MEDICATIA ANTIARITMICA


Tulburarile de ritm ale inimii sunt foarte frecvente. De aici si selectionarea a numeroase droguri cu actiune antiaritmica.
Chinidina, este cel mai vechi si cunoscut antiaritmic. Se foloseste in mod curent sulfatul de chinidina, sub forma de comprimate de 0,20 g/oral. Se mai folosesc gluconatul si poligalacturonatul de chinidina (Cardioquine). Cu efect prelungit, gluconatul de chinidina (comprimate la 8 -12 ore oral sau i.m). Gluconatul, lactatul si clorhidratul de Chinidina, pot fi administrati si i.v. (nerecomandabil). Ca reactii adverse se semnaleaza in primul rand manifestari gastrointestinale (greturi, varsaturi si diaree), reactii cardiovasculare (aritmii, tulburari de conducere, hipotensiunea arteriala, scaderea fortei de contractie si chiar moarte subita). Uneori scade frecventa cardiaca. Tratamentul reactiilor adverse consta in suprimarea sau diminuarea dozei si dupa caz perfuzii cu norepinefrina, izoproterenol sau angiotensina.
Se contraindica administrarea chinidinei in cazuri de intoleranta, blocul AV complet, tulburari de conducere, blocuri de ramura, la batrani cu fibrilatii atriale vechi sau cu hipertiroidie si in infectii acute. Este recomandata in extrasistolia a-triala si ventriculara, fibrilatia atriala recenta, flutter atrial, tahicardia paroxistica atriala si uneori in tahicardii sau fibrilatii ventriculare. Doza administrata merge de la 0,20 g de 3-5 ori in 24 ore la 0,20 g la 3 ore. Asocierea chinidinei cu propranololul, este mai utila. Este preferabila calea orala si contraindicata calea i.v.
Procaina mida este un antiaritmic cu proprietati similare chinidinei. Fiind antagonista sulfamidelor, administrarea concomitenta cu acestea este contraindi­cata. Ca reactii adverse se semnaleaza: rareori intoleranta, uneori tulburari gastro­intestinale, febra, frisoane, artralgii, eruptii cutanate, uneori lupusul eritematos, care dispar la suprimarea drogului. Este comercializata sub denumirea de Pronestyl, sub forma de tablete - o tableta = 250 mg - si injectabil, in flacoane de 10 ml, 1 ml = 100 mg. Calea orala este preferabila. Doza este de 0,5 -1 g (2 - 4 tablete/24 h). Indicatii speciale in tahicardia ventriculara (i.v) fibrilatia ventriculara (i.v. lent), extrasistole ventriculare si unele tahicardii supraventriculare.
Lidocaina (Xilina) actioneaza prompt, are durata scurta de actiune si este eficace in tulburarile de ritm ventriculare. Reactiile adverse sunt minime, iar contraindicatiile reduse (convulsii, bloc total). Este indicata in extrasistole ventriculare si tahicardii ventriculare. Este drogul de electie in tulburarile de ritm ventriculare, din infarctul de miocard si din intoxicatia cu digitala. Se administreaza 50 - 100 mg xilina i.v., urmata de o perfuzie cu aceeasi cantitate.
Difenilhidantoina (Dilantin, Di-Hydan) se administreaza fie i.v (doza initiala 250 mg si apoi doze de 50 - 100 mg pana la disparitia aritmiei), fie oral 300 - 400 mg/zi. Este indicata in aritmiile digitalice ventriculare sau supraventriculare, aritmiile din infarctul miocardic, aritmiile repetitive, profilactic in unele anestezii. Ca reactii adverse se semnaleaza hipotensiunea arteriala si decompensarea cardiaca. Nu se administreaza la bolnavii cu miocardul alterat, in insuficienta cardiaca si in caz de intoleranta.
Propranololul (Inderal) este un betablocant adrenergic cu rol important in Tratamentul aritmiilor. Blocheaza efectele catecolaminelor (adrenalina si noradre- nalina). Uneori se asociaza cu chinidina. Este indicata in aritmii atriale: extrasistole, tahicardii cu bloc A-V sau fara, fibrilatia atriala, flutter atrial, tahicardia paroxistica atriala si in aritmii ventriculare: extrasistole, tahicardii, in aritmiile din infarctul miocardic sau aritmiile digitalice. Dupa caz doza este, oral sau i.v. 20 - 60 si chiar 120 mg. Se prezinta sub forma de comprimate de 0,010 g si 0,040 g si fiole de 5 ml (0,05 g i.v). Ca reactii adverse pot aparea: hipotensiunea arteriala, bronhospasm, greata, varsaturi, diaree si uneori decompensari cardiace. Alte betablocante adrenergice utilizate in clinica sunt: Trasicor, Viskeri, Aptin, Lopresor, Timacor, Corgard, Cordanum.
Dimetil propranololul este un derivat fara efecte betablocante, dar cu efecte anti-aritmice mai puternice (U.M. 272).
Alte antiaritmice utilizate in practica curenta sunt: Metillidocaina (superioara lidocainei), disopiramida (Norpace) in drajeuri de 10 mg, administrat in cantitate de 200 - 300 mg/zi, ajmalina (i.v. sau in perfuzie), soldactona, antagonist al aldosteronului.
Amiodarona (Cordarone) este un antiaritmic mult intrebuintat, din cauza ac­tiunii anticatecolaminice, in tahicardii ventriculare si supraventriculare, in fibrilatia atriala si flutter atrial. S-a dovedit eficace si in angina atriala. in flutterul atrial, asocierea cu digoxina da rezultate foarte bune. Doza zilnica este 200 - 600 mg in 24 ore.
VerapamiM (Ipoveratril, Isoptin, Cordil) este un antiaritmic care actioneaza ca blocant al calciului. Ca reactii adverse se citeaza: bradicardie, hipotensiune arteriala, uneori decompensare cardiaca pe un miocard deteriorat. Este indicat in tahicardii supraventriculare (chiar paroxistice), fibrilatia si flutter-ul atrial, extrasistole atriale si ventriculare. Este eficace si in angina pectorala si in hipertensiunea arteriala. Dozele intravenoase sunt de 1- 10 mg.
Digitala actioneaza in anumite tulburari de ritm, tot ca antiaritmic. Este indicata in aritmia extrasistolica aparuta la bolnavii cu insuficienta cardiaca, in crizele frecvente de tahicardie paroxistica atriala (preventiv si curativ), in fibrilatia si flutter­ul atrial cu raspuns ventricular rapid. in urgente se foloseste in administrare i.v. lent, lanatozid C (fiole de 0,4 mg) sau digoxin fiole de 0,5 mg, care se pot repeta: o jumatate de fiola la 4 ore pana la 1,6 mg in 24 ore. in forme stabile se administreaza fie digitala pulvis, fie digoxina. Astfel, in fibrilatia atriala se administreaza ca Tratament de atac un comprimat zilnic, 5 zile/saptamana. Digitalizarea in tulburarile de ritm poate fi rapida cand se administreaza doza de atac in 3 zile sau lenta, cand se administreaza in 6 zile.
Socul electric extern (defibrilare externa) actioneaza antiaritmic in fibrilatia atriala, flutter-ul atrial si tahicardia paroxistica ventriculara, care deseori constituie o mare urgenta.
* in toate aritmiile, se inlatura surmenajul, tutunul si alcoolul; se recomanda odihna, se asaneaza infectiile de focar si se administreaza tranchilizante: mepro-bamat 2 - 3 /zi, Napoton 1-3, diazepam comprimate de 10 mg 1 - 3 /zi, Hidroxizin, Atarax 2 - 3/zisausedative:Extraveral2-3/zi,Bromoval2-3/zi,Dormitaietc. Cand aritmia apare prin supradozare digitalica se suprima digitala si se administreaza clorura de potasiu, 3-6 g/zi. Regimul va fi cel din ateroscleroza, dupa caz. O alta clasificare a antiaritmicelor este:
- Antiartimice clasai A: chinidina si ajmalina.
- Antiaritmice clasa IB: lidocaina (Xilina).
- Antiaritmice clasa IC: propafenona (Rytmonormul) (comprimate de 150-300 mg si solutie injectabila), actioneaza in tahiaritmii ventriculare si supraventriculare. Poate provoca bradicardie severa. Sotalol (Darob), tablete de 80 si 160 mg, betablocant activ in tahiaritmii supraventriculare.
- Antiaritmice clasa III-a: amiodarona, comprimate, 200 mg (Cordarone -comprimate de 200 mg si fiole de 150 mg). Se incepe Tratamentul cu 3 comprimate pe zi (600 mg) sau chiar 8-10 fiole in cazuri grave si se continua cu 1/2 comprimat pe zi sau chiar 1-2 fiole pe zi (cazuri grave). Cardarone corecteaza aritmiile supraventriculare si ventriculare, dar poate produce bradicardii severe.

aparat circulator · despre sanatate · inima · MEDICATIA ANTIARITMICA

MEDICATIA ANTIARITMICA

MEDICATIA ANTIARITMICA


Tulburarile de ritm ale inimii sunt foarte frecvente. De aici si selectionarea a numeroase droguri cu actiune antiaritmica.
Chinidina, este cel mai vechi si cunoscut antiaritmic. Se foloseste in mod curent sulfatul de chinidina, sub forma de comprimate de 0,20 g/oral. Se mai folosesc gluconatul si poligalacturonatul de chinidina (Cardioquine). Cu efect prelungit, gluconatul de chinidina (comprimate la 8 -12 ore oral sau i.m). Gluconatul, lactatul si clorhidratul de Chinidina, pot fi administrati si i.v. (nerecomandabil). Ca reactii adverse se semnaleaza in primul rand manifestari gastrointestinale (greturi, varsaturi si diaree), reactii cardiovasculare (aritmii, tulburari de conducere, hipotensiunea arteriala, scaderea fortei de contractie si chiar moarte subita). Uneori scade frecventa cardiaca. Tratamentul reactiilor adverse consta in suprimarea sau diminuarea dozei si dupa caz perfuzii cu norepinefrina, izoproterenol sau angiotensina.
Se contraindica administrarea chinidinei in cazuri de intoleranta, blocul AV complet, tulburari de conducere, blocuri de ramura, la batrani cu fibrilatii atriale vechi sau cu hipertiroidie si in infectii acute. Este recomandata in extrasistolia a-triala si ventriculara, fibrilatia atriala recenta, flutter atrial, tahicardia paroxistica atriala si uneori in tahicardii sau fibrilatii ventriculare. Doza administrata merge de la 0,20 g de 3-5 ori in 24 ore la 0,20 g la 3 ore. Asocierea chinidinei cu propranololul, este mai utila. Este preferabila calea orala si contraindicata calea i.v.
Procaina mida este un antiaritmic cu proprietati similare chinidinei. Fiind antagonista sulfamidelor, administrarea concomitenta cu acestea este contraindi­cata. Ca reactii adverse se semnaleaza: rareori intoleranta, uneori tulburari gastro­intestinale, febra, frisoane, artralgii, eruptii cutanate, uneori lupusul eritematos, care dispar la suprimarea drogului. Este comercializata sub denumirea de Pronestyl, sub forma de tablete - o tableta = 250 mg - si injectabil, in flacoane de 10 ml, 1 ml = 100 mg. Calea orala este preferabila. Doza este de 0,5 -1 g (2 - 4 tablete/24 h). Indicatii speciale in tahicardia ventriculara (i.v) fibrilatia ventriculara (i.v. lent), extrasistole ventriculare si unele tahicardii supraventriculare.
Lidocaina (Xilina) actioneaza prompt, are durata scurta de actiune si este eficace in tulburarile de ritm ventriculare. Reactiile adverse sunt minime, iar contraindicatiile reduse (convulsii, bloc total). Este indicata in extrasistole ventriculare si tahicardii ventriculare. Este drogul de electie in tulburarile de ritm ventriculare, din infarctul de miocard si din intoxicatia cu digitala. Se administreaza 50 - 100 mg xilina i.v., urmata de o perfuzie cu aceeasi cantitate.
Difenilhidantoina (Dilantin, Di-Hydan) se administreaza fie i.v (doza initiala 250 mg si apoi doze de 50 - 100 mg pana la disparitia aritmiei), fie oral 300 - 400 mg/zi. Este indicata in aritmiile digitalice ventriculare sau supraventriculare, aritmiile din infarctul miocardic, aritmiile repetitive, profilactic in unele anestezii. Ca reactii adverse se semnaleaza hipotensiunea arteriala si decompensarea cardiaca. Nu se administreaza la bolnavii cu miocardul alterat, in insuficienta cardiaca si in caz de intoleranta.
Propranololul (Inderal) este un betablocant adrenergic cu rol important in Tratamentul aritmiilor. Blocheaza efectele catecolaminelor (adrenalina si noradre- nalina). Uneori se asociaza cu chinidina. Este indicata in aritmii atriale: extrasistole, tahicardii cu bloc A-V sau fara, fibrilatia atriala, flutter atrial, tahicardia paroxistica atriala si in aritmii ventriculare: extrasistole, tahicardii, in aritmiile din infarctul miocardic sau aritmiile digitalice. Dupa caz doza este, oral sau i.v. 20 - 60 si chiar 120 mg. Se prezinta sub forma de comprimate de 0,010 g si 0,040 g si fiole de 5 ml (0,05 g i.v). Ca reactii adverse pot aparea: hipotensiunea arteriala, bronhospasm, greata, varsaturi, diaree si uneori decompensari cardiace. Alte betablocante adrenergice utilizate in clinica sunt: Trasicor, Viskeri, Aptin, Lopresor, Timacor, Corgard, Cordanum.
Dimetil propranololul este un derivat fara efecte betablocante, dar cu efecte anti-aritmice mai puternice (U.M. 272).
Alte antiaritmice utilizate in practica curenta sunt: Metillidocaina (superioara lidocainei), disopiramida (Norpace) in drajeuri de 10 mg, administrat in cantitate de 200 - 300 mg/zi, ajmalina (i.v. sau in perfuzie), soldactona, antagonist al aldosteronului.
Amiodarona (Cordarone) este un antiaritmic mult intrebuintat, din cauza ac­tiunii anticatecolaminice, in tahicardii ventriculare si supraventriculare, in fibrilatia atriala si flutter atrial. S-a dovedit eficace si in angina atriala. in flutterul atrial, asocierea cu digoxina da rezultate foarte bune. Doza zilnica este 200 - 600 mg in 24 ore.
VerapamiM (Ipoveratril, Isoptin, Cordil) este un antiaritmic care actioneaza ca blocant al calciului. Ca reactii adverse se citeaza: bradicardie, hipotensiune arteriala, uneori decompensare cardiaca pe un miocard deteriorat. Este indicat in tahicardii supraventriculare (chiar paroxistice), fibrilatia si flutter-ul atrial, extrasistole atriale si ventriculare. Este eficace si in angina pectorala si in hipertensiunea arteriala. Dozele intravenoase sunt de 1- 10 mg.
Digitala actioneaza in anumite tulburari de ritm, tot ca antiaritmic. Este indicata in aritmia extrasistolica aparuta la bolnavii cu insuficienta cardiaca, in crizele frecvente de tahicardie paroxistica atriala (preventiv si curativ), in fibrilatia si flutter­ul atrial cu raspuns ventricular rapid. in urgente se foloseste in administrare i.v. lent, lanatozid C (fiole de 0,4 mg) sau digoxin fiole de 0,5 mg, care se pot repeta: o jumatate de fiola la 4 ore pana la 1,6 mg in 24 ore. in forme stabile se administreaza fie digitala pulvis, fie digoxina. Astfel, in fibrilatia atriala se administreaza ca Tratament de atac un comprimat zilnic, 5 zile/saptamana. Digitalizarea in tulburarile de ritm poate fi rapida cand se administreaza doza de atac in 3 zile sau lenta, cand se administreaza in 6 zile.
Socul electric extern (defibrilare externa) actioneaza antiaritmic in fibrilatia atriala, flutter-ul atrial si tahicardia paroxistica ventriculara, care deseori constituie o mare urgenta.
* in toate aritmiile, se inlatura surmenajul, tutunul si alcoolul; se recomanda odihna, se asaneaza infectiile de focar si se administreaza tranchilizante: mepro-bamat 2 - 3 /zi, Napoton 1-3, diazepam comprimate de 10 mg 1 - 3 /zi, Hidroxizin, Atarax 2 - 3/zisausedative:Extraveral2-3/zi,Bromoval2-3/zi,Dormitaietc. Cand aritmia apare prin supradozare digitalica se suprima digitala si se administreaza clorura de potasiu, 3-6 g/zi. Regimul va fi cel din ateroscleroza, dupa caz. O alta clasificare a antiaritmicelor este:
- Antiartimice clasai A: chinidina si ajmalina.
- Antiaritmice clasa IB: lidocaina (Xilina).
- Antiaritmice clasa IC: propafenona (Rytmonormul) (comprimate de 150-300 mg si solutie injectabila), actioneaza in tahiaritmii ventriculare si supraventriculare. Poate provoca bradicardie severa. Sotalol (Darob), tablete de 80 si 160 mg, betablocant activ in tahiaritmii supraventriculare.
- Antiaritmice clasa III-a: amiodarona, comprimate, 200 mg (Cordarone -comprimate de 200 mg si fiole de 150 mg). Se incepe Tratamentul cu 3 comprimate pe zi (600 mg) sau chiar 8-10 fiole in cazuri grave si se continua cu 1/2 comprimat pe zi sau chiar 1-2 fiole pe zi (cazuri grave). Cardarone corecteaza aritmiile supraventriculare si ventriculare, dar poate produce bradicardii severe.

HIPOTENSOARELE


Sunt substante care scad tensiunea arteriala. in functie de locui si mecanismul de actiune pot fi clasificate astfel:
I. Cu actiune asupra peretelui vascular, fara relatie cu terminatia nervoasa (vaso­dilatatoare):
1. hidralazina, minoxidilul, verapamilul, nifepidipinui;
2. diureticele, care actioneaza si prin reducerea volumului sanguin;
3. nitroprusiatul de sodiu, diazoxidul.
II. Cu actiune asupra receptorilor simpatici, blocand transmiterea adrenergica:
1. blocante ale receptorilor alfa adrenergici: prazosin, fentolamina;
2. blocante ale receptorilor beta adrenergici: propranololul etc;
3. blocante ale receptorilor alfa si beta adrenergici: labetololul (Tenormin).
III. Cu actiune asupra fibrelor nervoase simpatice postganglionare sau termi­natiilor nervoase:
1. guanetidina;
2. rezerpina si a-metildopa (care are si actiune la nivelul sistemului nervos central).
IV. Cu actiune asupra ganglionilor autonomi simpatici; trimelafan.
V. Cu actiune asupra sistemului nervos central:
1. clonidina;
2. a-metindopa;
3. rezerpina.
VI. Cu actiune asupra volumului sanguin: diureticele.
VII. Antagonisti ai sistemului renina - angiotensina:
1. antagonisti ai angiotensinei II: saralazina;
2. inhibitori ai conversiei angiotensinei I in II: captopril, enalapril.
In raport cu factorii patogenici pe care-i influenteaza medicamentul antihi-pertensiv se pot deosebi trei mari grupe:
1. diuretice, natriuretice (salurelice);
2. simpaioplcgice (simpatoiitice);
3. vasodilataloare.
in prezentarea hipotensoarelor vom folosi prima clasificare: I. Vasodilatatoare
l.Mdra/azr ne/e(bidraiazinasidihidraiazina)au fost mult iimp putin intrebuintate, datorita tahicardiei si accidentelor cororaniene provocate. O data cu aparitia beta-blocantclor sunt din nou intrebuintate curent prin asociere cu acestea, care corecteaza efectul lahicardizant. Actioneaza asupra celulelor musculare netede artcriolare pro­ducand vasodilatatie prin scaderea rezistentei periferice. Deoarece retin sarea si apa, trebuie asociate cu un diuretic salurelic (Nefrix). Actiunea apare dupa 2-3 zile in administrarea orala si dupa 3 ore in cea i.v. Ca efecte secundare pot aparea: cefalee, hipersudoratie, anorexie, greturi, varsaturi, diaree, palpitatii si uneori semne de lupus eritematos. Hidralazinelc sunt contraindicate in cardiopatia ischemica, in care sunt permise numai in asociere cu belablocantele. Se adminisireaza Hipopresolul (dihidralazina) in comprimate de 25 mg, incepand cu un comprimat si crescand progresiv pana la 3 - 6 comprimate. Sunt utilizate in hipertensiunea arteriala usoara sau moderata. in asociatie cu Hiporsepilul (rezerpina) se intalneste in preparatul Hipazin (Adelphan).
2. Minoxidilul este utilizat pe scara redusa datorita efectelor sale secundare. Relaxeaza musculatura neleda artcriolara si scade rezistenta periferica, producand vasodiiatatie. Deoarece arc aceleasi efecte negative ca hidralazina, trebuie asociat cu un betahlocant si un saluretic. Do/a zilnica este de 10 - 20 mg si rar 50 mg (comprimate de 2,5 mg, 5 si 10 mg). Se intrebuinteaza in hipertensiunea moderata si in hipertensiunea bolnavilor cu insuficienta renala.
3. Verapamilul (Isoptin) si nifedipinu! (Adalat, Corinfar) sunt biocante ale calciu­lui, cu efect si hipotensor dar cu indicatie majora in angor si aritmii. Nifedipinul sublingual scade rapid tensiunea arlcriala in edemul pulmonar acut.
4. Nitroprusiatul de sodiu este un hipotensor puternic, utilizai in hipertensiunea arteriala paroxistica, deoarece produce vasodilatatie intensa si rapida. Preparatele comerciale sunt Nipride si Nipruss si se gasesc in fiole de 50 mg. Se adminisireaza numai in spital si cu prudenta.
5. Diazoxidul substanta inrudita cu clorotiazida, fara a avea insa actiune diu­retica. Actioneaza lot pe fibrele musculare netede arteriolare. Produce vasodilatatie prin scaderea rezistentei periferice (blocheaza receptorul pentru calciu). Ca preparate comerciale: Hyperslat si Eudeminin fiole de 20 ml cu 300 mg sub.slanta. Scad rapid tensiunea arteriala. Este o medicatic de urgenta si este intrebuintat in encefalopatia hipertensiva, eclampsie, hipertensiune arteriala maligna. Efectele secundare sunt asemanatoare cu ale hidralazinei. Uneori apare si hiperglicemie.
Blocanti adrenergici
1. Blocanti a-adrenergici: prazosinul (Minipress) produce vasodilatatie blocand alfareceptorii. Este eficace in hipertensiunile moderate. in cele severe, trebuie asociat cu diuretice si betablocante. Ca efecte secundare pot aparea vertij, hipotensiune ortostatica, tulburari de tranzit intestinal, cefalee, astenie, eruptii cutanate. Exista si risc de sincopa la prima doza. Se administreaza 3-20 mg/zi (comprimate de 0,5 mg, 1 mg, 2 mg si 5 mg). Alt alfablocant este fentolamina (Regitina), utilizata in Tratamentul feocromocitomului.
2. Beta blocanti adrenergici. Actioneaza hipotensor, antiaritmic si coronaro-dilatator in angina pectorala. Pot produce bradicardie si pot scadea forta de contractie a inimii si debitul cardiac. Scad de asemenea si secretia de renina, avand si o actiune nervoasa centrala. Efectul hipotensor este moderat, lent si progresiv. Reactiile adverse sunt reduse. Are o larga utilizare singur sau asociat. Este contraindicat, blocul A-V de grad inalt, astmul bronsic, B.P.O.C., diabetul sever si ulcerul gastric in evolutie. Doza este de 60 - 240 mg/zi. Preparatele, pot fi neselective: propranolol (Inderal), Trasicor, Visken, etc. si selective: Lopresor, Tenormin, Eraldine etc. De obicei, se asociaza cu diuretice si vasodilatatoare. Este hipotensorul de electie in hipertensiunea arteriala cu renina crescuta si in hipertensiunea arteriala cu angina pectorala si tulburari de ritm.
3. Alfa si betablocante: labetololul (Trandate). Efectul hipotensor este similar asociatiei propranolol - hidrazinoftalazina.
Simpatolitice periferice
Guanetidina. Datorita efectelor sale secundare (hipotensiune ortostatica, bradi­cardie, diaree, modificari de libido, retentie de lichide si uscaciunea gurii) nu este folosita in mod curent. Actioneaza asupra fibrelor nervoase simpatice postganglionare. Actiunea hipotensiva apare dupa 3-4 zile si persista 6-14 zile. Se prezinta in comprimate de 10 mg; se incepe Tratamentul cu un comprimat si se creste progresiv la 2 - 5 comprimate. Este indicata numai in hipertensiunea arteriala severa. Un preparat cu actiune superioara este betanidina (Esbatal).
Ganglioplegicele sunt hipotensoare puternice, dar greu de utilizat in mod obisnuit datorita efectelor lor secundare (hipotensiune ortostatica, tulburari vizuale, retentie de urina, constipatie etc). Realizeaza o simpatectomie chimica, suprimand excitatiile simpatice si parasimpatice. Scade tensiunea arteriala in cateva minute, administrat i.v., dar scade si debitul coronarian, renal si cardiac. Ramane Tratamentul de electie al hipertensiunii paroxistice si al hipertensiunii severe sau maligne. Se administreaza fie oral cate 20 picaturi de 3 - 4 ori/zi, fie i.m. sau i.v. o fiola de 0,075
g-
Simpatolitice periferice. Actioneaza asupra sistemului nervos central.
1. a-metildopa este un simpaticolitic cu actiune predominant centrala. Scade rezistenta periferica, in special renala si nu influenteaza debitul cardiac. Are actiune progresiva si este bine tolerata. Ca reactii adverse pot aparea: somnolenta, uscaciunea gurii, tulburari digestive (greturi, diaree), febra, stari depresive, anemii hemolitice. Este contraindicata in accidentele vasculare cerebrale si coronariene recente, in stari depresive, ictere, ciroza hepatica, a-metildopa (Aldomet, Dopegyt) se administreaza oral. Se incepe cu un comprimat de 250 mg si se creste progresiv la
3-6 comprimate/zi. Este indicata in hipertensiunea usoara sau moderata, hipertensiunea din nefropatii, iar sub forma injectabila in hipertensiunile maligne.
2. Clonidina actioneaza central si periferic simpaticolitic. Efectele se aseamana cu ale a-metildopei. Are si efect sedativ si bradicardizant. Actiunile adverse sunt nesemnificative. Nu este contraindicata in hipertensiunea cu insuficienta renala. Dozele se cresc progresiv de la 0,100 mg (Clonidina si Catapresan) sau 0,75 mg (Haemiton) si ajung la 0,450 - 0,600 mg. Este indicata in formele moderate de hipertensiune, iar injectabil si in formele severe.
3. Rezerpina. Este un derivat al Rauwolfiei si actioneaza atat central, cat si periferic, golind depozitele de catecolamine presoare. Efectul este hipotensor, sedativ si bradicardizant. Pe cale orala, se administreaza Hiposerpil (0,25 mg) incepand cu un comprimat si ajungand la 2 - 4 comprimate/zi. Efectul apare dupa 3 - 6 zile si este maxim dupa 3 saptamani. in urgente se administreaza parenteral Raunervil cu actiune dupa 3 - 4 ore. Ca reactii adverse apar: somnolenta, astenie, diaree, transpiratii, congestie oculo-nazala, stari depresive, ulcer gastroduodenal si sindroame neurologice. Este indicat in formele de hipertensiune usoara sau moderata.
Diureticele. Cele mai utilizate in Tratamentul hipertensiunii arteriale sunt diure­ticele tiazidice (Nefrix). Scad tensiunea arteriala prin micsorarea volumului sanguin. Se numesc si saludiuretice deoarece elimina mult sodiu si apa (tot efect hipotensiv). Pot scadea tensiunea si singure, dar de obicei sunt asociate cu un drog hipotensor. Toleranta este buna. Ca efecte secundare pot aparea tulburari digestive (varsaturi, diaree, greturi), hiperglicemie, hiperuricemie, hipopotasemie, astenie si altele. Hidroclortiazida (Nefrix) se administreaza 1 - 2 comprimate/zi (1 comprimat de 25 mg), 5 zile pe saptamana, cu supliment de K (fructe si legume).
Furosemidul (comprimate de 40 mg) si acidul etacrinic (comprimate de 50 mg) au actiune mult mai puternica, atat oral cat si i.v. Spironolactona, 1 - 4 comprimate a 25 mg/zi, corecteaza hipopotasemia. Triamterenul (Dytac), comprimate a 50 mg 1 - 2/zi are aceleasi indicatii ca si Spironolactona. Acidul tienilic (Diflurex) scade si acidul uric din sange, fiind indicat in hipertensiunile cu hiperuricemie.
Antagonistii sistemului renina-angiotensina:
1. Saralazina este o angiotensina modificata, impiedicand actiunea angioten-sinei II, scazand rezistenta periferica si tensiunea arteriala. Este folosit numai ca test diagnostic, pentru hipertensiunea reno-vasculara.
2. Captoprilul (Hipotensor, Farcopril, Miniten) actioneaza in hipertensiunea cu renina crescuta, impiedicand transformarea angiotensinei I in angiotensina II. Dozele administrate sunt de 25 - 150 mg (max. 450 mg).
- Enalaprilul (Enap, Ednyf), tab. de 5, 10 si 20 mg, inhiba ca si captoprilul, enzima de conversie a angiotensinei. Este activ si in hipertensiunea maligna, hipertensiunea din nefropatii diabetice si in insuficienta coronariana (1-3 tab. pe zi).
Alte hipotensoare.
- Isoptin RR (verapamil retard), comp. de 240 mg/1-2 pe zi. Este blocant al calciului.
- Diltiazem (Cordil, Diacordin) antagonist al calciului, tab. de 60 mg 1-3 pe zi, este larg folosit).
- Norvasc, tab. de 5 si 10 mg, amlodipina se administreaza 1 tab. pe zi.
- Nebilet (Nebinolol), comp. de 5 mg. Se incepe cu 1-2 comprimate pe zi.

aparat circulator · despre sanatate · HIPOTENSOARELE · inima · sange

HIPOTENSOARELE

HIPOTENSOARELE


Sunt substante care scad tensiunea arteriala. in functie de locui si mecanismul de actiune pot fi clasificate astfel:
I. Cu actiune asupra peretelui vascular, fara relatie cu terminatia nervoasa (vaso­dilatatoare):
1. hidralazina, minoxidilul, verapamilul, nifepidipinui;
2. diureticele, care actioneaza si prin reducerea volumului sanguin;
3. nitroprusiatul de sodiu, diazoxidul.
II. Cu actiune asupra receptorilor simpatici, blocand transmiterea adrenergica:
1. blocante ale receptorilor alfa adrenergici: prazosin, fentolamina;
2. blocante ale receptorilor beta adrenergici: propranololul etc;
3. blocante ale receptorilor alfa si beta adrenergici: labetololul (Tenormin).
III. Cu actiune asupra fibrelor nervoase simpatice postganglionare sau termi­natiilor nervoase:
1. guanetidina;
2. rezerpina si a-metildopa (care are si actiune la nivelul sistemului nervos central).
IV. Cu actiune asupra ganglionilor autonomi simpatici; trimelafan.
V. Cu actiune asupra sistemului nervos central:
1. clonidina;
2. a-metindopa;
3. rezerpina.
VI. Cu actiune asupra volumului sanguin: diureticele.
VII. Antagonisti ai sistemului renina - angiotensina:
1. antagonisti ai angiotensinei II: saralazina;
2. inhibitori ai conversiei angiotensinei I in II: captopril, enalapril.
In raport cu factorii patogenici pe care-i influenteaza medicamentul antihi-pertensiv se pot deosebi trei mari grupe:
1. diuretice, natriuretice (salurelice);
2. simpaioplcgice (simpatoiitice);
3. vasodilataloare.
in prezentarea hipotensoarelor vom folosi prima clasificare: I. Vasodilatatoare
l.Mdra/azr ne/e(bidraiazinasidihidraiazina)au fost mult iimp putin intrebuintate, datorita tahicardiei si accidentelor cororaniene provocate. O data cu aparitia beta-blocantclor sunt din nou intrebuintate curent prin asociere cu acestea, care corecteaza efectul lahicardizant. Actioneaza asupra celulelor musculare netede artcriolare pro­ducand vasodilatatie prin scaderea rezistentei periferice. Deoarece retin sarea si apa, trebuie asociate cu un diuretic salurelic (Nefrix). Actiunea apare dupa 2-3 zile in administrarea orala si dupa 3 ore in cea i.v. Ca efecte secundare pot aparea: cefalee, hipersudoratie, anorexie, greturi, varsaturi, diaree, palpitatii si uneori semne de lupus eritematos. Hidralazinelc sunt contraindicate in cardiopatia ischemica, in care sunt permise numai in asociere cu belablocantele. Se adminisireaza Hipopresolul (dihidralazina) in comprimate de 25 mg, incepand cu un comprimat si crescand progresiv pana la 3 - 6 comprimate. Sunt utilizate in hipertensiunea arteriala usoara sau moderata. in asociatie cu Hiporsepilul (rezerpina) se intalneste in preparatul Hipazin (Adelphan).
2. Minoxidilul este utilizat pe scara redusa datorita efectelor sale secundare. Relaxeaza musculatura neleda artcriolara si scade rezistenta periferica, producand vasodiiatatie. Deoarece arc aceleasi efecte negative ca hidralazina, trebuie asociat cu un betahlocant si un saluretic. Do/a zilnica este de 10 - 20 mg si rar 50 mg (comprimate de 2,5 mg, 5 si 10 mg). Se intrebuinteaza in hipertensiunea moderata si in hipertensiunea bolnavilor cu insuficienta renala.
3. Verapamilul (Isoptin) si nifedipinu! (Adalat, Corinfar) sunt biocante ale calciu­lui, cu efect si hipotensor dar cu indicatie majora in angor si aritmii. Nifedipinul sublingual scade rapid tensiunea arlcriala in edemul pulmonar acut.
4. Nitroprusiatul de sodiu este un hipotensor puternic, utilizai in hipertensiunea arteriala paroxistica, deoarece produce vasodilatatie intensa si rapida. Preparatele comerciale sunt Nipride si Nipruss si se gasesc in fiole de 50 mg. Se adminisireaza numai in spital si cu prudenta.
5. Diazoxidul substanta inrudita cu clorotiazida, fara a avea insa actiune diu­retica. Actioneaza lot pe fibrele musculare netede arteriolare. Produce vasodilatatie prin scaderea rezistentei periferice (blocheaza receptorul pentru calciu). Ca preparate comerciale: Hyperslat si Eudeminin fiole de 20 ml cu 300 mg sub.slanta. Scad rapid tensiunea arteriala. Este o medicatic de urgenta si este intrebuintat in encefalopatia hipertensiva, eclampsie, hipertensiune arteriala maligna. Efectele secundare sunt asemanatoare cu ale hidralazinei. Uneori apare si hiperglicemie.
Blocanti adrenergici
1. Blocanti a-adrenergici: prazosinul (Minipress) produce vasodilatatie blocand alfareceptorii. Este eficace in hipertensiunile moderate. in cele severe, trebuie asociat cu diuretice si betablocante. Ca efecte secundare pot aparea vertij, hipotensiune ortostatica, tulburari de tranzit intestinal, cefalee, astenie, eruptii cutanate. Exista si risc de sincopa la prima doza. Se administreaza 3-20 mg/zi (comprimate de 0,5 mg, 1 mg, 2 mg si 5 mg). Alt alfablocant este fentolamina (Regitina), utilizata in Tratamentul feocromocitomului.
2. Beta blocanti adrenergici. Actioneaza hipotensor, antiaritmic si coronaro-dilatator in angina pectorala. Pot produce bradicardie si pot scadea forta de contractie a inimii si debitul cardiac. Scad de asemenea si secretia de renina, avand si o actiune nervoasa centrala. Efectul hipotensor este moderat, lent si progresiv. Reactiile adverse sunt reduse. Are o larga utilizare singur sau asociat. Este contraindicat, blocul A-V de grad inalt, astmul bronsic, B.P.O.C., diabetul sever si ulcerul gastric in evolutie. Doza este de 60 - 240 mg/zi. Preparatele, pot fi neselective: propranolol (Inderal), Trasicor, Visken, etc. si selective: Lopresor, Tenormin, Eraldine etc. De obicei, se asociaza cu diuretice si vasodilatatoare. Este hipotensorul de electie in hipertensiunea arteriala cu renina crescuta si in hipertensiunea arteriala cu angina pectorala si tulburari de ritm.
3. Alfa si betablocante: labetololul (Trandate). Efectul hipotensor este similar asociatiei propranolol - hidrazinoftalazina.
Simpatolitice periferice
Guanetidina. Datorita efectelor sale secundare (hipotensiune ortostatica, bradi­cardie, diaree, modificari de libido, retentie de lichide si uscaciunea gurii) nu este folosita in mod curent. Actioneaza asupra fibrelor nervoase simpatice postganglionare. Actiunea hipotensiva apare dupa 3-4 zile si persista 6-14 zile. Se prezinta in comprimate de 10 mg; se incepe Tratamentul cu un comprimat si se creste progresiv la 2 - 5 comprimate. Este indicata numai in hipertensiunea arteriala severa. Un preparat cu actiune superioara este betanidina (Esbatal).
Ganglioplegicele sunt hipotensoare puternice, dar greu de utilizat in mod obisnuit datorita efectelor lor secundare (hipotensiune ortostatica, tulburari vizuale, retentie de urina, constipatie etc). Realizeaza o simpatectomie chimica, suprimand excitatiile simpatice si parasimpatice. Scade tensiunea arteriala in cateva minute, administrat i.v., dar scade si debitul coronarian, renal si cardiac. Ramane Tratamentul de electie al hipertensiunii paroxistice si al hipertensiunii severe sau maligne. Se administreaza fie oral cate 20 picaturi de 3 - 4 ori/zi, fie i.m. sau i.v. o fiola de 0,075
g-
Simpatolitice periferice. Actioneaza asupra sistemului nervos central.
1. a-metildopa este un simpaticolitic cu actiune predominant centrala. Scade rezistenta periferica, in special renala si nu influenteaza debitul cardiac. Are actiune progresiva si este bine tolerata. Ca reactii adverse pot aparea: somnolenta, uscaciunea gurii, tulburari digestive (greturi, diaree), febra, stari depresive, anemii hemolitice. Este contraindicata in accidentele vasculare cerebrale si coronariene recente, in stari depresive, ictere, ciroza hepatica, a-metildopa (Aldomet, Dopegyt) se administreaza oral. Se incepe cu un comprimat de 250 mg si se creste progresiv la
3-6 comprimate/zi. Este indicata in hipertensiunea usoara sau moderata, hipertensiunea din nefropatii, iar sub forma injectabila in hipertensiunile maligne.
2. Clonidina actioneaza central si periferic simpaticolitic. Efectele se aseamana cu ale a-metildopei. Are si efect sedativ si bradicardizant. Actiunile adverse sunt nesemnificative. Nu este contraindicata in hipertensiunea cu insuficienta renala. Dozele se cresc progresiv de la 0,100 mg (Clonidina si Catapresan) sau 0,75 mg (Haemiton) si ajung la 0,450 - 0,600 mg. Este indicata in formele moderate de hipertensiune, iar injectabil si in formele severe.
3. Rezerpina. Este un derivat al Rauwolfiei si actioneaza atat central, cat si periferic, golind depozitele de catecolamine presoare. Efectul este hipotensor, sedativ si bradicardizant. Pe cale orala, se administreaza Hiposerpil (0,25 mg) incepand cu un comprimat si ajungand la 2 - 4 comprimate/zi. Efectul apare dupa 3 - 6 zile si este maxim dupa 3 saptamani. in urgente se administreaza parenteral Raunervil cu actiune dupa 3 - 4 ore. Ca reactii adverse apar: somnolenta, astenie, diaree, transpiratii, congestie oculo-nazala, stari depresive, ulcer gastroduodenal si sindroame neurologice. Este indicat in formele de hipertensiune usoara sau moderata.
Diureticele. Cele mai utilizate in Tratamentul hipertensiunii arteriale sunt diure­ticele tiazidice (Nefrix). Scad tensiunea arteriala prin micsorarea volumului sanguin. Se numesc si saludiuretice deoarece elimina mult sodiu si apa (tot efect hipotensiv). Pot scadea tensiunea si singure, dar de obicei sunt asociate cu un drog hipotensor. Toleranta este buna. Ca efecte secundare pot aparea tulburari digestive (varsaturi, diaree, greturi), hiperglicemie, hiperuricemie, hipopotasemie, astenie si altele. Hidroclortiazida (Nefrix) se administreaza 1 - 2 comprimate/zi (1 comprimat de 25 mg), 5 zile pe saptamana, cu supliment de K (fructe si legume).
Furosemidul (comprimate de 40 mg) si acidul etacrinic (comprimate de 50 mg) au actiune mult mai puternica, atat oral cat si i.v. Spironolactona, 1 - 4 comprimate a 25 mg/zi, corecteaza hipopotasemia. Triamterenul (Dytac), comprimate a 50 mg 1 - 2/zi are aceleasi indicatii ca si Spironolactona. Acidul tienilic (Diflurex) scade si acidul uric din sange, fiind indicat in hipertensiunile cu hiperuricemie.
Antagonistii sistemului renina-angiotensina:
1. Saralazina este o angiotensina modificata, impiedicand actiunea angioten-sinei II, scazand rezistenta periferica si tensiunea arteriala. Este folosit numai ca test diagnostic, pentru hipertensiunea reno-vasculara.
2. Captoprilul (Hipotensor, Farcopril, Miniten) actioneaza in hipertensiunea cu renina crescuta, impiedicand transformarea angiotensinei I in angiotensina II. Dozele administrate sunt de 25 - 150 mg (max. 450 mg).
- Enalaprilul (Enap, Ednyf), tab. de 5, 10 si 20 mg, inhiba ca si captoprilul, enzima de conversie a angiotensinei. Este activ si in hipertensiunea maligna, hipertensiunea din nefropatii diabetice si in insuficienta coronariana (1-3 tab. pe zi).
Alte hipotensoare.
- Isoptin RR (verapamil retard), comp. de 240 mg/1-2 pe zi. Este blocant al calciului.
- Diltiazem (Cordil, Diacordin) antagonist al calciului, tab. de 60 mg 1-3 pe zi, este larg folosit).
- Norvasc, tab. de 5 si 10 mg, amlodipina se administreaza 1 tab. pe zi.
- Nebilet (Nebinolol), comp. de 5 mg. Se incepe cu 1-2 comprimate pe zi.

HEMOSTAZA Sl COAGULAREA SANGELUI


Hemostaza este mecanismul care permite oprirea hemoragiei in cazul unei le­ziuni vasculare.

In hemostaza intervin 3 factori: vascular, trombocitar si plasmatic (coagularea). intr-un prim timp, sub influenta serotoninei (factor vascular eliberat prin distrugerea trombocitelor), se produce vasoconstrictia capilara in zona traumatizata, ceea ce determina ingustarea plagii vasculare.

Intr-un al doilea timp (64), trombocitele adera de suprafata lezata si se aglu­tineaza, formand trombul plachetar.

Al treilea timp, care reprezinta si etapa principala a hemostazei si apare cand trombocitele nu au reusit sa opreasca hemoragia, este coagularea propriu-zisa.


Coagularea este un fenomen complex, in care intervin un numar de treisprezece factori: I (fibrinogenul); II (protrombina); III (tromboplastina tisulara); IV (calciul); V (proaccelerina); VI (accelerina); VII (proconvertina); VIII (factorul antihemofilic A); IX (factorul antihemofilic B); X (factorul Stuart-Prower); XI (globulina antihemofilica C); XII (factorul Hagemann); XIII (factorul stabilizator al fibrinei).


In mecanismul coagularii se disting doi timpi esentiali: formarea trombinei si transformarea fibrinogenului in fibrina. Punctul-cheie este reprezentat de factorii X, V si IV, asupra carora actioneaza doua sisteme. Primul, denumit intrinsec, porneste de la factorul XII activat si, prin transformari enzimatice, activeaza pe rand factorii XI, IX si VIII, formand, in final, un complex capabil sa activeze factorii X si V in prezenta ionilor de calciu.

Rezultatul este protrombinaza, care cliveaza molecula de protrombina, eliberand cea mai puternica enzima a coagularii - trombina. in acelasi sens actioneaza si sistemul extrinsec, in care tromboplastina tisulara joaca rolul cel mai important. Al doilea timp consta in transformarea fibrinogenului in fibrina. Fibrinogenul - globulina elaborata mai ales in ficat - se transforma, sub influenta trombinei (enzima proteolitica ce apare numai in cursul coagularii), in fibrina - stadiul final al coagularii.



Sub influenta trombosteninei trombocitare, dupa 2 - 3 ore, cheagul de fibrina se retracta. Este esential ca procesul de coagulare sa ramana localizat. Exista doua mecanisme prin care eventualii activatori sunt eliminati din circulatie: antitrom-binele si celulele macrofage, care indeparteaza compusii intermediari. in final, chea­gul de fibrina este lizat (distrus) de fibrinolizina (plasmina), proteinaza care rezulta dintr-un precursor - plasminogenul (profibrinolizina). intre formarea si distrugerea fibrinei exista un echilibru dinamic; de asemenea, si intre coagulare si fibrinoliza. Dereglarea acestui sistem poate produce boli grave. Coagularea este inhibata de heparina si derivatii sai, care blocheaza transformarea protrombinei in trombina, si de substantele dicumarinice, care inhiba sinteza protrombinei. Antidotul heparinei este sulfatul de. protamina. Tulburarile coagularii constau in coagulari excesive (tromboze) sau insuficiente (diateze hemoragice).


Acidul e-aminocaproic (EACA) este un agent antifibrinolitic.
Pentru explorarea unei diateze hemoragice se practica urmatoarele examene: timpul de sangerare, care consta in provocarea unei mici hemoragii (de obicei prin inteparea lobului urechii) si masurarea timpului pana la oprirea acestuia; normal este sub 5 minute, cresterea inregistrandu-se in trombopenii; fragilitatea capilara se cerceteaza prin compresiune cu ajutorul aparatului de tensiune arteriala, aplicat deasupra plicii cotului si mentinut 5 minute, la o presiune de 100 mm Hg; normal nu trebuie sa apara decat cateva petesii sub nivelul mansetei aparatului; retractia cheagului, care se cerceteaza dupa 4 ore, este intarziata in bolile trombocitului (trombopenie, trombastenie); timpul de coagulare, care normal nu depaseste 6-10 minute, fiind foarte prelungit in hemofilie; timpul de protrombina sau timpul Quick, care consta in studierea coagularii plasmei oxalatate si recalcifiate, in prezenta unui exces de tromboplastina si se exprima in procente fata de martor; normal este de 10 -12 secunde (85 -100%). Timpul Quick scade in hipoprotrombinemii si constituie testul clasic in Tratamentul anticoagulant cu derivati dicumarinici.

aparat circulator · despre sanatate · HEMOSTAZA Sl COAGULAREA SANGELUI · sange

HEMOSTAZA Sl COAGULAREA SANGELUI

HEMOSTAZA Sl COAGULAREA SANGELUI


Hemostaza este mecanismul care permite oprirea hemoragiei in cazul unei le­ziuni vasculare.

In hemostaza intervin 3 factori: vascular, trombocitar si plasmatic (coagularea). intr-un prim timp, sub influenta serotoninei (factor vascular eliberat prin distrugerea trombocitelor), se produce vasoconstrictia capilara in zona traumatizata, ceea ce determina ingustarea plagii vasculare.

Intr-un al doilea timp (64), trombocitele adera de suprafata lezata si se aglu­tineaza, formand trombul plachetar.

Al treilea timp, care reprezinta si etapa principala a hemostazei si apare cand trombocitele nu au reusit sa opreasca hemoragia, este coagularea propriu-zisa.


Coagularea este un fenomen complex, in care intervin un numar de treisprezece factori: I (fibrinogenul); II (protrombina); III (tromboplastina tisulara); IV (calciul); V (proaccelerina); VI (accelerina); VII (proconvertina); VIII (factorul antihemofilic A); IX (factorul antihemofilic B); X (factorul Stuart-Prower); XI (globulina antihemofilica C); XII (factorul Hagemann); XIII (factorul stabilizator al fibrinei).


In mecanismul coagularii se disting doi timpi esentiali: formarea trombinei si transformarea fibrinogenului in fibrina. Punctul-cheie este reprezentat de factorii X, V si IV, asupra carora actioneaza doua sisteme. Primul, denumit intrinsec, porneste de la factorul XII activat si, prin transformari enzimatice, activeaza pe rand factorii XI, IX si VIII, formand, in final, un complex capabil sa activeze factorii X si V in prezenta ionilor de calciu.

Rezultatul este protrombinaza, care cliveaza molecula de protrombina, eliberand cea mai puternica enzima a coagularii - trombina. in acelasi sens actioneaza si sistemul extrinsec, in care tromboplastina tisulara joaca rolul cel mai important. Al doilea timp consta in transformarea fibrinogenului in fibrina. Fibrinogenul - globulina elaborata mai ales in ficat - se transforma, sub influenta trombinei (enzima proteolitica ce apare numai in cursul coagularii), in fibrina - stadiul final al coagularii.



Sub influenta trombosteninei trombocitare, dupa 2 - 3 ore, cheagul de fibrina se retracta. Este esential ca procesul de coagulare sa ramana localizat. Exista doua mecanisme prin care eventualii activatori sunt eliminati din circulatie: antitrom-binele si celulele macrofage, care indeparteaza compusii intermediari. in final, chea­gul de fibrina este lizat (distrus) de fibrinolizina (plasmina), proteinaza care rezulta dintr-un precursor - plasminogenul (profibrinolizina). intre formarea si distrugerea fibrinei exista un echilibru dinamic; de asemenea, si intre coagulare si fibrinoliza. Dereglarea acestui sistem poate produce boli grave. Coagularea este inhibata de heparina si derivatii sai, care blocheaza transformarea protrombinei in trombina, si de substantele dicumarinice, care inhiba sinteza protrombinei. Antidotul heparinei este sulfatul de. protamina. Tulburarile coagularii constau in coagulari excesive (tromboze) sau insuficiente (diateze hemoragice).


Acidul e-aminocaproic (EACA) este un agent antifibrinolitic.
Pentru explorarea unei diateze hemoragice se practica urmatoarele examene: timpul de sangerare, care consta in provocarea unei mici hemoragii (de obicei prin inteparea lobului urechii) si masurarea timpului pana la oprirea acestuia; normal este sub 5 minute, cresterea inregistrandu-se in trombopenii; fragilitatea capilara se cerceteaza prin compresiune cu ajutorul aparatului de tensiune arteriala, aplicat deasupra plicii cotului si mentinut 5 minute, la o presiune de 100 mm Hg; normal nu trebuie sa apara decat cateva petesii sub nivelul mansetei aparatului; retractia cheagului, care se cerceteaza dupa 4 ore, este intarziata in bolile trombocitului (trombopenie, trombastenie); timpul de coagulare, care normal nu depaseste 6-10 minute, fiind foarte prelungit in hemofilie; timpul de protrombina sau timpul Quick, care consta in studierea coagularii plasmei oxalatate si recalcifiate, in prezenta unui exces de tromboplastina si se exprima in procente fata de martor; normal este de 10 -12 secunde (85 -100%). Timpul Quick scade in hipoprotrombinemii si constituie testul clasic in Tratamentul anticoagulant cu derivati dicumarinici.

Arterita obliteranta

Se prepara tinctura de spanz. Se introduce intr-o sticla de culoare albastra, radacina de spanz rasa peste care se toarna alcool de 60° si se lasa la macerat 30 zile. La o parte de spanz se adauga 6 parti alcool. Se foloseste extern in comprese sau in masaje usoare. Dupa folosire spalati-va bine mainile, tinctura este foarte toxica.
top
Boli de inima, dereglari de circulatie a sangelui

Se prepara vinul de ciubotica cucului. Se umple o sticla de 2 litri cu flori de ciubotica cucului si se toarna deasupra vin alb, de tara. Se lasa la macerat 14 zile la soare sau langa calorifer. Se ia cate o lingura de vin de 3 ori/zi cu 1/2 ora inainte de mesele principale.
top
Fragilitate vasculara

Se consuma cate o farfurioara/zi de boabe de secara pisate si fierte, timp de 10 zile la rand.
top
Insuficienta cardiaca

- Suc de dovleac din 1/2 kg. Se bea in 2 reprize, dimineata si seara.
- Decoct din radacina de osul iepurelui, 4 linguri la un litru de planta, fiert 30 de minute la foc mic. Se beau 3-4 cani/zi.
- Se beau sucuri de fructe, usor indulcite; berea este interzisa.
- Se consuma banane, prune si caise uscate, smochine, curmale.
top
Tulburari de circulatie

Se amesteca 400 g miere cu 3 litri vin alb si se lasa sa fiarba la foc mic 5 minute. Se adauga 150 ml suc de pelin si se mai lasa sa dea cateva clocote. Dupa ce s-a racit se imbutelieaza in sticle sterilizate. Se beau 150 ml de preparat dimineata pe stomacul gol. Dispare oboseala, creste puterea de concentrare, dispar palpitatiile, ameteala si senzatia de vid in cap.
top
Hipertensiune

- Se fac 4 tincturi din: talpa gastei 20 g, rozmarin 20 g, roinita 20 g, vasc 40 g, paducel 40 g. Fiecare din aceste plante se pune in sticlute de 250 ml, dupa ce au fost maruntite; se toarna peste ele 200 ml alcool de 87°. Sticlele se inchid ermetic. Se agita zilnic. Dupa 14 zile se strecoara prin tifon, se pune fiecare tinctura in cate o sticla care se inchide ermetic. Se consuma, cu 30 minute inainte de fiecare masa (de 3 ori/zi) principala cate 5 picaturi din fiecare, diluate intr-un pahar cu apa. Tratamentul dureaza cel putin 3-4 luni.
- Se amesteca o lingura de radacina rasa de hrean cu o lingura de miere pana cand se obtine o pasta omogena. Acest amestec se inghite in intregime dimineata inainte de micul dejun. Cura se tine 30 de zile si se repeta la fiecare 2 luni. Tratamentul se aplica de 4 ori/an, timp de 3 ani. In paralel, se bea o infuzie de leustean obtinuta din 2 linguri de frunze la o cana cu apa clocotita. Se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se beau 2 cani/zi.
Mult mai puternica este tinctura din 20 gr frunze + 20 gr radacini de leustean macerat 10 zile in 100 ml alcool de 70°. Se iau de 3 ori/zi cate 25 de picaturi diluate in jumatate de pahar cu apa.
top
Cardiopatie ischemica

- timp de 30 de zile, in fiecare dimineata, se ia o lingura de hrean ras cu o lingurita de miere, inainte de micul dejun. Se poate repeta o data la fiecare 2 luni;
- se bea infuzia de paducel, o lingurita la cana (200 ml apa clocotita)
- 10 minute-o cana/zi
top
Curatarea venelor si arterelor de depuneri

Intr-un litru de vin alb natural se pun la macerat 4-5 cepe rosii (aprox. 500 gr) tocate marunt. Separat se fierb la foc mic intr-un litru de vin alb 250 gr radacina de patrunjel si 2 legaturi de frunze de patrunjel pana lichidul scade la 500 gr. Se strecoara ambele preparate si se amesteca. Se adauga 150 ml miere. Se astupa bine recipientul si se lasa la macerat 7 zile, agitandu-se de cateva ori/zi.
Dupa o saptamana se strecoara din nou. Se pastreaza la rece. Se consuma cate o lingura de 3 ori/zi cu o jumatate de ora inainte de mesele principale.
top
Normalizarea sistemului circulator

Se face un amestec in parti egale din: salvie, paducel, cimbrisor, macerat la rece, 2 lingurite la cana timp de 10 ore. Se beau: 3 cani/zi timp de 6 saptamani; 2 cani/zi timp de 3 saptamani; o cana/zi in urmatoarele 2 saptamani. Se administreaza dimineata si seara inainte si dupa masa.
top
„Vin“ pentru boli de circulatie, inima, cardiopatie ischemica

10 radacini de patrunjel cu frunze cu tot, date prin masina de tocat se fierb intr-un litru de vin alb de tara timp de 15 minute. Se adauga apoi 300 gr miere de salcam si se mai fierb 1-2 minute, dupa care se raceste si se strecoara. Se pastreaza la rece. Se iau 3 linguri zilnic, inainte de mese, minim 100 de zile.
top
„Vin“ pentru circulatie

Se preapara din: 2 litri de vin alb, 100 gr vasc macinat (rasnit), 200 ml suc de ceapa, 200 gr usturoi pisat, 200 gr miere poliflora.
Se pun toate componentele la macerat intr-un borcan de 3-5 litri care se tine la soare sau la temperatura camerei timp de 14 zile. Dupa aceasta perioada (in care se amesteca zilnic cu o spatula de lemn), se strecoara, se pune in sticla inchisa la culoare si se pastreaza la frigider.
Se consuma cate 50 ml de doua ori/zi cu 1/2 ora inainte de micul dejun si cina.
top
Hipertensiune

- se prepara un macerat la rece din: 3 lingurite de vasc uscat, 1 lingurita de rozmarin la o cana (250 ml apa). Se lasa de seara pana dimineata la temperatura camerei. Se beau 2 cani/zi dimineata si seara timp de 1 luna.
- tinctura de talpa-gastei- se prepara din 20 gr planta la 100 ml de alcool de 70°. Se lasa la macerat 8 zile, dupa care se consuma cate 20-40 picaturi o data, de 3 ori/zi.
top
Arterita obliteranta

Se pun la macerat timp de 14 zile in 750 ml alcool de secara (sau alcool de 38-40°) urmatoarele: 10 gr aloe frunze zdrobite, 5 gr rasina de brad, 2 gr sofran, 10 gr flori de salcam, 10 gr foi de dafin, 10 gr troscat, 10 gr gentiana, 10 gr frunze de frasin, 5 gr fenicul, 5 gr radacina de scaiete, 10 gr angelica, 10 gr boabe de ienupar pisate.
Sticla se pune aproape de o sursa de caldura si se agita zilnic. Dupa 14 zile se strecoara si se pune in sticlute mici de culoare inchisa. Se ia cate o lingurita de 3 ori/zi inaintea meselor principale cu 15-20 minute.
Se tine regim fara carne de porc, grasimi, alcool, cafea, tutun, otet, zahar, paine alba.
top
Ateroscleroza

Se ia zilnic 1 lingura ulei de nuca (se procura de la plafar).
top
Vin pentru ateroscleroza, hipertensiune si pietre la vezica urinara

Se macereaza 10 zile, 100 gr praz tocat intr-un litru de vin alb natural. Se beau 50 ml in fiecare dimineata dupa micul dejun.
top
Arterita, boli de circulatie

Se curata 4 catei de usturoi, se pun intr-o ceasca si se toarna peste ei o lingura de ulei de masline presat la rece. Se adauga putin patrunjel verde si o frunza de dafin. Se lasa la macerat amestecul pe timpul noptii. Se consuma preparatul dimineata pe stomacul gol cu o felie de paine prajita, timp de 3 luni.
top
Curatarea vaselor sanguine

Se foloseste un amestec de plante: sunatoare, musetel, siminoc, muguri de mesteacan. O lingura de plante se infuzeaza 20 minute in 0,5 litri apa clocotita. 250 gr din cantitate se beau dimineata pe stomacul gol (se poate adauga o lingurita de miere), 250 gr se beau seara la culcare. Procedura se repeta 21 de zile.
top
Curatarea vaselor (vene si artere)

Se amesteca urmatoarele: un pahar de seminte de marar, 2 linguri de radacina de valeriana maruntita si 2 pahare de miere naturala. Se pun toate intr-un termos, si peste ele se toarna pana la 2 litri de apa clocotita. Se pastreaza 24 de ore in termos, apoi se strecoara. Se ia pe parcursul zilei cate o lingura din 30 in 30 de minute pana la terminarea lichidului.
top
Curatarea sangelui

- Se consuma leurda in fiecare zi in salata timp de 2-3 saptamani.
- Se iau cate 30 picaturi de tinctura de nuci verzi de 2 ori/zi in cate un pahar cu apa sau ceai, dimineata si seara inainte de masa.
- Se beau ceaiuri de papadie.
- Una din mesele de peste zi sa fie numai o salata de cruditati, cel putin 3 saptamani.
- Se face cura anuala cu urzici.
top
Circulatia sangelui

Se prepara vinul de salvie: 80 gr salvie + 1 litru vin alb sec (curat) se lasa la macerat 8 zile. Se filtreaza. Se beau 100 ml inaintea meselor principale de 3 ori/zi. In acest pahar (de 100 ml) se va amesteca zeama de la o lamaie.
Se beau 3 ceaiuri/zi din amestecul de plante: coada-soricelului, vasc, catina alba, in parti egale. Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de amestec la 200 ml apa clocotita (infuzie 10 minute).

aparat circulator · cauze si remedii · inima · medicina naturista · plante medicinale · remedii · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste · tratament · vene

Remedii Naturiste impotriva bolilor din aparatul circulator

Arterita obliteranta

Se prepara tinctura de spanz. Se introduce intr-o sticla de culoare albastra, radacina de spanz rasa peste care se toarna alcool de 60° si se lasa la macerat 30 zile. La o parte de spanz se adauga 6 parti alcool. Se foloseste extern in comprese sau in masaje usoare. Dupa folosire spalati-va bine mainile, tinctura este foarte toxica.
top
Boli de inima, dereglari de circulatie a sangelui

Se prepara vinul de ciubotica cucului. Se umple o sticla de 2 litri cu flori de ciubotica cucului si se toarna deasupra vin alb, de tara. Se lasa la macerat 14 zile la soare sau langa calorifer. Se ia cate o lingura de vin de 3 ori/zi cu 1/2 ora inainte de mesele principale.
top
Fragilitate vasculara

Se consuma cate o farfurioara/zi de boabe de secara pisate si fierte, timp de 10 zile la rand.
top
Insuficienta cardiaca

- Suc de dovleac din 1/2 kg. Se bea in 2 reprize, dimineata si seara.
- Decoct din radacina de osul iepurelui, 4 linguri la un litru de planta, fiert 30 de minute la foc mic. Se beau 3-4 cani/zi.
- Se beau sucuri de fructe, usor indulcite; berea este interzisa.
- Se consuma banane, prune si caise uscate, smochine, curmale.
top
Tulburari de circulatie

Se amesteca 400 g miere cu 3 litri vin alb si se lasa sa fiarba la foc mic 5 minute. Se adauga 150 ml suc de pelin si se mai lasa sa dea cateva clocote. Dupa ce s-a racit se imbutelieaza in sticle sterilizate. Se beau 150 ml de preparat dimineata pe stomacul gol. Dispare oboseala, creste puterea de concentrare, dispar palpitatiile, ameteala si senzatia de vid in cap.
top
Hipertensiune

- Se fac 4 tincturi din: talpa gastei 20 g, rozmarin 20 g, roinita 20 g, vasc 40 g, paducel 40 g. Fiecare din aceste plante se pune in sticlute de 250 ml, dupa ce au fost maruntite; se toarna peste ele 200 ml alcool de 87°. Sticlele se inchid ermetic. Se agita zilnic. Dupa 14 zile se strecoara prin tifon, se pune fiecare tinctura in cate o sticla care se inchide ermetic. Se consuma, cu 30 minute inainte de fiecare masa (de 3 ori/zi) principala cate 5 picaturi din fiecare, diluate intr-un pahar cu apa. Tratamentul dureaza cel putin 3-4 luni.
- Se amesteca o lingura de radacina rasa de hrean cu o lingura de miere pana cand se obtine o pasta omogena. Acest amestec se inghite in intregime dimineata inainte de micul dejun. Cura se tine 30 de zile si se repeta la fiecare 2 luni. Tratamentul se aplica de 4 ori/an, timp de 3 ani. In paralel, se bea o infuzie de leustean obtinuta din 2 linguri de frunze la o cana cu apa clocotita. Se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se beau 2 cani/zi.
Mult mai puternica este tinctura din 20 gr frunze + 20 gr radacini de leustean macerat 10 zile in 100 ml alcool de 70°. Se iau de 3 ori/zi cate 25 de picaturi diluate in jumatate de pahar cu apa.
top
Cardiopatie ischemica

- timp de 30 de zile, in fiecare dimineata, se ia o lingura de hrean ras cu o lingurita de miere, inainte de micul dejun. Se poate repeta o data la fiecare 2 luni;
- se bea infuzia de paducel, o lingurita la cana (200 ml apa clocotita)
- 10 minute-o cana/zi
top
Curatarea venelor si arterelor de depuneri

Intr-un litru de vin alb natural se pun la macerat 4-5 cepe rosii (aprox. 500 gr) tocate marunt. Separat se fierb la foc mic intr-un litru de vin alb 250 gr radacina de patrunjel si 2 legaturi de frunze de patrunjel pana lichidul scade la 500 gr. Se strecoara ambele preparate si se amesteca. Se adauga 150 ml miere. Se astupa bine recipientul si se lasa la macerat 7 zile, agitandu-se de cateva ori/zi.
Dupa o saptamana se strecoara din nou. Se pastreaza la rece. Se consuma cate o lingura de 3 ori/zi cu o jumatate de ora inainte de mesele principale.
top
Normalizarea sistemului circulator

Se face un amestec in parti egale din: salvie, paducel, cimbrisor, macerat la rece, 2 lingurite la cana timp de 10 ore. Se beau: 3 cani/zi timp de 6 saptamani; 2 cani/zi timp de 3 saptamani; o cana/zi in urmatoarele 2 saptamani. Se administreaza dimineata si seara inainte si dupa masa.
top
„Vin“ pentru boli de circulatie, inima, cardiopatie ischemica

10 radacini de patrunjel cu frunze cu tot, date prin masina de tocat se fierb intr-un litru de vin alb de tara timp de 15 minute. Se adauga apoi 300 gr miere de salcam si se mai fierb 1-2 minute, dupa care se raceste si se strecoara. Se pastreaza la rece. Se iau 3 linguri zilnic, inainte de mese, minim 100 de zile.
top
„Vin“ pentru circulatie

Se preapara din: 2 litri de vin alb, 100 gr vasc macinat (rasnit), 200 ml suc de ceapa, 200 gr usturoi pisat, 200 gr miere poliflora.
Se pun toate componentele la macerat intr-un borcan de 3-5 litri care se tine la soare sau la temperatura camerei timp de 14 zile. Dupa aceasta perioada (in care se amesteca zilnic cu o spatula de lemn), se strecoara, se pune in sticla inchisa la culoare si se pastreaza la frigider.
Se consuma cate 50 ml de doua ori/zi cu 1/2 ora inainte de micul dejun si cina.
top
Hipertensiune

- se prepara un macerat la rece din: 3 lingurite de vasc uscat, 1 lingurita de rozmarin la o cana (250 ml apa). Se lasa de seara pana dimineata la temperatura camerei. Se beau 2 cani/zi dimineata si seara timp de 1 luna.
- tinctura de talpa-gastei- se prepara din 20 gr planta la 100 ml de alcool de 70°. Se lasa la macerat 8 zile, dupa care se consuma cate 20-40 picaturi o data, de 3 ori/zi.
top
Arterita obliteranta

Se pun la macerat timp de 14 zile in 750 ml alcool de secara (sau alcool de 38-40°) urmatoarele: 10 gr aloe frunze zdrobite, 5 gr rasina de brad, 2 gr sofran, 10 gr flori de salcam, 10 gr foi de dafin, 10 gr troscat, 10 gr gentiana, 10 gr frunze de frasin, 5 gr fenicul, 5 gr radacina de scaiete, 10 gr angelica, 10 gr boabe de ienupar pisate.
Sticla se pune aproape de o sursa de caldura si se agita zilnic. Dupa 14 zile se strecoara si se pune in sticlute mici de culoare inchisa. Se ia cate o lingurita de 3 ori/zi inaintea meselor principale cu 15-20 minute.
Se tine regim fara carne de porc, grasimi, alcool, cafea, tutun, otet, zahar, paine alba.
top
Ateroscleroza

Se ia zilnic 1 lingura ulei de nuca (se procura de la plafar).
top
Vin pentru ateroscleroza, hipertensiune si pietre la vezica urinara

Se macereaza 10 zile, 100 gr praz tocat intr-un litru de vin alb natural. Se beau 50 ml in fiecare dimineata dupa micul dejun.
top
Arterita, boli de circulatie

Se curata 4 catei de usturoi, se pun intr-o ceasca si se toarna peste ei o lingura de ulei de masline presat la rece. Se adauga putin patrunjel verde si o frunza de dafin. Se lasa la macerat amestecul pe timpul noptii. Se consuma preparatul dimineata pe stomacul gol cu o felie de paine prajita, timp de 3 luni.
top
Curatarea vaselor sanguine

Se foloseste un amestec de plante: sunatoare, musetel, siminoc, muguri de mesteacan. O lingura de plante se infuzeaza 20 minute in 0,5 litri apa clocotita. 250 gr din cantitate se beau dimineata pe stomacul gol (se poate adauga o lingurita de miere), 250 gr se beau seara la culcare. Procedura se repeta 21 de zile.
top
Curatarea vaselor (vene si artere)

Se amesteca urmatoarele: un pahar de seminte de marar, 2 linguri de radacina de valeriana maruntita si 2 pahare de miere naturala. Se pun toate intr-un termos, si peste ele se toarna pana la 2 litri de apa clocotita. Se pastreaza 24 de ore in termos, apoi se strecoara. Se ia pe parcursul zilei cate o lingura din 30 in 30 de minute pana la terminarea lichidului.
top
Curatarea sangelui

- Se consuma leurda in fiecare zi in salata timp de 2-3 saptamani.
- Se iau cate 30 picaturi de tinctura de nuci verzi de 2 ori/zi in cate un pahar cu apa sau ceai, dimineata si seara inainte de masa.
- Se beau ceaiuri de papadie.
- Una din mesele de peste zi sa fie numai o salata de cruditati, cel putin 3 saptamani.
- Se face cura anuala cu urzici.
top
Circulatia sangelui

Se prepara vinul de salvie: 80 gr salvie + 1 litru vin alb sec (curat) se lasa la macerat 8 zile. Se filtreaza. Se beau 100 ml inaintea meselor principale de 3 ori/zi. In acest pahar (de 100 ml) se va amesteca zeama de la o lamaie.
Se beau 3 ceaiuri/zi din amestecul de plante: coada-soricelului, vasc, catina alba, in parti egale. Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de amestec la 200 ml apa clocotita (infuzie 10 minute).