. Iată ce poate face iaurtul pentru pielea ta.
1. Tratează acneea
Iaurtul te scapă de cel mai mare cpşmar al adolescenţei: coşurile. Aplică iaurt direct pe coşuri zilnic, după ce ai îndepărtat machiajul şi ai faţa curată. Masează bine pielea, lasă să acţioneze câteva minute şi apoi îndepărtează-l cu apă călduţă. Conţinutul bogat în zinc va ajuta şi la reducerea petelor şi închiderea porilor. Evită însă iaurturile aromate. Acestea au în compoziţie ingrediente care pot irita pielea.

2. Previne coşurile
Te-ai uitat în oglindă şi ai observat o pată roşie care promite că se va transforma într-un coş de toată frumuseţea? Nu sta cu mâinile în sân. Amestecă iaurt cu o bucăţică de drojdie de bere şi aplică pe zona afectată. Vei reuşi să-l opreşti înainte de a se forma.

3. Piele uscată
Dacă problema ta este pielea foarte uscată şi sensibilă, tot iaurtul te ajută. Combină ulei de măsline, turmeric, lemn de santal cu iaurt şi miere şi întinde pe zonele cu probleme. Lasă să acţioneze timp de 15 minute şi apoi clăteşte bine cu apă.

4. Hidratare
Dacă frigul ţi-a afectat pielea şi ai nevoie de un hidratant puternic, apelează cu încredere la iaurt. Încearcă o mască din praf de linte şi iaurt. Las-o să se usuce şi apoi curăţ-o de pe faţă. Clăteşte bine cu apă. Efectele se vor vedea imediat.

5. Exfoliere
Amestecă iaurt cu coajă de portocală uscată, pisată. Lasă pasta să acţioneze aproximativ 15 minute şi apoi spală-te pe faţă. Acest procedeu este recomandat o dată pe săptămână, iar iaurtul este o soluţie la îndemână şi eficientă.

6. Piele îmbătrânită
Oferă-i un strop de strălucire aplicănd o cremă formata din iaurt, banane şi avocado. Însă nu doar tenul tău poate profita de beneficiile iaurtului. Acesta este recomandat şi în tratarea altor afectiuni precum: mainile uscate, uscarea pielii etc

Afectiuni ale inimii

Afectiuni ale inimii


Daca aducem in discutie bolile de inima, majoritatea persoanelor se vor gandi cel mai probabil la un atac de cord. Exista multe afectiuni ale inimii care pot submina capacitatea inimii de a-si face treaba; acestea includ boala coronariana, cardiomiopatie, aritmie, insuficienta cardiaca, etc. In cele ce urmeaza vom incerca sa luam pe rand afectiunile inimii explicand ca aceste tulburari atentioneaza corpul cum sa recunoasca semnele de avertizare.

1. Atacul de cord - este o intrerupere brusca de alimentare cu sange a inimii. Acest lucru se intampla atunci cand exista un blocaj in arterele coronare, acestea fiind vasele care transporta sangele catre muschiul inimii. Atunci cand fluxul de sange este blocat, muschiul inimii se poate deteriora foarte repede ducand la deces. Un atac de cord este o situatie de urgenta chiar si atunci cand simptomele sunt usoare.

Semnele de avertizare includ:
- durere sau presiune in piept;
- stare de disconfort care se intinde spre spate, maxilar, gat sau brat;
- greata, indigestie, arsuri la stomac, slabiciune, anxietate sau dificultati de respiratie;
- batai neregulate ale inimii.

Siptomele unui atac de cord in cazul unei femei sunt diferite deoarece, femeile nu simt neaparat dureri in piept, acestea fiind mai predispuse decat barbatii sa aiba arsuri stomacale, pierderea poftei de mancare, oboseala, slabiciune, tuse sau un ritm cardiac neregulat.

Semnele unei boli coronariene apar atunci cand fluxul de sange este restrictionat datorita placilor ateromatoase care se acumuleaza in interiorul arterelor coronare, provocand astfel un atac de cord, manifestandu-se cel mai des cu durere in piept. Aceasta durere in piept este cunoascuta si sub numele de angina pectorala.

Placa ateromatoasa depusa pe artere este tare, rigida la exterior si moale pe interior, uneori putandu-se fisura exteriorul placii, iar cand se intampla acest lucru se formeaza un cheag de sange in jurul placii. In momentul in care cheagul blocheaza complet artera, se opreste alimentarea cu sange a unei parti a inimii, ducand astfel la distrugerea sau deteriorarea muschiului inimii.

2. Moartea subita cardiaca - Inima are un sistem electric, ceea ce o face sa functioneze, daca acest sistem electric este intrerupt, inima nu poate pompa suficient sange in corp. Fara o sursa de sange pompat, creierul nu poate functiona, ducand astfel la lesin si implicit deces.

3. Aritmia - Batai ale inimii neregulate - impulsurile electrice regulate, fac, ca inima sa bata normal, dar uneori aceste impulsuri pot deveni neregulate ducand astfel la o rata sau un ritm cardiac neregulat. Aritmiile sunt adesea variatii ale ritmului cardiac care pot trece repede, dar pot si provoca inima sa bata prea repede, prea incet sau haotic. Atunci cand inima nu bate in mod corespunzator, aceasta nu poate pompa sangele in mod eficient.

4. Cardiomiopatia - este o boala cardiaca care implica schimbari ale muschiului inimii. Aceste modificari pot interfera cu capacitatea inimii de a pompa in mod eficient sangele, ducand astfel la o afectiune numita insuficienta cardiaca cronica. Cardiomiopatia este uneori asociata cu alte afectiuni cronice, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau boli de inima supapa.

5. Insuficienta cardiaca - apare atunci cand inima nu mai are capacitatea sa pompeze suficient sange si implicit oxigen pentru a asigura nevoile organismului. Cu timpul inima oboseste si incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. In acest moment apar simptome ca oboseala si slabiciune. Sangele incepe sa stagneze in vasele care ajung la inima, cauzand acumulare de lichid la nivelul plamanilor precum si scurtarea respiratiei.

6. Defecte cardiace congenitale - aceste defecte sunt prezente inca de la nastere, pornind de la malformatii ale peretilor care separa camerele inimii pana la probleme cardiace grave. Persoanele cu defecte congenitale cardiace pot avea un risc mai mare de complicatii in curs de dezvoltare, cum ar fi aritmii, insuficienta cardiaca, etc.

Principalii factori de risc - colesterolul crescut si hipertensiunea arteriala sunt factorii majori de risc pentru dezvoltarea bolilor de inima. Viciul de a fuma este un risc crescut pentru a dezvolta boli de inima.

Prevenirea bolilor cardiace - cheia pentru prevenirea bolilor cardiace este in primul rand un stil de viata cat mai sanatos precum si renuntarea la viciile de genul fumatlui. Mentinerea colesterolului in parametrii normali, precum si controlul tensiunii arteriale, a diabetului ajuta in prevenirea unor eventuale boli cardiovasculare.

Afectiuni ale inimii

Afectiuni ale inimii


Daca aducem in discutie bolile de inima, majoritatea persoanelor se vor gandi cel mai probabil la un atac de cord. Exista multe afectiuni ale inimii care pot submina capacitatea inimii de a-si face treaba; acestea includ boala coronariana, cardiomiopatie, aritmie, insuficienta cardiaca, etc. In cele ce urmeaza vom incerca sa luam pe rand afectiunile inimii explicand ca aceste tulburari atentioneaza corpul cum sa recunoasca semnele de avertizare.

1. Atacul de cord - este o intrerupere brusca de alimentare cu sange a inimii. Acest lucru se intampla atunci cand exista un blocaj in arterele coronare, acestea fiind vasele care transporta sangele catre muschiul inimii. Atunci cand fluxul de sange este blocat, muschiul inimii se poate deteriora foarte repede ducand la deces. Un atac de cord este o situatie de urgenta chiar si atunci cand simptomele sunt usoare.

Semnele de avertizare includ:
- durere sau presiune in piept;
- stare de disconfort care se intinde spre spate, maxilar, gat sau brat;
- greata, indigestie, arsuri la stomac, slabiciune, anxietate sau dificultati de respiratie;
- batai neregulate ale inimii.

Siptomele unui atac de cord in cazul unei femei sunt diferite deoarece, femeile nu simt neaparat dureri in piept, acestea fiind mai predispuse decat barbatii sa aiba arsuri stomacale, pierderea poftei de mancare, oboseala, slabiciune, tuse sau un ritm cardiac neregulat.

Semnele unei boli coronariene apar atunci cand fluxul de sange este restrictionat datorita placilor ateromatoase care se acumuleaza in interiorul arterelor coronare, provocand astfel un atac de cord, manifestandu-se cel mai des cu durere in piept. Aceasta durere in piept este cunoascuta si sub numele de angina pectorala.

Placa ateromatoasa depusa pe artere este tare, rigida la exterior si moale pe interior, uneori putandu-se fisura exteriorul placii, iar cand se intampla acest lucru se formeaza un cheag de sange in jurul placii. In momentul in care cheagul blocheaza complet artera, se opreste alimentarea cu sange a unei parti a inimii, ducand astfel la distrugerea sau deteriorarea muschiului inimii.

2. Moartea subita cardiaca - Inima are un sistem electric, ceea ce o face sa functioneze, daca acest sistem electric este intrerupt, inima nu poate pompa suficient sange in corp. Fara o sursa de sange pompat, creierul nu poate functiona, ducand astfel la lesin si implicit deces.

3. Aritmia - Batai ale inimii neregulate - impulsurile electrice regulate, fac, ca inima sa bata normal, dar uneori aceste impulsuri pot deveni neregulate ducand astfel la o rata sau un ritm cardiac neregulat. Aritmiile sunt adesea variatii ale ritmului cardiac care pot trece repede, dar pot si provoca inima sa bata prea repede, prea incet sau haotic. Atunci cand inima nu bate in mod corespunzator, aceasta nu poate pompa sangele in mod eficient.

4. Cardiomiopatia - este o boala cardiaca care implica schimbari ale muschiului inimii. Aceste modificari pot interfera cu capacitatea inimii de a pompa in mod eficient sangele, ducand astfel la o afectiune numita insuficienta cardiaca cronica. Cardiomiopatia este uneori asociata cu alte afectiuni cronice, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau boli de inima supapa.

5. Insuficienta cardiaca - apare atunci cand inima nu mai are capacitatea sa pompeze suficient sange si implicit oxigen pentru a asigura nevoile organismului. Cu timpul inima oboseste si incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. In acest moment apar simptome ca oboseala si slabiciune. Sangele incepe sa stagneze in vasele care ajung la inima, cauzand acumulare de lichid la nivelul plamanilor precum si scurtarea respiratiei.

6. Defecte cardiace congenitale - aceste defecte sunt prezente inca de la nastere, pornind de la malformatii ale peretilor care separa camerele inimii pana la probleme cardiace grave. Persoanele cu defecte congenitale cardiace pot avea un risc mai mare de complicatii in curs de dezvoltare, cum ar fi aritmii, insuficienta cardiaca, etc.

Principalii factori de risc - colesterolul crescut si hipertensiunea arteriala sunt factorii majori de risc pentru dezvoltarea bolilor de inima. Viciul de a fuma este un risc crescut pentru a dezvolta boli de inima.

Prevenirea bolilor cardiace - cheia pentru prevenirea bolilor cardiace este in primul rand un stil de viata cat mai sanatos precum si renuntarea la viciile de genul fumatlui. Mentinerea colesterolului in parametrii normali, precum si controlul tensiunii arteriale, a diabetului ajuta in prevenirea unor eventuale boli cardiovasculare.

Alimente permise in regimul indicat bolnavilor de litiaza renala urica

Alimente permise in regimul indicat bolnavilor de litiaza renala urica



Regimul alimentar al bolnavilor care au pietre de natura urica va fi
alcalinizant. Acesta va include proteine si grasimi (carne, oua, lapte,
brinzeturi) in cantitate redusa si va fi mai bogat in glucide (paste
fainoase, legume si fructe). Bauturile, de asemenea, vor fi alcalinizante,
si anume sucuri de fructe, lapte degresat.

Carne si peste: carne de vaca, de gaina, peste de apa dulce (stiuca,
pastrav, lin, crap), toate in cantitate redusa (100g la zi si numai
fierte).

Lapte si produse lactate: lapte degresat, branza de vaci, urda, cas
(nesarate).

Oua: 3-4 pe saptamina.

Piine: alba.

Fainoase: permise toate (paste fainoase, taitei de casa, gris, orez).

Legume: cele verzi, in supe, creme de legume, pireuri, fierte fara
grasime.

Fructe: permise toate : crude , sub forma de compoturi, sucuri.

Dulciuri: miere, gelatine, aluaturi (fara grasime).

Grasimi: unt, uleiuri, in cantitate redusa.

Bauturi: ape alcaline 2-3l pe zi , sucuri de fructe.

Sare: in cantitate redusa, dupa prescriptia medicului.

Vitamine: din fructe si legume permise.

Condimente: lamiie, vanilie, foi de dafin, otet, scortisoara.

Supe-creme: supe-creme de legume, de fainoase, acrite cu lamiie.

Alimente interzise in regimul indicat bolnavilor de litiaza renala urica

Alimente interzise in regimul indicat bolnavilor de litiaza renala urica



Regimul alimentar al bolnavilor care au pietre de natura urica va fi
alcalinizant. Acesta va include proteine si grasimi (carne, oua, lapte,
brinzeturi) in cantitate redusa si va fi mai bogat in glucide (paste
fainoase, legume si fructe). Bauturile, de asemenea, vor fi alcalinizante,
si anume sucuri de fructe, lapte degresat.

Carne si peste: organele interne : ficat, rinichi, creier, momite : peste
de apa sarata (conservat, afumat, marinat);sardele, pasta de peste, carne
de miel, de vitel, de pui, mezeluri, piftii, raci. Nu este admisa nici un
fel de carne conservata.

Produse lactate: frisca, smintina, telemea, cascavaluri.

Paine: neagra, proaspata.

Legume: fasole, mazare, linte, conopida, spanac, sparanghel, ciuperci,
varza.

Fructe: nuci, alune, arahide, migdale, smochine.

Grasimi: untura, slanina, seu, margarina.

Dulciuri: ciocolata, prajituri cu un continut mare de grasimi, foetaj,
aluat fraged, torturi cu crema de unt, creme cu frisca.

Bauturi: bauturi alcolice, ceai veritabil, cafea naturala, cacao.

Condimente: toate cele picante, piper, boia de ardei iute, mustar, hrean.

Sare: numai cantitatea precisa de medic.

Sosuri: interzise toate .

Supe: supe de carne, de oase, ciorbe cu carne drese cu ou sau smintina,
acrite cu bulion de rosii.

Recomandari ce trebuie respectate in zilele toride

Recomandari ce trebuie respectate in zilele toride

Medicii recomanda ca in zilele calde sa ne hidratam suficient si sa evitam mesele bogate pentru a nu ne supraincalzi corpul. O expunere de circa 15-20 minute la temperaturi mai mari de 31 de grade poate provoca atacul de caldura. Acesta se manifesta prin febra, batai accelerate ale inimii si instalarea unei stari de confuzie.

Zilele toride au efecte negative asupra organismului nostru. Din cauza temperaturilor mari, de peste 30 de grade, simtim o stare de iritabilitate, disconfort dar si oboseala psihica si fizica. Pe langa acestea, ne putem confrunta cu cefalee, ameteala, varsaturi, lesin, dureri musculare sau insomnie. Specialistii spun ca odata cu apa, prin transpiratie corpul mai pierde saruri minerale si vitamine. In asa mod, apar dereglari in desfasurarea proceselor fiziologice. Cei mai afectati de canicula sunt copiii, varstnicii, persoanele cu afectiuni cardiovasculare si respiratorii si gravidele. Aceste categorii in special pot suferi un atac de caldura (hipertermie), ce poate aparea la 15-20 de minute de la expunerea la canicula. Atacul poate fi recunoscut prin cresterea temperaturii corporale (40 de grade Celsius), stare de confuzie, dezorientare, comportament bizar si coma. Exista o seri de recomandari din partea medicilor cu privire la masurile pe care trebuie sa le luam in aceste zile. Evitarea deplasarilor intre orele 11 si 17; daca este absolut necesar sa se circule in acest interval de timp, se vor lua masuri de protectie. Se va merge pe la umbra, cu capul acoperit si imbracaminte de culoare deschis. In agricultura, pe santierele de constructii, in halele industriale care nu au posibilitatea asigurarii unor conditii de microclimat corespunzatoare, activitatea trebuie sa se desfasoare dimineata si seara;Consumul, in medie a trei litri de lichide pe zi- apa, ceaiuri, infuzii de plante; acestea nu se beau reci deoarece sunt eliminate inainte de a hidrata organismul;- Evitarea consumului de alcool, cafea si tutun; o alimentatie bogata in fructe si legume - care hidrateaza treptat corpul; consumul de alimente cu valoare calorica mica;- Alegerea unei imbracaminti adecvate sezonului, care protejeaza corpul si capul de expunerea directa la radiatiile solare; - Evitarea consumului de lichide reci, deoarece ele se elimina inainte de a hidrata corpul

Cele mai sanatoase 105 Alimente

Cele mai sanatoase 105 Alimente

Nutriţioniştii germani au răspunsul!
Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 105 alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.

Piele/păr
1. Pepenele:Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
2. Iaurtul degresat : Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
3. Grâul :Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.
4. Orzul :Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.
5. Cimbrul :Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
6. Hreanul :Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.

7. Muştarul :Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.
Rinichi
8.Sfecla roşie :Stimulează arderile celulare.
9. Vişinele : Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele : Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
11. Ţelina rotejează rinichii de viruşi.
12. Varza roşie: Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia:Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră: Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată: Detoxifică întregul organism.
16. Hrişca:E folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.

17. Pătrunjelul: Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.
Oase

18. Migdalele:Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
19. Spanacul:Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
20. Meiul:Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
21. Secara: Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligoelemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.

22. Brânza:Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.
Intestine/stomac

23. Tinctura de fenicul: Protejează mucoasele intestinale.
24. Păstârnacul:Stimulează digestia.
25. Mango:Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
26. Arpacaşul:Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
27. Mărarul:Ameliorează indigestia.

28. Soia:Are proprietăţi anticancerigene.
29. Nucile:Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.
Ficat

30. Anghinarea:Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.
31. Sucul de ridiche: Stimulează secreţia bilei.
32. Conopida:Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activitii ficatului.
33. Drojdia de bere:E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
34. Năsturelul (Nasturtium Officinale):E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
35. Păpădia:Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
36. Laptele:Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
37. Menta:Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure:Degresează ficatul.
39. Carnea de vită şi de mânzat:Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate. Creier

40. Lintea:Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.
41. Quinoa: Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
42. Carnea de pasăre de curte: Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
43. Fasolea:Creşte puterea de concentrare.
44. Oul:E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado: E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.

46. Bananele:Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza,vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.

47. Caisele:Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.
48. Stafidele:Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
49. Perele: Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului.

50. Mazărea:E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
51. Salata verde: Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.
Ochi
52. Castanul sălbatic:Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
53. Arnica: Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
54. Mesteacănul alb:Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel: Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca: Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
57. Gutuia: Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
58.Iarba de silur(Euphrasia Officinalis):Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
59. Grăsimea de găină:Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii:Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
61. Pătlagina:Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
62. Căpşunele:Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus:Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul:Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator. 65. Rozmarin:Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.

Inima
66.Varza:Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
67. Broccoli:Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
68. Ridichea: Apără împotriva atacurilor de inimă.
69. Portocalele: Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge. În plus, au şi puţine calorii.
70. Morcovul:Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
71. Peştele: Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
72. Ceapa:Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
73. Usturoiul: Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul sălbatic:Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
75. Sparanghelul:Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
76. Cicoarea:Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de măsline:Energizează cordul şi reduce colesterolul.
78. Somonul:Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
79. Dovleacul:Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă.
80. Cartofii: Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika: Protejează inima şi vasele de sânge.
82. Roşiile:Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
83. Măslinele:Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
84. Merele:Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
85. Fasolea neagră: O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne tulburările de ritm cardiac.

86. Coacăzele:Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C,B,D şi E,sunt bune pentru circulaţia sângelui.
87. Zmeura: Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele:Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive,ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
89. Socul:Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
90. Piersicile:Au multe vitamine şi oligoelemente care protejează inima.
91. Cireşele:Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
92. Rubarba:Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfrutul: Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
94. Ciuperca Shitake:Reduce colesterolul.
95. Prunele: Previn tromboza.
96. Curmalele:Sunt bogate în fier,calciu şi potasiu.Reduc tensiunea arterială,protejează împotriva aterosclerozei.
97. Afinele:Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovăzul:Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul:Are vitamina D şi vitamina K.
100. Ardeiul iute:Previne creşterea zahărului din sânge,care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii
101. Smochinele: contin vitaminele din grupa B, minerale, potasiu, magneziu, fier, foarte mult calciu, zinc precum si oligoelemente importante: fluor pentru intarirea dentitiei si seleniu pentru intarirea sistemului imunitar.

102. Nuci braziliene: magneziu, fosfor, acid folic, calciu potasiu precum si continut mare de seleniu – care contribuie la reducerea riscului de cancer (mai ales de prostata) si de boli cardiovasculare. Proteinele, aminoacizii esenţiali apropie nucile de Brazilia de carne sau peşte, tocmai de aceea consumul lor este binevenit în perioadele de post.
103. Caju: contine acidul oleic care este vestit pentru efectele benefice asupra sistemului cardio-vascular. Este bogat in vitaminele B1 (0,63 mg/100 g), B2 (0,26 mg/100 g), B3 (10,1 mg/100 g) si vitamina E (0,78 mg/100 g), antioxidant benefic sistemului cardiovascular. Magneziul continut de caju (270 mg/100 g) poate diminua intensitatea migrenelor, poate reduce tensiunea arteriala, problemele de respiratie. Fosforul (375 mg/100 g) este important pentru sistemul osos si dinti.
104. Susan-seminte sau halva:continut bogat de cupru,mangan,calciu, magneziu, fier, zinc, fosfor,vitamina B1 si fibre.
105. Miere de albine: fara comentarii

Infectia cu E. coli

Infectia cu E. coli


E. coli este un tip comun de bacterii care pot ajunge in alimente, cum sunt carnea de vita si legumele. Ceea ce este ciudat la aceste bacterii – si la multe alte bacterii – este ca nu sunt intotdeauna daunatoare organismului, iar in mod normal traiesc in intestinele noastre.

Ce este E. coli ?

E. coli este un tip comun de bacterii care pot ajunge in alimente, cum sunt carnea de vita si legumele. E. coli este prescurtarea denumirii stiintifice a bacteriei, Escherichia coli. Ceea ce este ciudat la aceste bacterii – si la multe alte bacterii – este ca nu sunt intotdeauna daunatoare organismului.

E. coli traieste in mod normal in intestinele dumneavoastra, unde ajuta corpul sa descompuna si sa digere alimentele pe care le mancati. Din nefericire, anumite tipuri (numite tulpini) ale E. coli pot ajunge din intestine in sange. Aceasta este o boala rara, insa poate cauza o infectie foarte grava.

Simptome ale infectie cu e.coli

O persoana care are o infectie cu E. coli poate avea urmatoarele simptome:

Crampe stomacale si dureri abdominale
voma
diaree, uneori cu sange.
Contaminare prin animale

In anul 2006 a fost descoperita o tulpina foarte periculoasa de E. coli in spanacul proaspat si in anul 1993 in unele fast-food-uri care vindeau hamburgeri. Carnea de vita poate contine E. coli deoarece aceste bacterii infecteaza adeseori vitele. Bacteriile se pot gasi in carnea de vita si in fecalele animalelor.

Dar cum ajung bacteriile din fecalele animalelor in alimente? Cum se poate intampla asa ceva? Bineinteles ca nu se intampla in mod intentionat, insa este posibil daca fecalele sunt utilizate ca fertilizator (o practica frecventa pentru fertilizarea terenurilor cultivate) sau daca apa contaminata cu E. coli este folosita la irigatii.

Alimentele care trebuie urmarite

E. coli poate fi transmisa de la o persoana la alta, dar infectiile grave cu E. coli sunt mai frecvent legate de ingerarea unor alimente care contin bacteria: persoanele care mananca alimentele contaminate se pot imbolnavi.

Iata cateva alimente care pot provoca intoxicatia cu E. coli:

carnea tocata de vita semipreparata (folosita pentru hamburgeri)
legumele care cresc pe terenuri fertilizate cu balegar de la vite sau spalate cu apa contaminata
sucurile de fructe care nu sunt pasteurizate (pasteurizarea este un proces folosit pentru a neutraliza germenii din alimente)
Caldura poate ucide E. coli, deci specialistii recomanda sa gatiti carnea de vita (mai ales cea tocata) pana cand este bine facuta si nu mai are culoarea roz. Alegerea sucurilor pasteurizate este alt mod de a evita infectiile posibile.
In cele din urma, unii experti recomanda spalarea si decojirea legumelor inainte de a le manca. Insa altii sustin ca E. coli este greu de indepartat dupa ce a contaminat un aliment, ca spanacul, salata verde sau ceapa. Ei spun ca solutia este sa fie luate mai multe masuri ca E. coli sa nu intre in contact cu culturile agricole.


Ce pot face copiii?

In primul rand adultii sunt cei responsabili cu prevenirea infectiilor cu E. coli, preparand alimente cu carnea bine facuta, curatand blatul de bucatarie atunci cand gatesc cu carne si urmarind cu atentie avertizarile si retragerile de pe piata ale legumelor si altor alimente contaminate.

Dar si copiii pot ajuta la prevenirea infectiei. Iata in continuare trei metode:

cand sunteti la restaurant, comandati alimentele cu carne bine facute. Mancati carnea numai daca este maronie in interior, nu roz.
Nu inghititi apa din lac, mare, sau din piscina. Daca apa contine fecale umane, poate contine si bacteria E. coli.
Spalati-va pe maini intotdeauna dupa ce folositi toaleta si inainte de a manca. Fecalele contin o multime de bacterii si nu ati vrea sa mancati din greseala aceste bacterii!

Infectia Escherichia coli

Infectia Escherichia coli

Coli-infecţia este o maladie infecţioasă acută din grupul bolilor intestinale provocată de Escherichia coli, care se transmite omului sănătos de la cel bolnav mai frecvent pe cale orală şi se caracterizează clinic prin sindroame de intoxicaţie sau deshidratare, fiind însoţite de afectarea tractului digestiv, ce se exprimă prin semne de gastroenterită sau gastroenterocolită.

Pentru prima dată Escherichia coli a fost depistată de către savantul austriac Escherich în 1886, căruia îi şi poartă numele.

Actualmente se cunosc mai multe variante serologice de E.coli. Acest germen se atârnă la familia Enterobacteriaceae, genul Escherichia. Escherichiile (eşeriile) au forma unui bastonaş, sunt gramnegative, cresc pe medii nutritive obişnuite şi au o structură antigenică complicată. Ele conţin antigenul somatic central O, flagilat – H şi somatic superficial – K.

Actualmente sunt studiaţi circa 170 de O – antigeni ai E.coli, dintre care peste 80 ştamuri sunt patogene pentru organismul uman. În baza deosebirilor după antigenul O, E.coli se subdivizează în mai multe grupuri serologice. În timpul de faţă E.coli patogene pentru organismul uman se subdivizează în trei grupuri: enteropatogene (ECEP), enteroinvazive (ECEI) şi enterotoxigene (ECET).

Eşerihiile coli enteropatogene (ECEP) sunt, de regulă, cauza bolilor, care decurg cu afectarea intestinului subţire la sugari (colienteritele la sugari) ce-s răspândite în mai multe ţări. Mai frecvent ele sunt provocate de ECEP: O26, O44, O55, O86, O111, O114, O119; O125, O126, O127, O142, şi O158.

Escherichiile enteroinvazive (ECEI) au particularitatea de a invada epiteliul intestinal şi de a provoca o maladie asemănătoare cu şigheloza (forma dezinteriformă de escherichioză). Ele includ următoarele O – grupuri: O28,O112, O124, O129, O136, O143, O144, O151, O152, O164.

Escherichiile coli enterotoxigene (ECET) sunt capabile de a produce enterotoxine şi deseori sunt cauza diareei la copii şi adulţi din ţările ce se află în curs de dezvoltare, de asemenea şi la persoanele, care vizitează aceste ţări, fiind numită “diareea călătorului”. Printre ECET se subdivizează ştamuri, ce produc enterotoxină termolabilă, termostabilă şi combinată. În componenţa ECET sunt incluse următoarele O – grupuri: O1, O6, O8, O15, O25, O27, O78, O115, O148, O159, etc. Maladia provocată de ele se mai numeşte escherichioză holeriformă.

Sursa principală de infectare o constituie omul bolnav de escherichioză cu diferite forme clinice, manifeste, însă mai frecvent cu cele uşoare, diminuate, şterse. Mecanismul de infectare, ca şi în alte infecţii intestinale, rămâne cel fecalo-oral.

Mai frecvent maladia se transmite pe cale alimentară, mai ales prin intermediul laptelui şi produselor lactate infectate. A doua cale de transmitere a acestei infecţii intestinale este apa contaminată. În cazuri de coli-infecţie provocată de ECEP, maladia se mai poate răspândi pe calea contactului direct şi indirect cu sursa de infecţie.

Receptivitatea către escherichii cea mai sporită este la copii, iar coli-infecţia provocată de ECEP se întâlneşte numai la copiii până la 2 ani.

ECEI provoacă maladii, care decurg atât sporadic cât şi sub forme de focare epidemice. Escherichioză dizenteriformă poartă un caracter sezonier (mai frecvent în lunile de vară-toamnă ale anului) şi, de regulă, se răspândeşte pe cale alimentară.

Particularităţile epidemiologice ale ECET constau în decurgerea sporadică sau de grup, purtând un caracter sezonier (mai frecvent în lunile de vară) şi o răspândire preponderentă pe calea hidrică. Morbiditatea prin coli-infecţia provocată de ECET în ţările în curs de dezvoltare, preponderent se înregistrează la copiii până la 2 ani. De menţionat, că ECET cauzează diareea în 60-70% din călătorii veniţi în ţările slab dezvoltate din cele industriale.

Patogenia coli-infecţiei încă nu este bine studiată. În escherichioză dizenteriformă are loc invazia ECEI în celulele epiteliale intestinale, unde ele încep a produce endotoxină după multiplicare.

Infectiile digestive cu Escherichia coli (E. coli)

Infectiile digestive cu Escherichia coli (E. coli)

Generalitati Sus
Eschierichia coli (numita de asemenea si E. coli) este o bacterie ce poate cauza infectii serioase. Mai multe sute de tipuri sau specii de E. coli traiesc in mod obisnuit in tubul digestiv la oameni si animale. Unele specii produc o toxina puternica care determina diaree sanguinolenta si rar pot cauza probleme hematologice grave si chiar insuficienta renala. Cel mai comun tip de E. coli este E. coli O157:H7 (numerele si literele indica tipul de E. coli). Alte tipuri de E. coli pot determina infectii ale tractului urinar sau alte infectii.


Generalitati
Simptome
Investigatii
Tratament
Profilaxie
Simptome

Copiii sunt mai predispusi decat adultii sa faca infectii digestive cu E coli O157:H7 (E. coli enterohemoragic). Cei mai multi oameni cu infectie vor avea urmatoarele simptome:
- crampe severe la stomac si abdomen sensibil
- diaree apoasa initial care poate deveni in evolutie sanguinolenta
- greata si varsaturi.

Unele persoane care au infectie cu bacteria E. Coli pot sa nu aiba nici un simptom. Ei pot raspandi infectia fara sa fie constienti de acest lucru. Sunt multe alte afectiuni care au simptome asemanatoare cu cele ale infectiei cu E. coli. Diagnosticul infectiei cu E coli poate fi dificil pentru ca cele mai multe infectii bacteriene cu E. coli care produc diaree sunt insotite de febra mare. Daca febra este de intensitate medie sau este absenta, medicul poate suspecta ca o alta bacterie a produs simptomatologia.
Diareea sanguinolenta este obisnuita in cazurile confirmate de infectie cu E. coli dar bacteria poate produce si diaree nesanguinolenta.
Simptomatologia obisnuita a infectiei cu E. coli se termina dupa aproximativ o saptamana fara alte complicatii. Oricum, probleme hematologice grave si probleme renale pot sa apara la 2-14 zile dupa aparitia diareei. Aceste probleme pot determina insuficienta renala si uneori alterarea starii de sanatate pe termen lung sau moarte la unii copii si varstnici.

InvestigatiiSus
Evaluarea medicala in diareea cauzata de E coli O157:H7 incepe in mod obisnuit cu examenul clinic general si istoricul medical.
In timpul cand se efectueaza istoricul medical, doctorul va pune intrebari precum:
- cand a inceput diareea, cat timp a trecut de la ultimul scaun si cat de frecvente sunt crampele abdominale?
- este prezent sangele in scaun, iar daca este in ce cantitate este prezent?
- daca pacientul a prezentat frisoane sau febra?
- daca pacientul a avut crampe abdominale, greata sau varsaturi?
- daca pacientul se simte obosit sau este irascibil?
- daca pacientul se simte slabit sau ametit?

Infectiile cu E. coli se preteaza usor la confuzii cu alte afectiuni cu simptome similare precum bolile infectioase. Medicul poate banui o persoana de infectie cu E. coli daca a fost expusa la bacterie.
In timpul efectuarii istoricului medical, medicul poate intreba:
- daca persoana a stat intr-un centru de ingrjiri de zi, daca a fost la scoala, daca a fost intr-un sanatoriu particular sau intr-o alta institutie ce ofera ingrijiri pentru adulti
- daca a mancat recent intr-un restaurant
- daca a consumat carne insuficient preparata termic, lapte nepasteurizat sau alte produse din lapte sau a consumat sucuri nepasteurizate
- daca a avut contact cu o persoana care are sau a avut recent diaree
- daca a calatorit recent
- daca a utilizat antibiotice recent.

In timpul examenului clinic general, medicul va verifica:
- temperatura
- tensiunea arteriala si pulsul
- tegumentul pentru a vedea gradul palorii
- sensibilitatea abdominala
- rectul prin tuseu rectal pentru depistarea sangelui in scaun.

Medicul care suspecteaza infectie cu E coli va solicita coprocultura (cultura din scaun) pentru a identifica tipul de E coli responsabil de imbolnavire. Deoarece bacteria poate disparea din organism in cateva zile, un esantion din scaun trebuie prelevat cat mai curand posibil de la instalarea simptomatologiei.
Cateodata pot fi folosite si alte teste pentru depistarea bacteriei, insa acestea nu se utilizeaza in mod curent.
Daca copilul sau varstnicul sunt diagnosticati cu infectie cu E. coli, ei trebuie urmariti pentru a prevenii aparitia complicatiilor hematologice grave sau afectiunilor renale. Monitorizarea pacientilor necesita teste de sange si urina pentru a determina elementele esentiale din sange si alte lichide din organism.

Tratament Sus
Tratamentul infectiei cu E coli O157:H7 implica in principal tratamentul complicatiilor, in special deshidratarea cauzata de diaree.
Daca apar simptome datorate alterarilor hematologice severe si disfunctiilor renale, precum anemia sau insuficienta renala, tratamentul trebuie sa includa:
- reechilibrarea atenta a tulburarilor hidroelectrolitice
- dializa, pentru a filtra reziduurile din sange; unele persoane cu insuficienta renala datorata infectiei cu E. coli necesita dializa
- transfuzia de sange, care trateaza anemia prin introducerea unor hematii fapt ce imbunatateste oxigenarea.

Tratament medicamentos

Majoritatea adultilor fara alte probleme medicale care fac infectie cu E. coli se vindeca in 5-10 zile fara tratament medicamentos. Antibioticele nu sunt de obicei recomandate. Medicul trebuie anuntat daca o persoana considera ca are infectie cu E. coli si face tratament cu antibiotice.
Medicamentele antidiareice eliberate cu sau fara reteta nu se utilizeaza pentru tratarea infectiei cu E coli. Multe antidiareice incetinesc tranzitul intestinal ceea ce determina stationarea mancarii si rezidiurilor alimentare in intestin. Aceasta permite ca din intestin sa se absoarba mai multe toxine produse de E coli datorita incetinirii tranzitului intestinal, crescand astfel riscul complicatiilor precum tulburarile hematologice severe sau alterarea functiei renale.

Trebuie evitate urmatoarele medicamente antidiareice eliberate fara prescriptie medicala daca o persoana banuieste ca are infectie cu E. coli:
- produse care contin loperamid hydroclorid; acestea includ Imodium, Imodium A-D, Maalox Antidiareic, Kaopectate II. Nota: Maalox si Kaopectate II sunt comercializate sub diferite denumiri. Doar cele care au in componenta loperamid trebuie evitate.
- produse care contin salicilati: aceste includ Pepto-Bismol si produse similare antidiareice pa baza de bismut, aspirina si ibuprofen (Advil); salicilatii pot creste sangerarea la nivelul intestinului.

De retinut!

Medicamentele antidiareice eliberate pe baza de reteta pot fi daunatoare persoanelor care au infectie cu E coli. Medicul poate sa prescrie unul dintre aceste medicamente daca nu stie ca diareea este datorata infectiei cu E coli. Bolnavul trebuie sa discute cu medicul despre simptomele sale. Schimbul de informatii este important pentru stabilirea unui diagnostic corect.

Trebuie evitate urmatoarele medicamente antidiareice eliberate pe baza de reteta atunci cand se suspecteaza o infectie cu E. coli:
- difenoxin hydroclorid cu sulfat de atropana (Motofen)
- difenoxylat hydroclorid cu sulfat de atropana (Lomotil)
- loperamid hydroclorid (Imodium).

Tratament ambulator (la domiciliu)

Tratamentul la domiciliu al infectiei cu E. coli O157:H7 consta in mentinerea confortului individual si prevenirea raspandirii bacteriei. Pentru a impiedica infectarea trebuie luate masuri de preventie. Atunci cand o persoana crede ca ea sau un apropiat al ei are infectie cu E coli trebuie sa anunte de urgenta medicul. Simptomele diareei nu trebuie tratate cu medicamente eliberate sau nu pe baza de reteta.
Nu trebuie folosite medicamente eliberate sau nu pe baza de reteta daca o persoana are diaree sau diaree sanguinolenta cauzata probabil de infectia cu E. coli. Aceste medicamente includ Imodium, Maalox antidiareic sau Kaopectat II. Nu trebuie luate alte medicamente de catre o persoana care s-a insanatosit de curand.

Pentru a preveni deshidratarea si a inlocui lichidele pierdute de organism se recomanda sa se bea putina apa des sau alte bauturi rehidratante. Pentru ca deshidtratarea este mai periculoasa la copil, medicul trebuie anuntat daca parintii cred ca acesta este deshidratat. Stomacul nu poate face fata unei cantitati prea mari de lichide administrate dintr-o data. Cand apar semne moderate de deshidratare precum urmatoarele, trebuie anuntat medicul:
- uscaciunea gurii
- ochi care nu pot lacrima
- urina putina si concentrata (maronie)
- ameteli.

In special la copii si la adultii peste 65 ani trebuie sa se acorde atentie marita la problemele bolilor de sange si renale precum febra, slabiciunea, paloarea tegumentelor, emisiune redusa de urina. Daca unul din aceste simptome apar trebuie anuntat imediat doctorul.