Se face un amestec de plante in parti egale: patrunjel de camp, iedera, hamei, turita-mare, menta, pelin.
Se pun 3 linguri de plante intr-un litru de vin de mere sau cidru, se incalzeste pana aproape de punctul de fierbere, se infuzeaza 3 minute si se strecoara. Se ia cate o lingura din ora in ora, de 9 ori/zi.

leacuri babesti · litiaza biliara · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste · Tratamente

Litiaza biliara

Se face un amestec de plante in parti egale: patrunjel de camp, iedera, hamei, turita-mare, menta, pelin.
Se pun 3 linguri de plante intr-un litru de vin de mere sau cidru, se incalzeste pana aproape de punctul de fierbere, se infuzeaza 3 minute si se strecoara. Se ia cate o lingura din ora in ora, de 9 ori/zi.

Litiaza biliara

Se face un amestec de plante in parti egale: patrunjel de camp, iedera, hamei, turita-mare, menta, pelin.
Se pun 3 linguri de plante intr-un litru de vin de mere sau cidru, se incalzeste pana aproape de punctul de fierbere, se infuzeaza 3 minute si se strecoara. Se ia cate o lingura din ora in ora, de 9 ori/zi.

despre sanatate · litiaza biliara · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste

Litiaza biliara

Litiaza biliara

Se face un amestec de plante in parti egale: patrunjel de camp, iedera, hamei, turita-mare, menta, pelin.
Se pun 3 linguri de plante intr-un litru de vin de mere sau cidru, se incalzeste pana aproape de punctul de fierbere, se infuzeaza 3 minute si se strecoara. Se ia cate o lingura din ora in ora, de 9 ori/zi.

LITIAZA BILIARA


Definitie: litiaza biliara este o afectiune provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula sau in caile biliare extra- sau intrahepatice, si a caror prezenta poate sa nu se manifeste clinic sau poate sa se insoteasca de o simptomatologie zgomotoasa.

Frecventa este mare. in populatia adulta, 10 - 15% dintre oameni sunt purtatori de calculi. Dintre sexe, frecventa la femei este superioara: raportul este de 4/1 - 5/1.

Etiologie: in etiologia litiazei biliare intervin mai multi factori. Factorii endo­crini sunt de netagaduit. Frecventa superioara la femei, graviditatea favorizanta pentru formarea calculilor (hipercolesterolemia din sarcina), faptul ca menopauza fiziologica sau chirurgicala este urmata deseori de aparitia litiazei demonstreaza rolul pe care il joaca glandele cu secretie interna in aceasta afectiune.
Factorii de teren pot interveni activ in aparitia litiazei biliare. Diabetul, obezi­tatea, guta, litiaza renala, astmul bronsic, unele forme de reumatism sunt deseori in corelatie cu litiaza biliara, fie ca ea apare inainte, concomitent sau in urma acestor afectiuni. Factorii favorizanti sunt reprezentati de: sedentarism, abuzuri de grasimi si proteine, surmenaj, traume psihice, nerespectarea orelor de masa, constipatie, infectii intestinale, mai ales infectii ale cailor biliare.
Patogenie: procesul de formare a calculilor biliari rezulta din actiunea unui mecanism complex, la care participa interactiunea mai multor factori: fizico-chimici, metabolici, staza si infectiile.
- Factorii fizico-chimici si metabolici determina modificari ale componentilor bilei, cu perturbarea stabilitatii ei coloidale. Cand apar dereglari in metabolismul hepatic, se modifica concentratia de saruri biliare si de fosfolipide, scazand con­centratia lor in bila. Pe de alta parte, hipercolesterolemia rezultata dintr-o dieta bogata in lipide, va modifica concentratia colesterolului in bila. Scaderea raportului saruri biliare/colesterol creeaza premise pentru precipitarea colesterolului, a bi-lirubinei si a calciului.


- Factorul staza este necesar si el in procesul de litogeneza. Staza poate fi reali­zata prin obstructii cistice sau oddiene, prin atonie veziculara, prin variante anatomice ale aparatului, excretor biliar sau prin microstaze create de modificari distrofice (colesteroloza, colecistoza): sarcina este si ea un factor de staza.
Se stie ca in colecist bila este mai concentrata de 5 pana la 10 ori decat in ficat: in staza, concentratia poate sa fie pana la de 10 ori mai mare decat in mod normal.
- Factorii infectiosi concura la formarea calculilor biliari in mai multe moduri: modifica compozitia chimica si pH-ul bilei infectate; ca rezultat al proceselor inflamatorii, vor aparea detritusuri celulare si mucus, care, impreuna cu microorganismele, vor forma materialul necesar pentru matricea calculului.
Anatomie patologica: calculii biliari sunt formati dintr-o materie proteica (celu­le, sfaramaturi celulare, mucus, bacterii), peste care se depun colesterol sau saruri sau si unele si altele, ceea ce face ca ei sa fie de mai multe feluri: calculi de colesterol, de bilirubinat de calciu, de carbonat de calciu si micsti.
- Calculii de colesterol sunt de obicei mari, solitari, de culoare galbuie albi-, cioasa, sferici, ovoidali sau fatetati. Pe sectiune au un aspect cristalin. Sunt friabili, usori si transparenti la razele X. Mai rar pot sa fie mici si multipli, fatetati usor.
- Calculii de bilirubinat de calciu sunt numerosi, mici, bruni-negriciosi (albicio-si dupa spalare), neregulati. Sunt duri si opaci la razele X. Uneori sunt extrem de mici, alcatuind un nisip biliar, alteori se aglomereaza neregulat si pot atinge dimensiuni de pana la 1 cm in diametru.
- Calculii de carbonat de calciu sunt foarte rar intalniti, fiind albiciosi, mici si opaci la razele X.
- Calculii mcsti sunt alcatuiti dintr-o matrice organica ce formeaza un nucleu central mai moale si din colesterol, bilirubinat de calciu, uneori si carbonat si fosfat de calciu. Sunt numerosi, grei, cu dimensiuni variabile, forme diverse, rotunjiti sau fatetati; de culoare bruna-verzuie, bruna-galbuie, uneori albiciosi. Pe sectiune apar ca straturi concentrice in jurul matricei. Sunt opaci la razele X.
Examenul colecistului si al cailor biliare externe arata leziuni inflamatorii de diferite grade - de la simplul aspect cataral, pana la abcese si gangrena.

Simptomatologie: de foarte multe ori litiaza biliara poate sa existe fara nici o manifestare clinica. in alte cazuri, boala poate sa evolueze cu manifestari latente si in altele, cu manifestari zgomotoase. Localizarile calculilor sunt si ele determi­nante pentru aspectul tabloului clinic.
Forma latenta a litiazei veziculare se manifesta prin senzatie de plenitudine in hipocondrul drept, jena dureroasa la acest nivel, mai ales dupa efort, oboseala, dupa calatorii cu diferite vehicule sau abateri de la regimul alimentar. Pot aparea si tulburari intestinale sub forma de eonstipatie spastica, de diaree postprandiala sau de colopatie muco-membranoasa. Alteori, exista arsuri epigastrice, greturi, gust amar, balonari. La examenul obiectiv se intampla rar sa se poata palpa o vezicula plina cu calculi. Mai des exista o sensibilitate la palparea hipocondrului drept sau dureri provocate in punctul colecistic.


Colica biliara (colica hepatica) - este manifestarea clinica zgomotoasa a litiazei biliare si se datoreaza unor contractii spastice reflexe ale veziculei sau ale cailor biliare. Cel mai des, durerea apare brusc, mai ales noaptea, si este de intensitate violenta. Sediul durerii este in epigastru sau in hipocondrul drept si iradiaza in umarul drept, catre baza hemitoracelui drept sau in regiunea omoplatului. Bolnavul este agitat, cauta o pozitie care sa-i calmeze durerea, are transpiatii si extremitatile se pot raci. Durerea se insoteste frecvent de varsaturi, subicter si ascensiuni febrile, uneori cu frisoane; urinele devin hipercrome.
La examenul obiectiv se constata dureri sub rebordul costal drept, deseori palparea fiind dificila, din cauza contractarii peretelui abdominal. Investigatii complementare:
Examenele de laborator vizeaza sangele, urina, materiile fecale, bila. Examenul sangelui arata, in majoritatea cazurilor, hipercolesterolemie. Hipercalcemia este frecventa. Hiperbilirubinemia si cresterea sarurilor biliare (hipercolalia) exista mai des in litiaza coledocului. V.S.H. crescuta si leucocitoza sunt martorii aparitiei unei infectii.
Examenul urinii arata cresterea urobilinogenului si prezenta bilirubinuriei in starile icterice. Examenul materiilor fecale facut in aceeasi situatie prezinta hipoco-lie sau acolie; dupa colici biliare pot fi gasiti, uneori, calculi in materiile fecale.
Tubajul duodenal poate fi simplu sau minutat (Varella). Proba excretiei vezicu­lare provocate poate fi negativa - semn ca vezicula nu comunica cu canalul coledoc (vezicula exclusa). Semnificatie diagnostica mai au: bila duodenala (A): prezenta cristalelor de colesterol si de bilirubinat de calciu; in bila veziculara (B). hipocolesterolcolia, hipocolalocolia, scaderea pigmentilor biliari, a calciului si a fierului. Prezenta leucocitelor alterate in bila B denota o inflamatie a colecistului. Bilicultura poate pune in evidenta agenti microbieni in cazurile in care s-a supraadaugat o infectie. Examenul radiologie este foarte pretios, se folosesc: radiografia simpla, cole-cistografia, colangiografia, duodeno-colecisto-grafia. in ultimii ani se incearca noi procedee radiologice pentru decelarea litiazei veziculare: colecistografia transparietala (Roer), cu intro­ducerea substantei de contrast intravezicular, calculografia, cineradiografia si colecistogra­fia concomitenta cu sondajul duodenal.
Radiografia simpla (directa) poate sa puna in evidenta calculii impregnati cu saruri de cal­ciu. Colecistografia arata calculii sub forma unor imagini lacunare, clare, rotunjite, pe um­bra de fond a bilei opacifiate; in alte cazuri, imaginea veziculara nu apare (vezicula exclu­sa radiologie), datorita obstructiei canalului cis-tic sau in cazul unei vezicule ticsite cu calculi mici. Colecistografia transparietala poate lamu­ri problema.



Colangiografia urmareste decelarea calculilor in caile biliare.
Endoscopia caii biliare principale (coledocoscopia) necesita o tehnica si o apa­ratura deosebite, insa constuie mijlocul cel mai sigur de diagnostic in litiaza coledociana sau a canalului hepatic.
Ecografia este un mijloc util de investigatie. Permite un diagnostic corect in 96 % dintre cazuri.
Diagnosticul pozitiv este mult inlesnit in situatiile in care exista colici biliare. in celelalte cazuri trebuie sa se bazeze pe o anamneza amanuntita si pe examenul clinic si va trebui sa tina seama de examenele complementare, in special de tubajul duodenal si de examenul radiologie.
Diagnosticul diferential va fi facut atat pentru colica biliara, cat si pentru litiaza care nu se manifesta prin colici.
Colica biliara va fi diferentiata de colica nefetica dreapta, colecistita acuta necal-culoasa si de angiocolita acuta, de ulcerul gastro-duodenal perforat, de criza gastrica tabetica, de colica saturnina, de o apendicita acuta, de o salpingita acuta dreapta, de o sarcina extrauterina rupta, de pancreatita acuta hemoragica, de infarctul mezenteric si de infarctul miocardic.
Litiaza biliara latenta va pune problema ulcerului gastro-duodenal, a colecistitei cronice necalculoase si a diskineziilor biliare, a colesterolozei („vezicula fraga") si a colecistozelor, a duodenitelor si a gastritelor cronice.

Calculoza coledociana, prezentand icter mecanic, va trebui sa puna in discutie celelalte cauze care pot determina icterul: cancerul de cap de pancreas, cancerul cailor biliare, odditele stenozante, cancerul ampulei Vater.
Calculii coledocieni, provin din vezica biliara la majoritatea bolnavilor, dar ei se pot forma si in coledoc. Sunt rareori asimptomatici. De obicei se manifesta prin triada simptomatica: durere, icter si febra. Durerea este asemanatoare celei din litiaza biliara. Icterul insa este mai pronuntat, caracterul este de tip obstructiv, urinele sunt hipererome, scaunele decolorate si hepatomegalia prezenta. Spre deosebire de icterul neoplazic hepatic, icterul din calculoza coledociana prezinta variatii de intensitate. Mai apare un prurit suparator. Vezicula destinsa poate fi palpata deseori.
Evolutie si complicatii: evolutia litiazei biliare este extrem de variabila. in multe cazuri se descopera prezenta calculilor abia cu ocazia necropsiilor sau a unor interventii chirurgicale. Alteori, evolutia este cronica si manifestarile sunt minore, de tip dispeptic, sau poate sa evolueze suparator, zgomotos, prin colici biliare frecvente. Complicatiile sunt insa cele care pot imprima litiazei biliare o evolutie de o deosebita gravitate.
Complicatiile litiazei biliare sunt numeroase si pot interesa caile biliare, ficatul, pancreasul si tubul digestiv.
Complicatiile litiazei biliare sunt numeroase si pot interesa caile biliare, ficatul, pancreasul si tubul digestiv.
- La nivelul cailor biliare, complicatiile cele mai frecvente sunt datorate infec­tiilor: colecistita acuta, picolecist, gangrena, angiocolita acuta.
Diskineziile biliare se datoreaza adesea litiazei. Calculii pot provoca ulceratii ale peretilor veziculei sau ale coledocului si, prin acestea, sa se creeze fistule biliare in organele cavitare (duoden, colon) sau in afara (fistule cutanate).
Oddita poate sa fie o complicatie a litiazei, iar hemocolecistul este datorat he­moragiilor in cavitatea veziculara.
Cancerul veziculei si al cailor biliare este insotit de litiaza in aproape jumatate dintre cazuri, iar circa 10% dintre litiazici fac un cancer al veziculei biliare.
- La nivelul ficatului se complica cu o hepatita cronica colestatica, care poate sa ajunga la ciroza hepatica. Infectiile insotitoare ale litiazei pot provoca grave complicatii infectioase la nivelul ficatului, sub forma de abcese miliare (hepatita supurata difuza).
- Complicatiile pancreatice se pot manifesta si sub forma pancreatitei acute hemoragice (steato-necroza pancreatica) si sub forma pancreatitei cronice.
- La nivelul tubului digestiv, migrarea unui calcul voluminos - fie pe caile naturale, fie printr-o fistula bilio-duodenala - poate sa provoace un ileus biliar, accident intalnit in special la femeile in varsta. Calculoza biliara se poate complica si cu tulburari functionale la nivelul pilorului si cu inflamatii piloro-duodenale.
- Hidropsul vezicular este consecinta obstructiei complete si prelungite a cana­lului cistic, cu acumularea in vezicula biliara a unei secretii albicioase. Durerea este de mica intensitate, iar vezicula destinsa este palpabila.
Datorita frecventei pe care o are cancerul vezicii biliare la bolnavii cu litiaza, se recomanda interventie chirurgicala in toate cazurile de litiaza biliara. Prognosticul ramane putin grav, in general, si depinde de respectarea dietei si de inflamatiile supraadaugate. Complicatiile litiazei biliare impun insa un prognostic sever.
Profilaxia se realizeaza evitand abuzurile alimentare, sedentarismul, surmenajul si constipatia. De asemenea, profilaxia litiazei biliare inseamna sitratarea corecta a tulburarilor endocrine, a bolilor de nutritie, infectiilor biliare si intestinale.
Tratamentul este acela al colicilor biliare si al litiazei in afara crizelor.
Tratamentul colicii biliare este medical. Bolnavul va ramane in repaus complet; pe regiunea hipocondrului drept: aplicatii calde, iar in caz ca exista febra se va pune o punga cu gheata. Regimul alimentar va fi hidric, minimum 24 de ore: ceai, limonada, suc de fructe; apoi se va trece la supe de zarzavat strecurate, cu gris, lapte indoit cu ceai, iaurt, iar mai tarziu piureuri de legume, cartofi, paste fainoase, compot; dupa 4-5 zile se va trece la dieta litiazicului cronic.
Medicamentele folosite sunt antispasticele pe baza de nitriti, nitroglicerina, petidina sau asocierea papaverina-atropina, Scobutil, Lizadon, Foladon, Fobenal. Rezultate bune se obtin cu perfuzii de Procaina in solutii glucozate si cu adaos de atropina si papaverina. Morfina nu este recomandata, provocand spasm oddian si varsaturi; daca totusi colica nu cedeaza, vor fi preferate mialginul sau hidromorfon-atropina. Blocajul vagosimpatic regional cu procaina 1% poate da rezultate bune.
Dupa calmare se recomanda evacuarea intestinului prin clisme usoare.
Tratamentul litiazei biliare in afara colicilor este medical si chirugical. Repausul va fi indicat numai in cazul unei vezicule sensibile sau in caz de febra. Compresele umede alcoolizate sunt recomandabile; in starile febrile, punga cu gheata. Dieta va urmari reducerea grasimilor si va realiza valoarea calorica adaugand glucide. Va fi oprit consumul de alimente si bauturi prea reci (inghetata, siropuri la gheata, bere la gheata etc); in schimb, se recomanda ca mesele principale sa fie incheiate cu o infuzie calda (musetel, sunatoare, tei, rozmarin). Mesele vor fi reduse cantitativ si dese.
Vor fi interzise slanina, salamul, carnatii, sunca grasa, creierul, carnea grasa, pestele gras, icrele, sardelele, galbenusul de ou, carnea de rata, de gasca, ciupercile, leguminoasele uscate, smantana, frisca, branzeturile fermentate, cremele, sosurile cu rantas, prajelile, ceapa, condimentele iritante, cacao, ciocolata, cafeaua, alcoolul, nucile, alunele.
Medicamentele folosite sunt antispastice mai usoare (Lizadon, Foladon, Sco­butil), eventual cu adaosuri de tranchilizante (hidroxizin, meprobamat). Colagogele si colereticele se prescriu in perioadele de liniste: 1 - 2 lingurite de ulei de masline dimineata pe nemancate, cu putina lamaie, prafuri Bourget, Boldocolin, Peptocolin, Anghirol, Colebil, Fiobilin, Rowachol, ceaiuri medicinale (hepatic, sunatoare, Boldo). Laxativele neiritante pot fi utilizate, daca persista constipatia. Antibioticele nu se prescriu decat daca apar semne de infectie.
Tubajul duodenal terapeutic se va face numai in perioade de liniste, cand exista semne de atonie sau hipotonie colecistica sau in caz de icter cu obstructie incompleta.
Daca exista fenomene infectioase supraadaugate, sau disbacterioze intestinale, se pot instila pe tub si antibiotice. Nu se va face tubaj in caz de vezicula hipertona, in procesele aderentiale de pericolecistita sau in litiaza cisticului.
- Tratamentul care urmareste dizolvarea calculilor, se face cu acid chenodeso-xicolic (Chenav, Chendex). Se administreaza 500 - 1000 mg/zi (4-8 capsule), in trei prize sau intr-o singura priza seara la culcare, timp indelungat (6 luni - 2 ani).
Tratamentulhidromineral este recomandabil abia la cel putin o luna dupa ultima colica, statiunile indicate fiind Sangeorz, Slanic Moldova si Olanesti. Agentii fizici pot fi folositi sub forma de aplicatii locale de namol, diatermie si unde ultrascurte in doze moderate.
Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: calcului coledocian persistent; complicare cu infectie (colecistita acuta, piocolecist, gangrena); vezicula plina cu calculi; confirmarea diagnosticului la un barbat, chiar daca a existat o singura colica in antecedente; daca debutul si colicile au survenit la o femeie dupa menopauza; cand functia veziculara este nula sau redusa; daca functia veziculara este buna, este preferabil sa ne abtinem de la operatie; bolnavii care au depasit 60 de ani este mai bine sa fie supusi interventiei chirurgicale.
Exista astazi o unanimitate in ceea ce priveste indicatia Tratamentului chirur­gical, in toate cazurile de litiaza, atat datorita riscului mare al complicatiilor cat si datorita posibilitatii transformarii complete in cancer, a litiazei biliare. Unii autori recomanda interventia chirurgicala tuturor bolnavilor cu litiaza biliara.

despre sanatate · dictionar afectiuni si boli · litiaza biliara · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste

LITIAZA BILIARA

LITIAZA BILIARA


Definitie: litiaza biliara este o afectiune provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula sau in caile biliare extra- sau intrahepatice, si a caror prezenta poate sa nu se manifeste clinic sau poate sa se insoteasca de o simptomatologie zgomotoasa.

Frecventa este mare. in populatia adulta, 10 - 15% dintre oameni sunt purtatori de calculi. Dintre sexe, frecventa la femei este superioara: raportul este de 4/1 - 5/1.

Etiologie: in etiologia litiazei biliare intervin mai multi factori. Factorii endo­crini sunt de netagaduit. Frecventa superioara la femei, graviditatea favorizanta pentru formarea calculilor (hipercolesterolemia din sarcina), faptul ca menopauza fiziologica sau chirurgicala este urmata deseori de aparitia litiazei demonstreaza rolul pe care il joaca glandele cu secretie interna in aceasta afectiune.
Factorii de teren pot interveni activ in aparitia litiazei biliare. Diabetul, obezi­tatea, guta, litiaza renala, astmul bronsic, unele forme de reumatism sunt deseori in corelatie cu litiaza biliara, fie ca ea apare inainte, concomitent sau in urma acestor afectiuni. Factorii favorizanti sunt reprezentati de: sedentarism, abuzuri de grasimi si proteine, surmenaj, traume psihice, nerespectarea orelor de masa, constipatie, infectii intestinale, mai ales infectii ale cailor biliare.
Patogenie: procesul de formare a calculilor biliari rezulta din actiunea unui mecanism complex, la care participa interactiunea mai multor factori: fizico-chimici, metabolici, staza si infectiile.
- Factorii fizico-chimici si metabolici determina modificari ale componentilor bilei, cu perturbarea stabilitatii ei coloidale. Cand apar dereglari in metabolismul hepatic, se modifica concentratia de saruri biliare si de fosfolipide, scazand con­centratia lor in bila. Pe de alta parte, hipercolesterolemia rezultata dintr-o dieta bogata in lipide, va modifica concentratia colesterolului in bila. Scaderea raportului saruri biliare/colesterol creeaza premise pentru precipitarea colesterolului, a bi-lirubinei si a calciului.


- Factorul staza este necesar si el in procesul de litogeneza. Staza poate fi reali­zata prin obstructii cistice sau oddiene, prin atonie veziculara, prin variante anatomice ale aparatului, excretor biliar sau prin microstaze create de modificari distrofice (colesteroloza, colecistoza): sarcina este si ea un factor de staza.
Se stie ca in colecist bila este mai concentrata de 5 pana la 10 ori decat in ficat: in staza, concentratia poate sa fie pana la de 10 ori mai mare decat in mod normal.
- Factorii infectiosi concura la formarea calculilor biliari in mai multe moduri: modifica compozitia chimica si pH-ul bilei infectate; ca rezultat al proceselor inflamatorii, vor aparea detritusuri celulare si mucus, care, impreuna cu microorganismele, vor forma materialul necesar pentru matricea calculului.
Anatomie patologica: calculii biliari sunt formati dintr-o materie proteica (celu­le, sfaramaturi celulare, mucus, bacterii), peste care se depun colesterol sau saruri sau si unele si altele, ceea ce face ca ei sa fie de mai multe feluri: calculi de colesterol, de bilirubinat de calciu, de carbonat de calciu si micsti.
- Calculii de colesterol sunt de obicei mari, solitari, de culoare galbuie albi-, cioasa, sferici, ovoidali sau fatetati. Pe sectiune au un aspect cristalin. Sunt friabili, usori si transparenti la razele X. Mai rar pot sa fie mici si multipli, fatetati usor.
- Calculii de bilirubinat de calciu sunt numerosi, mici, bruni-negriciosi (albicio-si dupa spalare), neregulati. Sunt duri si opaci la razele X. Uneori sunt extrem de mici, alcatuind un nisip biliar, alteori se aglomereaza neregulat si pot atinge dimensiuni de pana la 1 cm in diametru.
- Calculii de carbonat de calciu sunt foarte rar intalniti, fiind albiciosi, mici si opaci la razele X.
- Calculii mcsti sunt alcatuiti dintr-o matrice organica ce formeaza un nucleu central mai moale si din colesterol, bilirubinat de calciu, uneori si carbonat si fosfat de calciu. Sunt numerosi, grei, cu dimensiuni variabile, forme diverse, rotunjiti sau fatetati; de culoare bruna-verzuie, bruna-galbuie, uneori albiciosi. Pe sectiune apar ca straturi concentrice in jurul matricei. Sunt opaci la razele X.
Examenul colecistului si al cailor biliare externe arata leziuni inflamatorii de diferite grade - de la simplul aspect cataral, pana la abcese si gangrena.

Simptomatologie: de foarte multe ori litiaza biliara poate sa existe fara nici o manifestare clinica. in alte cazuri, boala poate sa evolueze cu manifestari latente si in altele, cu manifestari zgomotoase. Localizarile calculilor sunt si ele determi­nante pentru aspectul tabloului clinic.
Forma latenta a litiazei veziculare se manifesta prin senzatie de plenitudine in hipocondrul drept, jena dureroasa la acest nivel, mai ales dupa efort, oboseala, dupa calatorii cu diferite vehicule sau abateri de la regimul alimentar. Pot aparea si tulburari intestinale sub forma de eonstipatie spastica, de diaree postprandiala sau de colopatie muco-membranoasa. Alteori, exista arsuri epigastrice, greturi, gust amar, balonari. La examenul obiectiv se intampla rar sa se poata palpa o vezicula plina cu calculi. Mai des exista o sensibilitate la palparea hipocondrului drept sau dureri provocate in punctul colecistic.


Colica biliara (colica hepatica) - este manifestarea clinica zgomotoasa a litiazei biliare si se datoreaza unor contractii spastice reflexe ale veziculei sau ale cailor biliare. Cel mai des, durerea apare brusc, mai ales noaptea, si este de intensitate violenta. Sediul durerii este in epigastru sau in hipocondrul drept si iradiaza in umarul drept, catre baza hemitoracelui drept sau in regiunea omoplatului. Bolnavul este agitat, cauta o pozitie care sa-i calmeze durerea, are transpiatii si extremitatile se pot raci. Durerea se insoteste frecvent de varsaturi, subicter si ascensiuni febrile, uneori cu frisoane; urinele devin hipercrome.
La examenul obiectiv se constata dureri sub rebordul costal drept, deseori palparea fiind dificila, din cauza contractarii peretelui abdominal. Investigatii complementare:
Examenele de laborator vizeaza sangele, urina, materiile fecale, bila. Examenul sangelui arata, in majoritatea cazurilor, hipercolesterolemie. Hipercalcemia este frecventa. Hiperbilirubinemia si cresterea sarurilor biliare (hipercolalia) exista mai des in litiaza coledocului. V.S.H. crescuta si leucocitoza sunt martorii aparitiei unei infectii.
Examenul urinii arata cresterea urobilinogenului si prezenta bilirubinuriei in starile icterice. Examenul materiilor fecale facut in aceeasi situatie prezinta hipoco-lie sau acolie; dupa colici biliare pot fi gasiti, uneori, calculi in materiile fecale.
Tubajul duodenal poate fi simplu sau minutat (Varella). Proba excretiei vezicu­lare provocate poate fi negativa - semn ca vezicula nu comunica cu canalul coledoc (vezicula exclusa). Semnificatie diagnostica mai au: bila duodenala (A): prezenta cristalelor de colesterol si de bilirubinat de calciu; in bila veziculara (B). hipocolesterolcolia, hipocolalocolia, scaderea pigmentilor biliari, a calciului si a fierului. Prezenta leucocitelor alterate in bila B denota o inflamatie a colecistului. Bilicultura poate pune in evidenta agenti microbieni in cazurile in care s-a supraadaugat o infectie. Examenul radiologie este foarte pretios, se folosesc: radiografia simpla, cole-cistografia, colangiografia, duodeno-colecisto-grafia. in ultimii ani se incearca noi procedee radiologice pentru decelarea litiazei veziculare: colecistografia transparietala (Roer), cu intro­ducerea substantei de contrast intravezicular, calculografia, cineradiografia si colecistogra­fia concomitenta cu sondajul duodenal.
Radiografia simpla (directa) poate sa puna in evidenta calculii impregnati cu saruri de cal­ciu. Colecistografia arata calculii sub forma unor imagini lacunare, clare, rotunjite, pe um­bra de fond a bilei opacifiate; in alte cazuri, imaginea veziculara nu apare (vezicula exclu­sa radiologie), datorita obstructiei canalului cis-tic sau in cazul unei vezicule ticsite cu calculi mici. Colecistografia transparietala poate lamu­ri problema.



Colangiografia urmareste decelarea calculilor in caile biliare.
Endoscopia caii biliare principale (coledocoscopia) necesita o tehnica si o apa­ratura deosebite, insa constuie mijlocul cel mai sigur de diagnostic in litiaza coledociana sau a canalului hepatic.
Ecografia este un mijloc util de investigatie. Permite un diagnostic corect in 96 % dintre cazuri.
Diagnosticul pozitiv este mult inlesnit in situatiile in care exista colici biliare. in celelalte cazuri trebuie sa se bazeze pe o anamneza amanuntita si pe examenul clinic si va trebui sa tina seama de examenele complementare, in special de tubajul duodenal si de examenul radiologie.
Diagnosticul diferential va fi facut atat pentru colica biliara, cat si pentru litiaza care nu se manifesta prin colici.
Colica biliara va fi diferentiata de colica nefetica dreapta, colecistita acuta necal-culoasa si de angiocolita acuta, de ulcerul gastro-duodenal perforat, de criza gastrica tabetica, de colica saturnina, de o apendicita acuta, de o salpingita acuta dreapta, de o sarcina extrauterina rupta, de pancreatita acuta hemoragica, de infarctul mezenteric si de infarctul miocardic.
Litiaza biliara latenta va pune problema ulcerului gastro-duodenal, a colecistitei cronice necalculoase si a diskineziilor biliare, a colesterolozei („vezicula fraga") si a colecistozelor, a duodenitelor si a gastritelor cronice.

Calculoza coledociana, prezentand icter mecanic, va trebui sa puna in discutie celelalte cauze care pot determina icterul: cancerul de cap de pancreas, cancerul cailor biliare, odditele stenozante, cancerul ampulei Vater.
Calculii coledocieni, provin din vezica biliara la majoritatea bolnavilor, dar ei se pot forma si in coledoc. Sunt rareori asimptomatici. De obicei se manifesta prin triada simptomatica: durere, icter si febra. Durerea este asemanatoare celei din litiaza biliara. Icterul insa este mai pronuntat, caracterul este de tip obstructiv, urinele sunt hipererome, scaunele decolorate si hepatomegalia prezenta. Spre deosebire de icterul neoplazic hepatic, icterul din calculoza coledociana prezinta variatii de intensitate. Mai apare un prurit suparator. Vezicula destinsa poate fi palpata deseori.
Evolutie si complicatii: evolutia litiazei biliare este extrem de variabila. in multe cazuri se descopera prezenta calculilor abia cu ocazia necropsiilor sau a unor interventii chirurgicale. Alteori, evolutia este cronica si manifestarile sunt minore, de tip dispeptic, sau poate sa evolueze suparator, zgomotos, prin colici biliare frecvente. Complicatiile sunt insa cele care pot imprima litiazei biliare o evolutie de o deosebita gravitate.
Complicatiile litiazei biliare sunt numeroase si pot interesa caile biliare, ficatul, pancreasul si tubul digestiv.
Complicatiile litiazei biliare sunt numeroase si pot interesa caile biliare, ficatul, pancreasul si tubul digestiv.
- La nivelul cailor biliare, complicatiile cele mai frecvente sunt datorate infec­tiilor: colecistita acuta, picolecist, gangrena, angiocolita acuta.
Diskineziile biliare se datoreaza adesea litiazei. Calculii pot provoca ulceratii ale peretilor veziculei sau ale coledocului si, prin acestea, sa se creeze fistule biliare in organele cavitare (duoden, colon) sau in afara (fistule cutanate).
Oddita poate sa fie o complicatie a litiazei, iar hemocolecistul este datorat he­moragiilor in cavitatea veziculara.
Cancerul veziculei si al cailor biliare este insotit de litiaza in aproape jumatate dintre cazuri, iar circa 10% dintre litiazici fac un cancer al veziculei biliare.
- La nivelul ficatului se complica cu o hepatita cronica colestatica, care poate sa ajunga la ciroza hepatica. Infectiile insotitoare ale litiazei pot provoca grave complicatii infectioase la nivelul ficatului, sub forma de abcese miliare (hepatita supurata difuza).
- Complicatiile pancreatice se pot manifesta si sub forma pancreatitei acute hemoragice (steato-necroza pancreatica) si sub forma pancreatitei cronice.
- La nivelul tubului digestiv, migrarea unui calcul voluminos - fie pe caile naturale, fie printr-o fistula bilio-duodenala - poate sa provoace un ileus biliar, accident intalnit in special la femeile in varsta. Calculoza biliara se poate complica si cu tulburari functionale la nivelul pilorului si cu inflamatii piloro-duodenale.
- Hidropsul vezicular este consecinta obstructiei complete si prelungite a cana­lului cistic, cu acumularea in vezicula biliara a unei secretii albicioase. Durerea este de mica intensitate, iar vezicula destinsa este palpabila.
Datorita frecventei pe care o are cancerul vezicii biliare la bolnavii cu litiaza, se recomanda interventie chirurgicala in toate cazurile de litiaza biliara. Prognosticul ramane putin grav, in general, si depinde de respectarea dietei si de inflamatiile supraadaugate. Complicatiile litiazei biliare impun insa un prognostic sever.
Profilaxia se realizeaza evitand abuzurile alimentare, sedentarismul, surmenajul si constipatia. De asemenea, profilaxia litiazei biliare inseamna sitratarea corecta a tulburarilor endocrine, a bolilor de nutritie, infectiilor biliare si intestinale.
Tratamentul este acela al colicilor biliare si al litiazei in afara crizelor.
Tratamentul colicii biliare este medical. Bolnavul va ramane in repaus complet; pe regiunea hipocondrului drept: aplicatii calde, iar in caz ca exista febra se va pune o punga cu gheata. Regimul alimentar va fi hidric, minimum 24 de ore: ceai, limonada, suc de fructe; apoi se va trece la supe de zarzavat strecurate, cu gris, lapte indoit cu ceai, iaurt, iar mai tarziu piureuri de legume, cartofi, paste fainoase, compot; dupa 4-5 zile se va trece la dieta litiazicului cronic.
Medicamentele folosite sunt antispasticele pe baza de nitriti, nitroglicerina, petidina sau asocierea papaverina-atropina, Scobutil, Lizadon, Foladon, Fobenal. Rezultate bune se obtin cu perfuzii de Procaina in solutii glucozate si cu adaos de atropina si papaverina. Morfina nu este recomandata, provocand spasm oddian si varsaturi; daca totusi colica nu cedeaza, vor fi preferate mialginul sau hidromorfon-atropina. Blocajul vagosimpatic regional cu procaina 1% poate da rezultate bune.
Dupa calmare se recomanda evacuarea intestinului prin clisme usoare.
Tratamentul litiazei biliare in afara colicilor este medical si chirugical. Repausul va fi indicat numai in cazul unei vezicule sensibile sau in caz de febra. Compresele umede alcoolizate sunt recomandabile; in starile febrile, punga cu gheata. Dieta va urmari reducerea grasimilor si va realiza valoarea calorica adaugand glucide. Va fi oprit consumul de alimente si bauturi prea reci (inghetata, siropuri la gheata, bere la gheata etc); in schimb, se recomanda ca mesele principale sa fie incheiate cu o infuzie calda (musetel, sunatoare, tei, rozmarin). Mesele vor fi reduse cantitativ si dese.
Vor fi interzise slanina, salamul, carnatii, sunca grasa, creierul, carnea grasa, pestele gras, icrele, sardelele, galbenusul de ou, carnea de rata, de gasca, ciupercile, leguminoasele uscate, smantana, frisca, branzeturile fermentate, cremele, sosurile cu rantas, prajelile, ceapa, condimentele iritante, cacao, ciocolata, cafeaua, alcoolul, nucile, alunele.
Medicamentele folosite sunt antispastice mai usoare (Lizadon, Foladon, Sco­butil), eventual cu adaosuri de tranchilizante (hidroxizin, meprobamat). Colagogele si colereticele se prescriu in perioadele de liniste: 1 - 2 lingurite de ulei de masline dimineata pe nemancate, cu putina lamaie, prafuri Bourget, Boldocolin, Peptocolin, Anghirol, Colebil, Fiobilin, Rowachol, ceaiuri medicinale (hepatic, sunatoare, Boldo). Laxativele neiritante pot fi utilizate, daca persista constipatia. Antibioticele nu se prescriu decat daca apar semne de infectie.
Tubajul duodenal terapeutic se va face numai in perioade de liniste, cand exista semne de atonie sau hipotonie colecistica sau in caz de icter cu obstructie incompleta.
Daca exista fenomene infectioase supraadaugate, sau disbacterioze intestinale, se pot instila pe tub si antibiotice. Nu se va face tubaj in caz de vezicula hipertona, in procesele aderentiale de pericolecistita sau in litiaza cisticului.
- Tratamentul care urmareste dizolvarea calculilor, se face cu acid chenodeso-xicolic (Chenav, Chendex). Se administreaza 500 - 1000 mg/zi (4-8 capsule), in trei prize sau intr-o singura priza seara la culcare, timp indelungat (6 luni - 2 ani).
Tratamentulhidromineral este recomandabil abia la cel putin o luna dupa ultima colica, statiunile indicate fiind Sangeorz, Slanic Moldova si Olanesti. Agentii fizici pot fi folositi sub forma de aplicatii locale de namol, diatermie si unde ultrascurte in doze moderate.
Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: calcului coledocian persistent; complicare cu infectie (colecistita acuta, piocolecist, gangrena); vezicula plina cu calculi; confirmarea diagnosticului la un barbat, chiar daca a existat o singura colica in antecedente; daca debutul si colicile au survenit la o femeie dupa menopauza; cand functia veziculara este nula sau redusa; daca functia veziculara este buna, este preferabil sa ne abtinem de la operatie; bolnavii care au depasit 60 de ani este mai bine sa fie supusi interventiei chirurgicale.
Exista astazi o unanimitate in ceea ce priveste indicatia Tratamentului chirur­gical, in toate cazurile de litiaza, atat datorita riscului mare al complicatiilor cat si datorita posibilitatii transformarii complete in cancer, a litiazei biliare. Unii autori recomanda interventia chirurgicala tuturor bolnavilor cu litiaza biliara.

Toate bolile de ficat

Se face un amestec in parti egale: pelin, urzica, anghinare, tintaura.
Se face o infuzie dintr-o lingurita de amestec la 250 ml apa clocotita, timp de 10 minute. Se strecoara, se bea caldut dimineata pe stomacul gol si se sta pe partea dreapta 30 de minute.
Cura dureaza 16 saptamani astfel:
- 1 saptamana cura zilnica/ 1 saptamana pauza
- 2 saptamani cura zilnica/ 2 saptamani pauza
- 3 saptamani cura zilnica/ 3 saptamani pauza
- 4 saptamani cura zilnica/ 4 saptamani pauza
top
Afectiuni hepato-biliare, afectiuni gastro-intestinale, afectiuni cardiace, probleme respiratorii, transpiratia picioarelor, afectiuni renale, psoriazis, scleroza multipla, paralizie, guta

Se face cura cu boabe de ienupar. Aceasta cura dureaza 23 de zile.
In prima zi se iau 4 boabe, in a 2-a zi - 5 boabe, apoi se creste progresiv pana in ziua a 12-a, cand se vor lua 15 boabe. Incepand cu ziua a 13-a, incepem sa scadem cate o boaba zilnic, pana la sfarsitul curei, cand se va ajunge din nou la 4 boabe.
Pentru un tratament complet sunt necesare 213 boabe de ienupar.
Inainte de a fi inghitite, boabele de ienupar se vor mesteca foarte bine.
Cura cu boabe de ienupar mai este indicata si in tratamentul altor afectiuni ca: hemofilie, stomatita, neuroastenie, hipertensiune arteriala, reumatism, ascita, anexita si metroanexita, cefalee, sciatica, obezitate, impotenta, mastoza chistica.
top
Boli ale ficatului, curatarea sangelui

Se prepara siropul de papadie. Se pun intr-un litru de apa rece doi pumni de flori de papadie, care se pun apoi pe foc mic. Dupa ce da 2-3 clocote, se ia vasul de pe foc si se lasa sa stea o noapte, acoperit. Adoua zi, se strecoara, presandu-se bine florile in maini pentru a iesi tot sucul.
In lichidul obtinut se pune 1 kg de zahar si o jumatate de lamaie, fara coaja, taiata felii. Se pune vasul pe foc foarte mic, fara capac. Lichidul se ingroasa fara a fierbe.
Se lasa compozitia sa se raceasca. Trebuie sa se formeze un sirop
de consistenta mierii lichide. Daca este prea subtire, se mai pune o data pe foc. Se iau 3 linguri/zi, fiecare lingura diluata intr-o cana cu ceai.
top
Ciroza umeda

Aceasta reteta ajuta la eliminarea lichidului in ciroza umeda.
Se ia pelin uscat, se freaca in palme pentru a se arunca betele, apoi se rasneste pentru a se obtine pulberea de pelin. Din acest praf se ia cate o lingurita cu o ora inainte de masa, dimineata, la pranz si seara - in prima saptamana, dupa care se bea cate o cana de ceai indulcit cu miere.
A doua saptamana, se iau doua lingurite de pelin, tot dimineata, la pranz si seara, iar a treia saptamana cate trei lingurite dimineata, la pranz si seara, tot inainte de masa. In urma acestui tratament se elimina pe nesimtite tot lichidul acumulat. Tratamentul se poate repeta dupa o pauza de trei saptamani.
top
Hepatita epidemica

Intr-un litru de apa oparita se pun 5 grame de rostopasca uscata si se lasa la infuzat 12 ore. Dupa aceea, se strecoara si se amesteca cu 200 grame miere. Totul se pune in sticla si se pastreaza la frigider. Se ia cate o lingura din ora in ora de 12 ori/zi. Cura pentru un copil dureaza 5 zile, iar pentru un adult 10 zile.
top
Ciroza

- 2 pahare suc de varza/zi; se consuma varza inabusita.
- Se rasnesc in cantitati egale: rostopasca, armurariu si pedicuta.
Se ia o jumatate de lingurita din acest amestec (pulbere) si se tine sub limba 15 minute, dupa care se inghite cu apa, de 3 ori/zi inaintea meselor principale cu 1/2 ora.
top
Ciroza lichida

- Un pumn se aschii de radacina de dud alb (agud), se pun seara in doi litri apa. A doua zi se fierb pana scade lichidul la 1,250 litri. Se strecoara si se bea timp de o zi.
Ceaiul se bea pana cand scade burta. Se face o pauza de 3 saptamani si apoi se mai repeta inca 14 zile. Se va urina foarte des, iar la inceputul tratamentului urina va avea culoare rosiatica.
In fiecare an, aceasta reteta se poate repeta timp de 3 saptamani.
- 1 kg ceapa rosie se curata si se toaca marunt. Se pune intr-un borcan si se toarna peste ea 5 litri tiuca curata. Se lasa la macerat 10 zile.
Din acest amestec se iau dimineata pe stomacul gol 30-40 ml, apoi se sta culcat pe partea dreapta 30 de minute, dupa care se serveste masa de dimineata. In cel mai scurt timp ficatul incepe sa se regenereze.
top
Icter

- 30 gr rostopasca se pun la macerat 3 ore in 1/2 litru de vin alb curat, de tara. Se strecoara si se beau 150 ml inainte de mese. Inlatura rapid icterul.
- 20 gr galbenele, 20 gr sofran se fierb 5 minute intr-un litru de vin alb. Se beau cate 50 gr de 3 ori/zi inaintea meselor principale.
- Se bea 3 zile la rand cate 1 litru de lapte dulce in care a fiert radacina de stevie.
top
Dezintoxicarea ficatului

Se bea un amestec de sucuri timp de 7 zile, seara cu o jumatate de ora inainte de culcare din: 2 morcovi, 1 radacina de patrunjel, o ridiche neagra, 3 mere.
top
Hepatite

- Ceai de anghinare: infuzie 10 minute din 2 lingurite de planta in 750 ml apa clocotita. Se bea cantitatea intreaga in cursul unei zile in mai multe reprize.
- Ceai din fructe de armurariu (protejeaza si reface celula hepatica), infuzie 10 minute din: 2 lingurite de fructe zdrobite in 300 ml apa clocotita. Se bea o ceasca dimineata pe stomacul gol (150 ml); 75 ml dupa masa de pranz si 75 ml seara.
- Ceai de rostopasca (decongestioneaza ficatul); infuzie 10 minute din: 1 lingurita la 200 ml apa clocotita. Se imparte cantitatea in 3 si se bea pe parcursul zilei, timp de 10 zile.
- Ceai de pedicuta: infuzie 10 minute din o lingurita de planta la 250 ml apa clocotita. Se bea dimineata pe stomacul gol cu 1/2 ora inaintea micului dejun.
- 50 gr muguri de mesteacan se pun in 500 ml vodca timp de 10 zile. Se bea cate o lingurita din preparat cu putina apa de 3 ori/zi cu 15- 20 minute inaintea meselor.
- Din 2 catei de usturoi pisati amestecati cu sare se fac doua „bile“ care se tin sub buza superioara, atata timp cat suporta bolnavul. Se repeta tratamentul 3 zile consecutiv, dupa care se reia o data la doua zile. Dupa 10 zile, vindecarea este garantata. Acest usturoi, se pare ca distruge tocmai virusul.
- In fiecare seara, inainte de culcare se inghite o lingura de ulei de seminte de dovleac presat la rece si se sta pe partea dreapta 1/2 ora (Este foarte eficient si in adenomul de prostata).
top
Hepatite, ateroscleroza, anemie

Se prepara cidrul din fructe de catina astfel: se iau 400 gr fructe uscate sau 1 si 1/2 kg fructe proaspete si se pun in 10 litri apa impreuna cu 3 kg zahar. Se lasa la fermentat 10-15 zile. La suprafata se formeaza, de obicei, o pelicula uleioasa pe care e bine s-o adunati si s-o depozitati separat, caci este foarte eficienta in tratamentul ranilor greu vindecabile sau al arsurilor severe.
Dupa ce cidrul este gata, se strecoara si se beau cate 50 ml/zi inainte de masa principala.
top
Boli de ficat, in special hepatita C

Se prepara borsul de sfecla: 1 kg sfecla rosie taiata bucati, o legatura de patrunjel, o legatura marar, o legatura leustean, o capatana de usturoi, o lingurita de drojdie sau o mana de malai.
Deasupra lor se toarna apa si se lasa la macerat la temperatura camerei.
Cand lichidul este gata acrit, se strecoara si se reumple borcanul cu apa. Borsul care rezulta a doua oara este mai slab. Din prima strecurare se beau cate doua pahare/zi, iar din a doua , cate 4 pahare/zi.
Borsul se poate bea in tot cursul anului. Este bun si in bolile de plamani si ca depurativ general al organismului.
top
Chisturi pe ficat, plamani, rinichi

In prima saptamana se inghite in fiecare dimineata, pe stomacul gol un bob de tamaie alba (cat un bob de mazare) invelit in miez de paine (ca sa nu atinga dintii fiindca formeaza carii). In urmatoarele 3 saptamani se procedeaza la fel, dar numai din doua in doua zile.
In paralel se beau 3-4 pahare cu ceai de traista ciobanului inaintea meselor principale si chiar intre mese, in loc de apa.
top
Curatarea ficatului

Se fierb 40 gr galbenele timp de 10 minute intr-un litru de apa.
Aceasta cantitate se bea in cursul zilei de trei ori/zi, cu 20 minute inainte de masa. Tratamentul dureaza 2-3 saptamani.
top
Eliminarea pietrelor de la bila si ficat

- Prima zi : se ia masa de pranz, cina nu. Inainte de culcare se ia un amestec de 100 gr ulei masline cu 100 gr suc proaspat de lamaie si se sta pe partea dreapta 20-30 minute.
- A doua zi: dimineata se face clisma. In timpul zilei se bea numai apa fiarta putin indulcita cu miere si cu un adaus de suc de lamaie. Seara se face din nou clisma.
- A treia zi: dimineata se face clisma. Ziua se consuma legume fierte si fructe. Dupa una din clisme vor aparea pietrele. Daca dupa ultima clisma nu vor aparea pietre, atunci procedura se repeta peste cinci zile. Procedura se mai repeta o data peste doua saptamani.
top
Eliminarea pietrelor de la bila

1 kg de radacina de patrunjel se fierbe in 2 litri de apa pana scade la 1 litru.
Se beau 150 ml dimineata si seara pe nemancate si se sta apoi pe partea dreapta 20 minute.Tratamentul poate dura 3-4 luni.
top
Eliminarea pietrelor de la bila si rinichi

Se prepara doua ceaiuri separat :
- ceai de brusture: decoct din 2 linguri radacina maruntita se pun in 500 ml apa clocotita si se mai lasa sa fiarba 2 minute.
- ceai de turita mare: infuzie din o lingura de planta se opareste cu 500 ml apa clocotita.Dupa racire, cele doua ceaiuri se strecoara si se amesteca.Se bea intreaga cantitate portionata pe o zi. Reteta se mai repeta inca 3 zile.In aceste zile nu se mananca alimente care contin calciu (lactate, fasole etc.).
top
Eliminarea pietrelor de la bila

Se rasnesc seminte uscate de pepene rosu. Timp de 10 zile, dimineata pe nemancate se ia o lingurita din pulberea obtinuta impreuna cu o lingura de ulei de masline presat la rece si se sta culcat pe partea dreapta 20 minute. Tratamentul dureaza 3 luni, cate 10 zile pe luna, atunci cand luna este in descrestere.
top
Disfunctii ale vezicii biliare si ale ficatului

- Se amesteca urmatoarele plante in cantitatile indicate: tintaura 10 gr, seminte de chimen 15 gr, frunze de roinita 15 gr, frunze de menta 20 gr, cimbrisor 20 gr si muguri de ienupar 20 gr.
Peste o lingurita de amestec se toarna o cana de apa clocotita si se lasa sa stea 5 minute. Se strecoara. Se beau zilnic 2 cani de ceai cald.
- Se amesteca urmatoarele plante in cantitatile indicate: radacina de obligeana 10 gr, frunze de strugurii ursului 10 gr, frunze de trifoiste de balta 10 gr, seminte de in 10 gr, coada calului 10 gr, frunze de mesteacan 20 gr, teci de fasole 30 gr. Se fierb 3 lingurite de amestec 10 minute in 750 ml apa. Se strecoara. Se beau zilnic 3 cani de ceai cald.
top
Dischinezie biliara, hepatite, gastrita

Se pun intr-un vas emailat 30 gr de seminte de patrunjel. Se toarna peste ele un pahar cu apa si se pune amestecul sa fiarba in „bain-marie“
1/2 ora. Se strecoara. Se ia cate o lingura de 5-7 ori/zi.
top
Litiaza biliara

Se face un amestec de plante in parti egale: patrunjel de camp, iedera, hamei, turita-mare, menta, pelin.
Se pun 3 linguri de plante intr-un litru de vin de mere sau cidru, se incalzeste pana aproape de punctul de fierbere, se infuzeaza 3 minute si se strecoara. Se ia cate o lingura din ora in ora, de 9 ori/zi.
top
Hemoroizi

Se unge anusul si hemoroizii cu unguent de propolis 20% de 2 ori/zi. Durerile, mancarimile si sangerarile dispar dupa 2 saptamani.
Intern: - dimineata se bea un ceai de pelin (infuzie 1/2 lingurita la cana 10 minute).
- in cursul zilei se bea un ceai dintr-un amestec in parti egale din : galbenele, musetel, afin, coada-soricelului, tintaura (infuzie o lingurita de amestec la o cana); se consuma 1 si 1/2 litru pe zi.
top
Constipatie

- Taiati in bucati mici 1/2 kg de dovleac si puneti-le la fiert intr-un vas emailat cu multa apa. Se fierbe pana se inmoaie dovleacul. Se scoate dovleacul si se freaca cu o lingura de lemn pana se omogenizeaza, apoi se toarna apa in care a fiert.
Se amesteca bine, iar din bautura rezultata se iau 2 pahare/zi, unul dimineata si altul seara, pana la disparitia constipatiei.
- Se foloseste un decoct de aloe. Se pune o lingurita de aloe uscata in 250 ml apa si se adauga 2 linguri de miere. Se fierbe 3 minute si se strecoara.
Se iau cate 3 linguri/zi, inaintea meselor principale.
top
Ulcer duodenal cu nisa

Se bate un albus de ou prospat cu o lingurita de zahar pudra si o lingura de ulei de masline pana se face crema. In fiecare dimineata se consuma acest amestec pe stomacul gol timp de 10 zile.
top
Ulcer gastric si duodenal

- 20 gr sunatoare se pun la macerat in 20 ml alcool de 90°. Se tin intr-un borcan cu capac 2 saptamani, dupa care se adauga 200 ml ulei de porumb sau floarea soarelui. Acest amestec se tine in baia de abur doua ore. Se strecoara si se ia cate o lingurita inainte de masa de 3 ori/zi.
- 60 ml apa (doua linguri de supa), o lingura de malai cernut foarte fin, o lingura de miere de albine curata.
Se pune apa la fiert intr-un ibric, se pune malaiul si se freaca la foc mic circa un minut. Se ia de pe foc, se adauga mierea de albine si se amesteca pana ce se obtine o pasta perfect omogena. Se consuma calduta, dimineata pe stomacul gol. Tratamentul dureaza 21 de zile.
- 100 gr de ceara de albine, 100 gr rasina de brad si 100 gr de unt proaspat se amesteca si se incalzesc intr-un vas acoperit. Cand preparatul s-a omogenizat, se ia de pe foc si se lasa sa se raceasca. Apoi, se prepara pastile de marimea boabelor de mazare si se iau cate 4-6 pastilute pe stomacul gol, cu 15-20 minute inaintea meselor principale.
- In lunile mai, iunie, se curata coaja verde de deasupra nucilor, iar restul se rade si se pune in borcanele astfel: un rand de nuci, un rand de zahar, s.a.m.d. Borcanele se inchid ermetic si se lasa la caldura 10-14 zile.
Se iau din acest preparat 2-3 lingurite cu 15-20 minute inaintea meselor principale.
top
Ulcer

La un litru cu apa se pune o lingura de radacina de ghimbir macinata. Se fierbe 30 minute, se strecoara, se raceste. Se poate adauga putina miere. Se beau 3-4 pahare/zi, in timpul mesei sau dupa masa.
top
Arsuri la stomac

- Rontaiti zilnic 15 boabe de mustar si o lingurita de seminte de anason;
- Mestecati incet felii de cartof crud;
- Beti 1/4litru suc de morcov prospat imediat dupa aparitia simptomelor;
- 2-3 cani pe zi din infuzie 10 minute de troscot, 2 lingurite la 200 ml apa clocotita;
- 2 cani pe zi din infuzie 10 minute de musetel, o lingurita la cana;
- 2 cani pe zi din infuzie 15 minute de flori uscate de salcam, 1 lingurita la 250 ml apa clocotita.
top
Colita

- Se beau 3 cani de infuzie de leustean/zi cu 1/2 ora inainte de masa.
Se infuzeaza 3 fire de leustean proaspat sau uscat in 3 cani de apa clocotita 5-6 minute, apoi se strecoara si se bea neandulcit.
- Infuzie din 2 lingurite musetel in 250 ml apa clocotita, timp de 10 minute. Se beau 2 cani/zi, dupa mese.
- Se face un amestec din : 20 gr musetel, 30 gr coada soricelului, 20 gr frunze de menta, 10 gr salvie, 10 gr fructe de coriandru.
Se infuzeaza o lingura de amestec in 250 ml apa clocotita, timp de 10 minute. Se beau 2 cani/zi.
- Se rasneste o lingura de seminte de in si se inghite imediat pulberea fina, dupa ce in prealabil a fost amestecata cu apa clocotita.
Tratamentul se face de 2 ori/zi, inainte de masa, timp de 14 zile.
top
Colita de fermentatie

Se fierb 2 linguri cu varf de seminte de in in 250 ml apa timp 10-12 minute (se adauga mereu apa ca sa ramana aceeasi cantitate ca la inceput). Mucilagiul obtinut se bea dimineata pe stomacul gol.
Micul dejun se serveste dupa o ora.
top
Dischinezie biliara

1 kg de pelin se fierbe in 2 litri de apa pana raman 750 ml. Se strecoara si se amesteca cu 250 gr miere de albine si 250 ml vin natural. Se iau cate 100 ml inainte de mese de 3 ori/zi, iar dupa masa o cana de infuzie de sunatoare (1 lingurita de planta la 250 ml apa clocotita, infuzat 10 minute).
top
Gaze in stomac

- O lingurita de seminte de anason si o lingurita de miere se fierb in 200 ml apa, timp de 10 minute. Se racesc si se strecoara. Se iau 2 linguri/zi.
- O lingurita de pelin si o lingurita de miere se fierb in 200 ml apa timp de 10 minute. Se racesc si se strecoara. Se iau 2 linguri/zi.
- Se pun seara in apa seminte de patlagina. Peste noapte se formeaza o masa gelatinoasa. Se ia dimineata o lingura inainte de micul dejun.
- O lingurita de seminte de marar fierte 15 minute cu o cana de apa.
Se strecoara si se bea lichidul fierbinte.
top
Gastrita, aciditate

2 linguri de caimac de lapte se bat bine cu 2 galbenusuri si cu 2 linguri de miere de albine pana se obtine o crema. Se ia de 3 ori/zi, cu o jumatate de ora inaintea de mesele principale.
top
Enterocolite cronice

Se preapara apa de tarate de grau.O mana de tarate de grau la 1 litru de apa rece se amesteca si se lasa 8-10 ore, apoi se strecoara apa prin tifon. Se bea pe parcursul zilei cu inghitituri mici.

aparat digestiv · Cancer la ficat (metastaze la ficat) · ciroza · Durerile Abdominale - durerea de stomac · intestine · leacuri · litiaza biliara · pancreas · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste · tratament

Remedii Naturiste impotriva bolilor din aparatul digestiv

Toate bolile de ficat

Se face un amestec in parti egale: pelin, urzica, anghinare, tintaura.
Se face o infuzie dintr-o lingurita de amestec la 250 ml apa clocotita, timp de 10 minute. Se strecoara, se bea caldut dimineata pe stomacul gol si se sta pe partea dreapta 30 de minute.
Cura dureaza 16 saptamani astfel:
- 1 saptamana cura zilnica/ 1 saptamana pauza
- 2 saptamani cura zilnica/ 2 saptamani pauza
- 3 saptamani cura zilnica/ 3 saptamani pauza
- 4 saptamani cura zilnica/ 4 saptamani pauza
top
Afectiuni hepato-biliare, afectiuni gastro-intestinale, afectiuni cardiace, probleme respiratorii, transpiratia picioarelor, afectiuni renale, psoriazis, scleroza multipla, paralizie, guta

Se face cura cu boabe de ienupar. Aceasta cura dureaza 23 de zile.
In prima zi se iau 4 boabe, in a 2-a zi - 5 boabe, apoi se creste progresiv pana in ziua a 12-a, cand se vor lua 15 boabe. Incepand cu ziua a 13-a, incepem sa scadem cate o boaba zilnic, pana la sfarsitul curei, cand se va ajunge din nou la 4 boabe.
Pentru un tratament complet sunt necesare 213 boabe de ienupar.
Inainte de a fi inghitite, boabele de ienupar se vor mesteca foarte bine.
Cura cu boabe de ienupar mai este indicata si in tratamentul altor afectiuni ca: hemofilie, stomatita, neuroastenie, hipertensiune arteriala, reumatism, ascita, anexita si metroanexita, cefalee, sciatica, obezitate, impotenta, mastoza chistica.
top
Boli ale ficatului, curatarea sangelui

Se prepara siropul de papadie. Se pun intr-un litru de apa rece doi pumni de flori de papadie, care se pun apoi pe foc mic. Dupa ce da 2-3 clocote, se ia vasul de pe foc si se lasa sa stea o noapte, acoperit. Adoua zi, se strecoara, presandu-se bine florile in maini pentru a iesi tot sucul.
In lichidul obtinut se pune 1 kg de zahar si o jumatate de lamaie, fara coaja, taiata felii. Se pune vasul pe foc foarte mic, fara capac. Lichidul se ingroasa fara a fierbe.
Se lasa compozitia sa se raceasca. Trebuie sa se formeze un sirop
de consistenta mierii lichide. Daca este prea subtire, se mai pune o data pe foc. Se iau 3 linguri/zi, fiecare lingura diluata intr-o cana cu ceai.
top
Ciroza umeda

Aceasta reteta ajuta la eliminarea lichidului in ciroza umeda.
Se ia pelin uscat, se freaca in palme pentru a se arunca betele, apoi se rasneste pentru a se obtine pulberea de pelin. Din acest praf se ia cate o lingurita cu o ora inainte de masa, dimineata, la pranz si seara - in prima saptamana, dupa care se bea cate o cana de ceai indulcit cu miere.
A doua saptamana, se iau doua lingurite de pelin, tot dimineata, la pranz si seara, iar a treia saptamana cate trei lingurite dimineata, la pranz si seara, tot inainte de masa. In urma acestui tratament se elimina pe nesimtite tot lichidul acumulat. Tratamentul se poate repeta dupa o pauza de trei saptamani.
top
Hepatita epidemica

Intr-un litru de apa oparita se pun 5 grame de rostopasca uscata si se lasa la infuzat 12 ore. Dupa aceea, se strecoara si se amesteca cu 200 grame miere. Totul se pune in sticla si se pastreaza la frigider. Se ia cate o lingura din ora in ora de 12 ori/zi. Cura pentru un copil dureaza 5 zile, iar pentru un adult 10 zile.
top
Ciroza

- 2 pahare suc de varza/zi; se consuma varza inabusita.
- Se rasnesc in cantitati egale: rostopasca, armurariu si pedicuta.
Se ia o jumatate de lingurita din acest amestec (pulbere) si se tine sub limba 15 minute, dupa care se inghite cu apa, de 3 ori/zi inaintea meselor principale cu 1/2 ora.
top
Ciroza lichida

- Un pumn se aschii de radacina de dud alb (agud), se pun seara in doi litri apa. A doua zi se fierb pana scade lichidul la 1,250 litri. Se strecoara si se bea timp de o zi.
Ceaiul se bea pana cand scade burta. Se face o pauza de 3 saptamani si apoi se mai repeta inca 14 zile. Se va urina foarte des, iar la inceputul tratamentului urina va avea culoare rosiatica.
In fiecare an, aceasta reteta se poate repeta timp de 3 saptamani.
- 1 kg ceapa rosie se curata si se toaca marunt. Se pune intr-un borcan si se toarna peste ea 5 litri tiuca curata. Se lasa la macerat 10 zile.
Din acest amestec se iau dimineata pe stomacul gol 30-40 ml, apoi se sta culcat pe partea dreapta 30 de minute, dupa care se serveste masa de dimineata. In cel mai scurt timp ficatul incepe sa se regenereze.
top
Icter

- 30 gr rostopasca se pun la macerat 3 ore in 1/2 litru de vin alb curat, de tara. Se strecoara si se beau 150 ml inainte de mese. Inlatura rapid icterul.
- 20 gr galbenele, 20 gr sofran se fierb 5 minute intr-un litru de vin alb. Se beau cate 50 gr de 3 ori/zi inaintea meselor principale.
- Se bea 3 zile la rand cate 1 litru de lapte dulce in care a fiert radacina de stevie.
top
Dezintoxicarea ficatului

Se bea un amestec de sucuri timp de 7 zile, seara cu o jumatate de ora inainte de culcare din: 2 morcovi, 1 radacina de patrunjel, o ridiche neagra, 3 mere.
top
Hepatite

- Ceai de anghinare: infuzie 10 minute din 2 lingurite de planta in 750 ml apa clocotita. Se bea cantitatea intreaga in cursul unei zile in mai multe reprize.
- Ceai din fructe de armurariu (protejeaza si reface celula hepatica), infuzie 10 minute din: 2 lingurite de fructe zdrobite in 300 ml apa clocotita. Se bea o ceasca dimineata pe stomacul gol (150 ml); 75 ml dupa masa de pranz si 75 ml seara.
- Ceai de rostopasca (decongestioneaza ficatul); infuzie 10 minute din: 1 lingurita la 200 ml apa clocotita. Se imparte cantitatea in 3 si se bea pe parcursul zilei, timp de 10 zile.
- Ceai de pedicuta: infuzie 10 minute din o lingurita de planta la 250 ml apa clocotita. Se bea dimineata pe stomacul gol cu 1/2 ora inaintea micului dejun.
- 50 gr muguri de mesteacan se pun in 500 ml vodca timp de 10 zile. Se bea cate o lingurita din preparat cu putina apa de 3 ori/zi cu 15- 20 minute inaintea meselor.
- Din 2 catei de usturoi pisati amestecati cu sare se fac doua „bile“ care se tin sub buza superioara, atata timp cat suporta bolnavul. Se repeta tratamentul 3 zile consecutiv, dupa care se reia o data la doua zile. Dupa 10 zile, vindecarea este garantata. Acest usturoi, se pare ca distruge tocmai virusul.
- In fiecare seara, inainte de culcare se inghite o lingura de ulei de seminte de dovleac presat la rece si se sta pe partea dreapta 1/2 ora (Este foarte eficient si in adenomul de prostata).
top
Hepatite, ateroscleroza, anemie

Se prepara cidrul din fructe de catina astfel: se iau 400 gr fructe uscate sau 1 si 1/2 kg fructe proaspete si se pun in 10 litri apa impreuna cu 3 kg zahar. Se lasa la fermentat 10-15 zile. La suprafata se formeaza, de obicei, o pelicula uleioasa pe care e bine s-o adunati si s-o depozitati separat, caci este foarte eficienta in tratamentul ranilor greu vindecabile sau al arsurilor severe.
Dupa ce cidrul este gata, se strecoara si se beau cate 50 ml/zi inainte de masa principala.
top
Boli de ficat, in special hepatita C

Se prepara borsul de sfecla: 1 kg sfecla rosie taiata bucati, o legatura de patrunjel, o legatura marar, o legatura leustean, o capatana de usturoi, o lingurita de drojdie sau o mana de malai.
Deasupra lor se toarna apa si se lasa la macerat la temperatura camerei.
Cand lichidul este gata acrit, se strecoara si se reumple borcanul cu apa. Borsul care rezulta a doua oara este mai slab. Din prima strecurare se beau cate doua pahare/zi, iar din a doua , cate 4 pahare/zi.
Borsul se poate bea in tot cursul anului. Este bun si in bolile de plamani si ca depurativ general al organismului.
top
Chisturi pe ficat, plamani, rinichi

In prima saptamana se inghite in fiecare dimineata, pe stomacul gol un bob de tamaie alba (cat un bob de mazare) invelit in miez de paine (ca sa nu atinga dintii fiindca formeaza carii). In urmatoarele 3 saptamani se procedeaza la fel, dar numai din doua in doua zile.
In paralel se beau 3-4 pahare cu ceai de traista ciobanului inaintea meselor principale si chiar intre mese, in loc de apa.
top
Curatarea ficatului

Se fierb 40 gr galbenele timp de 10 minute intr-un litru de apa.
Aceasta cantitate se bea in cursul zilei de trei ori/zi, cu 20 minute inainte de masa. Tratamentul dureaza 2-3 saptamani.
top
Eliminarea pietrelor de la bila si ficat

- Prima zi : se ia masa de pranz, cina nu. Inainte de culcare se ia un amestec de 100 gr ulei masline cu 100 gr suc proaspat de lamaie si se sta pe partea dreapta 20-30 minute.
- A doua zi: dimineata se face clisma. In timpul zilei se bea numai apa fiarta putin indulcita cu miere si cu un adaus de suc de lamaie. Seara se face din nou clisma.
- A treia zi: dimineata se face clisma. Ziua se consuma legume fierte si fructe. Dupa una din clisme vor aparea pietrele. Daca dupa ultima clisma nu vor aparea pietre, atunci procedura se repeta peste cinci zile. Procedura se mai repeta o data peste doua saptamani.
top
Eliminarea pietrelor de la bila

1 kg de radacina de patrunjel se fierbe in 2 litri de apa pana scade la 1 litru.
Se beau 150 ml dimineata si seara pe nemancate si se sta apoi pe partea dreapta 20 minute.Tratamentul poate dura 3-4 luni.
top
Eliminarea pietrelor de la bila si rinichi

Se prepara doua ceaiuri separat :
- ceai de brusture: decoct din 2 linguri radacina maruntita se pun in 500 ml apa clocotita si se mai lasa sa fiarba 2 minute.
- ceai de turita mare: infuzie din o lingura de planta se opareste cu 500 ml apa clocotita.Dupa racire, cele doua ceaiuri se strecoara si se amesteca.Se bea intreaga cantitate portionata pe o zi. Reteta se mai repeta inca 3 zile.In aceste zile nu se mananca alimente care contin calciu (lactate, fasole etc.).
top
Eliminarea pietrelor de la bila

Se rasnesc seminte uscate de pepene rosu. Timp de 10 zile, dimineata pe nemancate se ia o lingurita din pulberea obtinuta impreuna cu o lingura de ulei de masline presat la rece si se sta culcat pe partea dreapta 20 minute. Tratamentul dureaza 3 luni, cate 10 zile pe luna, atunci cand luna este in descrestere.
top
Disfunctii ale vezicii biliare si ale ficatului

- Se amesteca urmatoarele plante in cantitatile indicate: tintaura 10 gr, seminte de chimen 15 gr, frunze de roinita 15 gr, frunze de menta 20 gr, cimbrisor 20 gr si muguri de ienupar 20 gr.
Peste o lingurita de amestec se toarna o cana de apa clocotita si se lasa sa stea 5 minute. Se strecoara. Se beau zilnic 2 cani de ceai cald.
- Se amesteca urmatoarele plante in cantitatile indicate: radacina de obligeana 10 gr, frunze de strugurii ursului 10 gr, frunze de trifoiste de balta 10 gr, seminte de in 10 gr, coada calului 10 gr, frunze de mesteacan 20 gr, teci de fasole 30 gr. Se fierb 3 lingurite de amestec 10 minute in 750 ml apa. Se strecoara. Se beau zilnic 3 cani de ceai cald.
top
Dischinezie biliara, hepatite, gastrita

Se pun intr-un vas emailat 30 gr de seminte de patrunjel. Se toarna peste ele un pahar cu apa si se pune amestecul sa fiarba in „bain-marie“
1/2 ora. Se strecoara. Se ia cate o lingura de 5-7 ori/zi.
top
Litiaza biliara

Se face un amestec de plante in parti egale: patrunjel de camp, iedera, hamei, turita-mare, menta, pelin.
Se pun 3 linguri de plante intr-un litru de vin de mere sau cidru, se incalzeste pana aproape de punctul de fierbere, se infuzeaza 3 minute si se strecoara. Se ia cate o lingura din ora in ora, de 9 ori/zi.
top
Hemoroizi

Se unge anusul si hemoroizii cu unguent de propolis 20% de 2 ori/zi. Durerile, mancarimile si sangerarile dispar dupa 2 saptamani.
Intern: - dimineata se bea un ceai de pelin (infuzie 1/2 lingurita la cana 10 minute).
- in cursul zilei se bea un ceai dintr-un amestec in parti egale din : galbenele, musetel, afin, coada-soricelului, tintaura (infuzie o lingurita de amestec la o cana); se consuma 1 si 1/2 litru pe zi.
top
Constipatie

- Taiati in bucati mici 1/2 kg de dovleac si puneti-le la fiert intr-un vas emailat cu multa apa. Se fierbe pana se inmoaie dovleacul. Se scoate dovleacul si se freaca cu o lingura de lemn pana se omogenizeaza, apoi se toarna apa in care a fiert.
Se amesteca bine, iar din bautura rezultata se iau 2 pahare/zi, unul dimineata si altul seara, pana la disparitia constipatiei.
- Se foloseste un decoct de aloe. Se pune o lingurita de aloe uscata in 250 ml apa si se adauga 2 linguri de miere. Se fierbe 3 minute si se strecoara.
Se iau cate 3 linguri/zi, inaintea meselor principale.
top
Ulcer duodenal cu nisa

Se bate un albus de ou prospat cu o lingurita de zahar pudra si o lingura de ulei de masline pana se face crema. In fiecare dimineata se consuma acest amestec pe stomacul gol timp de 10 zile.
top
Ulcer gastric si duodenal

- 20 gr sunatoare se pun la macerat in 20 ml alcool de 90°. Se tin intr-un borcan cu capac 2 saptamani, dupa care se adauga 200 ml ulei de porumb sau floarea soarelui. Acest amestec se tine in baia de abur doua ore. Se strecoara si se ia cate o lingurita inainte de masa de 3 ori/zi.
- 60 ml apa (doua linguri de supa), o lingura de malai cernut foarte fin, o lingura de miere de albine curata.
Se pune apa la fiert intr-un ibric, se pune malaiul si se freaca la foc mic circa un minut. Se ia de pe foc, se adauga mierea de albine si se amesteca pana ce se obtine o pasta perfect omogena. Se consuma calduta, dimineata pe stomacul gol. Tratamentul dureaza 21 de zile.
- 100 gr de ceara de albine, 100 gr rasina de brad si 100 gr de unt proaspat se amesteca si se incalzesc intr-un vas acoperit. Cand preparatul s-a omogenizat, se ia de pe foc si se lasa sa se raceasca. Apoi, se prepara pastile de marimea boabelor de mazare si se iau cate 4-6 pastilute pe stomacul gol, cu 15-20 minute inaintea meselor principale.
- In lunile mai, iunie, se curata coaja verde de deasupra nucilor, iar restul se rade si se pune in borcanele astfel: un rand de nuci, un rand de zahar, s.a.m.d. Borcanele se inchid ermetic si se lasa la caldura 10-14 zile.
Se iau din acest preparat 2-3 lingurite cu 15-20 minute inaintea meselor principale.
top
Ulcer

La un litru cu apa se pune o lingura de radacina de ghimbir macinata. Se fierbe 30 minute, se strecoara, se raceste. Se poate adauga putina miere. Se beau 3-4 pahare/zi, in timpul mesei sau dupa masa.
top
Arsuri la stomac

- Rontaiti zilnic 15 boabe de mustar si o lingurita de seminte de anason;
- Mestecati incet felii de cartof crud;
- Beti 1/4litru suc de morcov prospat imediat dupa aparitia simptomelor;
- 2-3 cani pe zi din infuzie 10 minute de troscot, 2 lingurite la 200 ml apa clocotita;
- 2 cani pe zi din infuzie 10 minute de musetel, o lingurita la cana;
- 2 cani pe zi din infuzie 15 minute de flori uscate de salcam, 1 lingurita la 250 ml apa clocotita.
top
Colita

- Se beau 3 cani de infuzie de leustean/zi cu 1/2 ora inainte de masa.
Se infuzeaza 3 fire de leustean proaspat sau uscat in 3 cani de apa clocotita 5-6 minute, apoi se strecoara si se bea neandulcit.
- Infuzie din 2 lingurite musetel in 250 ml apa clocotita, timp de 10 minute. Se beau 2 cani/zi, dupa mese.
- Se face un amestec din : 20 gr musetel, 30 gr coada soricelului, 20 gr frunze de menta, 10 gr salvie, 10 gr fructe de coriandru.
Se infuzeaza o lingura de amestec in 250 ml apa clocotita, timp de 10 minute. Se beau 2 cani/zi.
- Se rasneste o lingura de seminte de in si se inghite imediat pulberea fina, dupa ce in prealabil a fost amestecata cu apa clocotita.
Tratamentul se face de 2 ori/zi, inainte de masa, timp de 14 zile.
top
Colita de fermentatie

Se fierb 2 linguri cu varf de seminte de in in 250 ml apa timp 10-12 minute (se adauga mereu apa ca sa ramana aceeasi cantitate ca la inceput). Mucilagiul obtinut se bea dimineata pe stomacul gol.
Micul dejun se serveste dupa o ora.
top
Dischinezie biliara

1 kg de pelin se fierbe in 2 litri de apa pana raman 750 ml. Se strecoara si se amesteca cu 250 gr miere de albine si 250 ml vin natural. Se iau cate 100 ml inainte de mese de 3 ori/zi, iar dupa masa o cana de infuzie de sunatoare (1 lingurita de planta la 250 ml apa clocotita, infuzat 10 minute).
top
Gaze in stomac

- O lingurita de seminte de anason si o lingurita de miere se fierb in 200 ml apa, timp de 10 minute. Se racesc si se strecoara. Se iau 2 linguri/zi.
- O lingurita de pelin si o lingurita de miere se fierb in 200 ml apa timp de 10 minute. Se racesc si se strecoara. Se iau 2 linguri/zi.
- Se pun seara in apa seminte de patlagina. Peste noapte se formeaza o masa gelatinoasa. Se ia dimineata o lingura inainte de micul dejun.
- O lingurita de seminte de marar fierte 15 minute cu o cana de apa.
Se strecoara si se bea lichidul fierbinte.
top
Gastrita, aciditate

2 linguri de caimac de lapte se bat bine cu 2 galbenusuri si cu 2 linguri de miere de albine pana se obtine o crema. Se ia de 3 ori/zi, cu o jumatate de ora inaintea de mesele principale.
top
Enterocolite cronice

Se preapara apa de tarate de grau.O mana de tarate de grau la 1 litru de apa rece se amesteca si se lasa 8-10 ore, apoi se strecoara apa prin tifon. Se bea pe parcursul zilei cu inghitituri mici.