cursuri
·
cursuri medicina
·
medicina de familie
·
medicul de familie
·
Probleme de geriatrie în practica medicului de familie
·
sanatateverde
Probleme de geriatrie în practica medicului de familie
-importanţa
problemei:
-frecvenţa mare a îmbolnăvirilor
după 65 de ani
-40% din timpul acordat pacienţilor
-particularităţi clinice şi
terapeutice
-numărul mare al pacienţilor peste
60 ani (inversarea piramidei demografice)
-există o tendinţă spre ambulatoriu
în îngrijirea acestor pacienţi;se recomandă supravegherea acestor persoane la
domiciliu
-geriatria se ocupă în principal de
polipatologia vârstnicului şi nu de patologia de organ
-geriatria are ca obiectiv principal
evaluarea dependenţelor
-definiţie:
-geriatria = specialitate cu un
profil particular şi un pronunţat caracter multidisciplinar care se ocupă cu
prevenirea,tratamentul,supravegherea şi readaptarea la viaţa socială a
vârstnicilor şi bătrânilor
-ea angajează specialişti din
diverse domenii : medici,sociologi,psihologi,jurişti,economişti,ceea ce
subliniază diversitatea problemelor cu care se confruntă cei aflaţi la vârsta
senectuţii
-îmbătrânirea
= proces continuu şi dinamic
-bătrâneţea
= etapă distinctă a ontogenezei
-îmbătrânirea
fiziologică (biomorfoză,ortobioză,ortogerie) = proces
normal,continuu,dinamic,heterogen şi asincron al diverselor organe şi ţesuturi
-îmbătrânirea
patologică este similară cu starea de boală şi presupune degradarea
rapidă,precoce şi avansată a diverselor organe şi ţesuturi ceea ce creează un
mare decalaj între vârsta anografică şi vârsta biologică
-îmbătrânirea nu
trebuie privită doar ca un proces de involuţie (discordanţă între nevoi şi
posibilităţi) ci şi ca un proces de evoluţie (prin crearea unor noi
concordanţe,echilibre)
-bătrâneţea nu
trebuie privită ca o stare de boală
-etapele
gerontologice în evoluţia speciei umane:
45-59 ani (51-60 ani)->perioada
de tranziţie (presenescenţa):
-↓ energiei şi
entuziasmului
-lipsă de interes
-instabilitate
neuro-psihică
-anxietate
-tulburări de memorie şi
atenţie
60-75 ani->perioada omului
vârstnic
75-89 (85) ani->perioada omului
bătrân
>90 ani (85 ani)->longevitate
-diagnostic geriatric:
1.
diagnostic clinic al bolilor
2.
diagnostic gerontologic->aprecierea vârstei biologice ( a ritmului de îmbătrânire)
-date
morfologice,antropologice,fiziologice:
-modificări ale staturii şi posturii
-modificări ale greutăţii
-modificări musculo-scheletale
-date
clinice->modificări organice generale:
-modificări cardio-vasculare
-aparat respirator
-aparat uro-genital
-aparat gastro-intestinal
-sistem articular
-sistem musculo-scheletal
-date
psihologice:
-comportament echilibrat
-comportament patologic : depresie,teamă
de medicamente,tendinţă la automedicaţie,degradarea funcţiilor cognitive
-date
biochimice->glicemie,lipide,colesterol
-date
paraclinice->examen Rx (osteoporoză)
3.
diagnostic social
-pot
sau nu pot munci
-locuiesc
– unde şi cu cine?
-se
pot autoîntreţine ? au suport material ? se pot deplasa?
-necesită
asistenţă medicală ? la spital sau la domiciliu?
-în
ce constă asistenţa la domiciliu ?
-necesită asistenţă la pat
-necesită asistenţă la îmbrăcare
-necesită asistenţă la alimentaţie
-necesită asistenţă pt.toaleta zilnică
(baie – WC)
-necesită asistenţă pt.alte tipuri de
dependenţă
Boli
cardio-vasculare
-inima şi vasele suferă anumite procese ce
conduc la modificări morfologice->modul de exprimare clinică are unele
particularităţi
-morfologie:
-greutatea şi dimensiunile
inimii->tendinţă la ↓ în greutate a VD şi ↑ VS
-valvele mitrale +
aortice->uneori indurate,sclerozate,retractate,calcifiate->disfuncţii ale
aparatului valvular
-mecanica ventriculară->↑
perioadei contracţiei izometrice->↑ debitului cardiac,frecvenţă cardiacă
normală
-miocard->proces de fibroză
difuză + dilataţia cavităţilor
-artere
coronare->indurate,diametru ↑
-aortă->90% arterioscleroză
-sistemul vascular->↓
elasticităţii
1.
angina pectorală
-intensitatea
durerii este uneori redusă
-caracterul
durerii->frecvent disconfort toracic
-factori
declanşanţi : frigul,mese copioase,mai rar efortul fizic care este limitat
-iradierea
durerii->tipică / atipică
-durata
durerii->uneori ore
-cedează
greu la nitroglicerină
-suflu
sistolic la vârf->disfuncţia muşchilor papilari
-traseu
ECG neelocvent
2.
IMA->incidenţă
↓ după 70 ani
-durere:
-intensitate mică
-disconfort toracic +/- tuse +/-dispnee
-localizare atipică->abdomen superior
-factori declanşanţi->mese copioase
-forme
de debut:
-lipsa durerii->tipul Iacobs
-sdr.coronaro-cerebral:
-coronar:
-debut brusc al
insuficienţei cardiace
-evoluţie rapidă
spre EPA
-cerebral:
-tulburări
psihice->stare de confuzie,dezorientare trecătoare,agitaţie psiho-motorie
nocturnă,pierderi de cunoştinţă,ameţeli
-stări lipotimice
– sincopale
-simplă dizartrie
-rar comă
-accentuare bruscă,uneori
inexplicabilă a unor boli coexistente::
-sdr.umăr-mână
-sdr.scapulo-humeral
-sdr.toracic anterior
1.
insuficienţa cardiacă
congestivă
-caracteristici:
-uşurinţa cu care se dezvoltă
insuficienţa cardiacă
-debut rapid sub acţiunea unor factori
declanşanţi sau favorizanţi->uneori este determinată de consum excesiv de
laxative,hipnotice
-clinic:
-↓ relativ bruscă a capacităţii fizice
-imposibilitatea de a efectua munca
zilnică
-dispnee la eforturi mici
-dispnee ce apare în cursul conversaţiei
-ortopnee,dispnee vesperală şi nocturnă
-confuzie mentală
-insuficienţa
ventriculară stângă->tulburări de somn + tuse + confuzie nocturnă
2.
tulburări de ritm şi de
conducere
-poate fi:
-esenţială->usu.divergentă sau
HTA sistolică
-secundară
-pseudohipertensiune
-tratamentul
bolilor cardio-vasculare:
-măsuri generale:
-evitarea
sedentarismului->activitate fizică după toleranţă
-evitarea
frigului,umezelii,meselor copioase,efortului fizic
-alimentaţie echilibrată
-evaluarea stării intelectuale
-evitarea repausului prelungit la pat->tromboembolii,escare
-evaluarea corectă a unor dificultăţi:
-tulburări de masticaţie
-tulburări de
absorbţie->afecţiuni gastro-intestinale
-tulburări
psihice->indiferenţă faţă de alimentaţie esp.a celor ce trăiesc singuri
-consumul de alcool->cantităţi moderate
-stabilirea dozelor de medicamente strict individualizat
-administrarea medicamentelor în poziţie
şezândă->hipotensoare,nitroglicerină
-tratamentul corect al bolilor coexistente
Demenţa
senilă
1.
primară (boala Alzheimer)
-deteriorare
neuro-psihică progresivă pornind de la un stadiu iniţial normal
-deteriorare
somatică graduală
-deteriorare
globală a funcţiilor cognitive->stări depresive,idei paranoide
-prezervarea
stării de veghe sau discretă dezorientare temporo-spaţială iniţială
2.
secundară
-debut
brusc al semnelor clinice
-↓
capacităţii intelectuale şi fizice
-evidenţierea
unei cauze->AVC,boli sistemice,boli psihice etc.
-examinări
de laborator modificate->hepatice,renale,ECG,EEG,Rx toracic
-tratament:
-măsuri de menţinere a stării de sănătate fizică şi psihică
-suport ambiental
-demenţe netratabile->tratament simptomatic
-demenţe tratabile->tratarea cauzei
-tratament medicamentos:
-benzodiazepine->Diazepam,Oxazepam,Alprazolam,Lorazepam
-sedative->Medazepam
-antipsihotice->clorpromazină,tioridazin
-antidepresive
triciclice->amitriptilină,nortriptilină,desipramină
-anticolinergice->Foladon
1.
medicina paleativă
=
„arta de a face totul atunci când nu mai este nimic de făcut”
=
alternativă realistă a medicinii curative atunci când aceasta devine
inoperantă,depăşită
-nu înseamnă doar administrare de medicamente
-arta de a reacţiona
în faţa morţii
-arta de a aborda suferinţa şi angoasele produse de ideea
morţii
-arta de a crea ambientul necesar pt.”marea trecere”
-arta de a ajuta pe bolnav să parcurgă cât mai omeneşte
ultima etapă a vieţii prin ↓ suferinţelor fizice, psihice şi sociale
-încalcă drepturile omului de a muri demn,fără suferinţe
fizice
2.
definiţia bolnavului terminal
=
muribund,agonic,caz disperat
=
pacient suferind de o boală cronică cu moarte iminentă sau de o boală
gravă,incurabilă,în stadiu avansat
-pacient cu cancer inoperabil în stadii
avansate
-stări comatoase grave,posttraumatice
-boli ereditare şi congenitale cu sfârşit
inexorabil apropiat
-insuficienţe hepatice,renale,cardiace
terminale
-boli
cardio-vasculare,pulmonare,hematologice severe şi ireductibile
-demenţe şi alte leziuni degenerative
neuro-corticale ireversibile
-SIDA în faza terminală
3.
informarea pacientului asupra
suferinţei sale->atitudinea diferă în raport cu mediul
social,cultural, religios
-Europa->se
evită informarea directă şi bruscă a pacientului
-Anglia->informarea
exactă a bolnavului
-se consideră că bolnavul corect informat
poate lupta mai bine cu boala
-informarea unui singur aparţinător este
riscantă (iatrogenie)
-SUA->legislaţia
garantează „consimţământul informat”
-California->formulare tipizate
-pacientul poate indica
preferinţele terapeutice,acceptul / refuzul alimentaţiei în cazuri terminale
-pot fi folosite ca
testamente medico-legale
-România->atitudinea
diferă de la un spital la altul
-dacă
bolnavul incurabil este un copil:
-pregătirea părinţilor->păstrarea unei
raze de speranţă
-folosirea medicaţiei simptomatice
-prezenţa permanentă a părinţilor lângă
copil
4.
ansamblul îngrijirilor paleative
la domiciliu
-menţinerea
unui grad ridicat de igienă individuală:
-folosirea periei şi a pastei de dinţi cu
truse strict individualizate
-încurajarea duşului zilnic pt.pacienţii
mobilizabili
-spălarea la pat a bolnavilor
imobilizabili
-asigurarea unei lenjerii de pat şi corp
permanent curate
-asigurarea
unui climat propice de comunicare:
-acces la
informaţie->telefon,scrisori,ziare
-acceptarea vizitatorilor dacă bolnavul
doreşte
-informarea vizitatorilor asupra bolii
doar cu acceptul pacienţilor
-prevenirea
plictiselii şi a însingurării->pasiuni,hobby-uri,preocupări speciale
-asigurarea
odihnei şi a recuperării fizice:
-combaterea
durerii,anxietăţii,insomniilor
-asigurarea liniştii
-asigurarea
unui echilibru psihic (confort sufletesc)->combaterea factorilor
stresanţi,combaterea depresiei
-asigurarea
unui climat spiritual în acord cu credinţa bolnavului:
-respectarea convingerilor şi credinţei
religioase
-facilitarea întâlnirii cu preotului dacă
bolnavul o doreşte
-tratamentul
corect al unor suferinţe asociate cu momentul
morţii->frică,anxietate,însingurare,suferinţe fizice,suferinţe psihice
5.
dreptul la moarte asistată
-aspecte
de ordin etic:
-cine are dreptul la moarte?
-cine are dreptul de a decide asupra
vieţii sau morţii altcuiva?
-aspecte
de ordin juridic
-algoritm de
diagnostic şi tratament:
recunoaşterea dispneei
ca simptom
semnificaţie
clinică
funcţională->om
sănătos patologică
-efort fizic -boli
cardiace,respiratorii
-obezitate -boli
hematologice,metabolice
-lipsă de antrenament -boli
nervoase,cerebrale
-vârsta înaintată -afecţiuni care ↑ metabolismul bazal
-altitudine
-emoţii
diagnostic
etiopatogenetic
-locul
ocupat de dispnee în tabloul clinic dat
-frecvenţa
ritmului respirator
-neregularităţi
ale ritmului respirator
-circumstanţe de
apariţie
afecţiuni acute afecţiuni
cronice
-astm bronşic,astm
cardiac -emfizem
pulmonar
-dispnee paroxistică
nocturnă,EPA -insuficienţă
cardiacă congestivă
-embolie pulmonară,pneumotorace
spontan -anemie
-diskinezie traheo-bronşică hipotonă -leucemie
atitudine
terapeutică
-locul ocupat de
dispnee în tabloul clinic dat:
1.
simptom izolat->neuroză respiratorie,intoxicaţii exo/endogene
2.
simptom dominant->urgenţe medicale:
-astm
bronşic,astm cardiac,EPA
-embolie
pulmonară,pneumotorace spontan,obstrucţii acute laringo-traheale
3.
simptom de însoţire
-boli
pulmonare,cardiace,metabolice,hematologice
-boli
nervoase,ale cutiei toracice,afecţiuni cerebrale
-frecvenţa
respiratorie:
-polipnee->↑
frecvenţei mişcărilor respiratorii
-pneumonie,pleurezie,embolie
pulmonară,penumotorace,bronhopneumonie
-traumatisme toracice,anemie,stări
febrile,ascită
-bradipnee->↓
frecvenţei mişcărilor respiratorii
-inspiratorie->stenoza căilor respiratorii
superioare
-expiratorie:
-acută->astm
bronşic,diskinezie traheo-bronşică hipotonă
-cronică->emfizem
pulmonar,bronşită cronică
-obstrucţie
laringiană:
-bradipnee inspiratorie
activă,forţată,prelungită
-cornaj,tiraj
-afonie,disfonie,tuse intensă
-cianoză,anxietate,gura
deschisă,răsturnarea capului pe spate
-obstrucţie
la nivelul traheei:
-dispnee inspiratorie + expiratorie
-nu există cornaj şi disfonie
-obstrucţie
bronşică:
-bronşii mari->wheezing + atelectazie
pulmonară
-bronşii mici->dispnee cu caracter de
astm bronşic
-neregularităţile
ritmului respirator:
1.
respiraţia Cheyne-Stokes
-perioade
apnee alternează cu perioade de polipnee
-apare
în:
-boli ale
SNC->meningo-encefalite,tumori,hemoragii,tromboze
-intoxicaţii->morfină,barbiturice,alcool
-insuficienţă VS
-oboseală fizică accentuată
-tulburări de ritm cu AV foarte înaltă
sau foarte joasă
2.
dispneea Kussmaul->inspiraţii şi expiraţii foarte ample,de durată egală şi separate
prin pauze egale
-apare
în stări de acidoză->DZ,insuficienţă renală,hepatică,intoxicaţie salicilică
3.
dispneea Biot->expiraţii ample sau normale separate de pauze de 5-30 secunde de
apnee
-respiraţie
agonică,terminală->come profunde : meningite,infecţii grave
4.
dispneea Bouchut->polipnee cu 40-50 respiraţii / minut,expiraţie scurtă,bruscă +
inspiraţie lungă, forţată (respiraţie inversată) + bătăi ale aripioarelor
nazale
-apare
în bronhopneumonie,esp.la copil
5.
dispneea neurotică->ritm respirator neregulat cu perioade de polipnee nejustificată
-asociază
semnele neurozei : astenie,cefalee,insomnii
-recunoaşterea
circumstanţelor de apariţie,a modului de debut şi de instalare:
1.
dispnee paroxistică
-astm
bronşic,dispnee paroxistică nocturnă,astm cardiac
-EPA,embolia
pulmonară,pneumotorace spontan,pneumotorace cu supapă
-diskinezie
traheo-bronşică hipotonă
2.
dispnee de efort
-IVS
cronică
-stenoze
cronice laringo-traheale (tumorale)
-BPCO
-tumori
mediastinale
3.
dispnee de decubit (ortopnee)->insuficienţa inimii stângi
4.
dispnee vesperală->insuficienţă ventriculară stângă cronică
5.
dispnee continuă->stadiul ireductibil de insuficienţă cardiacă
-forme clinice
de dispnee:
1.
dispnee de origine pulmonară
-mişcări
respiratorii frecvente,superficiale
-accentuată
de efortul fizic,foarte puţin de decubit
-lipsa
semnelor de stază pulmonară
-prezenţa
de afecţiuni pulmonare sau extrapulmonare cu potenţial de reducere a mişcărilor
respiratorii
2.
dispnee de origine cardiacă
-mişcări
respiratorii superficiale,frecvente
-dispnee
de tip inspirator
-accentuată
de efort fizic şi decubit
-ameliorată
de ortostatism sau de poziţia şezândă
-raluri
de stază pulmonară
-afecţiune
cardio-vasculară->HTA,cardiopatie ischemică,valvulopatii
3.
dispnee din afecţiuni cerebrale
-respiraţie
Cheyne-Stokes sau respiraţie profundă,zgomotoasă,stercoroasă,cu ritm regulat
4.
dispnee din stările de acidoză->respiraţie Kussmaul
5.
dispnee din neuroză->respiraţie neregulată ca ritm şi frecvenţă
-senzaţie
de nod în gât
-semne
de neuroză->iritabilitate,insomnii,astenie matinală,cefalee
6.
dispnee din afecţiuni ce
evoluează cu ↑ metabolismului bazal->stări febrile,tireotoxicoza
-mişcări
respiratorii polipneice şi superficiale
0 comments :
Trimiteți un comentariu