Sindromul astenic şi al oboselii cronice
Sindromul
astenic şi al oboselii cronice
-astenia = ↓
patologică a capacităţii de efort fizic şi/sau psihic şi implicit a
randamentului
-este unul dintre cele mai frecvente
simptome
-adesea cuprinde orice senzaţie de
disconfort fizic/psihic
-oboseala de
efort
-este impropriu denumită astenie
-se instalează ca urmare a
desfăşurării într-un ritm regulat şi consum energetic moderat a activităţii
cotidiene obişnuite
-manifestare naturală,justificată
fiziologic
-reversibilă,dispare fără
repercursiuni
-predispune la odihnă şi somn
-nu este patologică
-oboseala
cronică (starea de fatigabilitate)
-epuizare precoce,la scurt timp după
începerea activităţii
-intensitate mai mare
-↓ calităţii şi randamentului muncii
-recuperarea prin odihnă şi somn
este incompletă şi întârziată
-oboseala de
supraactivitate (sdr.de suprasolicitare) = surmenaj
-poate fi acută sau cronică
-oboseală decompensată,greu
reversibilă,datorată unui dezechilibru energetic accentuat
-împiedică relaxarea,odihna,somnul
fiziologic
-diagnostic pozitiv:
-oboseală fizică:
-fasciculaţii
musculare
-dureri
musculare
-parestezii
-epuizare
nervoasă->insatisfacţie nedefinită,apatie,anxietate,nervozitate,agresivitate
-tulburări
generale->paloare,↓ în greutate
-tulburări
senzitivo-senzoriale->algii difuze,vagi,în diverse teritorii
-continuarea efortului
nerecuperat prin odihnă
-influenţă negativă a
factorilor de mediu
-astenia
secundară
-nelegată de efort,activitate
-generată de procese patologice
-cel mai constant semn de
boală,prezent în diferite etape în cadrul desfăşurării procesului morbid
-sdr.de
fatigabilitate
-absenţa unei etiologii certe
-etiologia este mai probabil
virală->etiologii posibile : EBV,CMV,fibromialgia,depresia
-simptomul dominant = oboseală cu
durata de cel puţin 6 luni,capabilă să antreneze o scădere a randamentului cu
cel puţin 50% faţă de perioada premorbidă
-este un diagnostic de excludere
-diagnostic pozitiv:
a)
Criterii majore->sunt toate obligatorii
1.
fatigabilitate de cel puţin 6 luni
2.
excluderea altor cauze de oboseală
cronică
-procese maligne
-boli autoimune
-infecţii
-boli psihice,neuromusculare,endocrine
-toxicomanii
-boli respiratorii,cardio-vasculare,renale
b)
Criterii minore->sunt necesare 6 din 11
1.
oscilaţii termice reduse :
temperatura orală = 37.5-38.6°C
2.
dureri la deglutiţie
3.
limfadenopatie cervicală sau
axilară dureroasă
4.
astenie musculară generalizată
neexplicată
5.
mialgii
6.
oboseală generalizată cu durata de
cel puţin 24 h după un efort fizic uşor tolerat în perioada premorbidă
7.
cefalee generalizată cu caractere
diferite de cefaleea din perioada premorbidă
8.
artralgii cu caracter
fluxionar,fără tumefiere
9.
acuze neuro-psihice
10.
tulburări ale
somnului->insomnie/hipersomnie
11.
relatarea integrală a complexului
simptomatic de către bolnav
-există
criterii fizice care pot fi atestate de medic->în cel puţin 2 ocazii,cel
puţin 1 lună
1.
oscilaţii termice reduse
2.
faringita neexudativă
3.
ganglioni limfatici
cervicali/axilari palpabili/sensibili cu diametru < 2 cm
-tratament:
-doze mari de acyclovir
-acid folic
-vitamine
-antiinflamatorii->fibromialgie,fibrozită
-Ig
-antidepresive
-training autogen
-astenia poate fi :
-fizică->musculară,periferică
-psihică->centrală
-usu.astenia este
mixtă
-pe parcursul
evoluţiei se adaugă:
-frigiditate la ♀
-tulburări de dinamică sexuală la ♂
-diagnosticul
pozitiv al asteniei:
1.
anamneza
-caracterul
asteniei->musculară / intelectuală
-asocierea
cu anxietatea,depresia,frigiditatea (♀),tulburări de dinamică sexuală (♂)
-condiţii
de apariţie:
-după efort fizic/psihic
-postprandial
-influenţa
odihnei şi somnului
-asociere
cu simptome viscerale
-tulburări
comportamentale
2.
examenul obiectiv
-aspectul
bolnavului:
-palid,trist,mimică ce exprimă suferinţa
-voce stinsă,monotonă
-plâns silenţios->depresie mascată
-examenul
obiectiv pe aparate:
-poate identifica cauza asteniei
-poate orienta diagnosticul înspre un
domeniu mai restrâns de patologie căruia îi adresăm explorările paraclinice
3.
mijloace de explorare
-dinamometria
-curbe
grafice de oboseală musculară
-proba
Martinet->20 genoflexiuni;nespecifică->bolnavul poate mima oboseala
-studiul
ergometriei->efectuarea unui efort pe bicicletă / covor rulant +
înregistrarea în paralel a unor parametri clinici (TA,frecvenţă cardiacă) +
biologici (glicemie,Mg,Ca)
-bilanţ
biologic:
-VSH,PCR,fibrinogen
-hemoleucogramă
-glicemie
-uree,creatinină
-proteinemie,proteinogramă
-ionogramă
-17-cetosteroizi
-colesterol,hidroxi-colesterol
4.
diagnostic etiologic
-origine
infecţioasă->TBC,rubeolă,MNI,post-gripal
-origine
endocrină->insuficienţă corticosuprarenală,hipofizară,hipotiroidism
-boli
interne->procese neoplazice,colagenoze
-afecţiuni cardio-vasculare sau
respiratorii care evoluează cu tulburări de oxigenare
-intoxicaţii
acute->CO,metale grele
-intoxicaţii
cronice
-intoxicaţii
postmedicamentoase->tranchilizante
-boli
musculare->miastenia
-boli
psihice
5.
simptome sugestive
-astenie + anemie->boli
hematologice,boli care în evoluţia lor au impact hematologic (ulcer
gastric-duodenal + hemoragie digestivă,procese neoplazice)
-astenie
+ subfebrilităţi,febră->boli infecţioase acute/cronice,colagenoze
-astenie
+ cefalee->procese endo – sau exocraniene
-boli cardio-vasculare sau respiratorii
ce evoluează cu tulburări de oxigenare
-astenie
+ tulburări dispeptice->explorări ale tubului digestiv
-astenie
+ tulburări urinare
-astenie
+ dispnee->boli cardio-vasculare şi respiratorii
-boli mediastinale cu repercursiuni
asupra aparatului cardio-vascular + respirator
-astenia
ca simptom izolat sau dominant->boli psihice (neuroze)
-tratamentul
asteniei->întotdeauna cauzal
-obiective:
-frânarea fazei catabolice a
organismului
-↑ aportului şi potenţialului
energetic al organismului
-restabilirea echilibrului
hormonal şi neuro-psihic
-mijloace adjuvante:
-igienice:
-astenia
fizică->repaus
-astenia psihică->mers pe jos în aer liber
-alimentaţie
-psihoterapie
-mijloace balneo-climaterice
esp.în astenia psihică
-profilaxie->schimbarea modului de viaţă:
-alimentaţie
raţională,echilibrată
-program de muncă regulat cu
respectarea orelor de odihnă şi somn
-combaterea fumatului şi a
consumului excesiv de alcool
-combaterea toxicomaniei
-plimbări în aer liber
-practicarea sportului
Hepatomegalia
-impune precizarea
cadrului nosologic şi formularea unei strategii terapeutice
-se iau în considerare
şi posibilităţile de eroare prin deplasarea ficatului datorită unor procese
patologice
-parametrii clinici
ai unui ficat normal:
-diametrul vertical pe linia
medio-claviculară : 11-12 cm
-consistenţă elastică
-suprafaţa netedă
-lipsa sensibilităţii dureroase la
palpare
-↑ dimensiunii
poate interesa ficatul în întregime sau poate fi regională->hepatomegalie
difuză (omogenă) sau localizată (heterogenă)
-poate fi
rezultatul unei afecţiuni proprii hepatice sau unei afecţiuni la distanţă
-clasificarea
cauzelor de ficat palpabil fără hepatomegalie:
1.
poziţia diafragmului drept
modificată (coborâtă)->sdr.de hiperinflaţie pulmonară (emfizem pulmonar,
astm)
2.
leziuni
subdiafragmatice->abcese
3.
lob hepatic aberant (Riedel)
4.
muşchi abdominali relaxaţi sau
extrem de subţiri
5.
ocazional ficatul se poate palpa
şi la persoanele normale
-etiologia
hepatomegaliilor:
1.
congestie vasculară->insuficienţă cardiacă congestivă,tromboza venelor suprahepatice
2.
obstrucţie de duct biliar->leziuni de duct hepatic comun,secundar cirozei biliare
3.
afecţiuni infiltrative
-celulare
-lipide->ficat
gras,boala Gaucher
-glicogen
-amiloid
-Fe
-leziuni
granulomatoase->TBC,sarcoidoză
4.
afecţiuni inflamatorii
-hepatite
-ciroze
cu excepţia ultimelor stadii (ficat mic)
5.
tumori primare / metastatice
6.
ficat chistic
-anamneza:
-dureri în hipocondrul drept
influenţate sau nu de alimentaţie sau efortul fizic
+/- fenomene
dispeptice->inapetenţă,gust amar,meteorism
-flatulenţă,diaree,constipaţie->hipertensiune
portală,colestază intrahepatică
-simptome generale->astenie,dispnee,↓
în greutate,alterarea stării generale
-antecedente
heredo-colaterale:
-boala Wilson
-hemocromatoza
-deficit de α-antitripsină
-colestaza familială
-antecedente
personale patologice:
-consum de alcool
-medicamente hepatotoxice->hidrazide,α-metil
DOPA,contraceptive
-intervenţii chirurgicale
-boli digestive->litiază
biliară,colecistită
-hepatite acute virale
-insuficienţă cardiacă congestivă
-examen obiectiv
general->semne ale contextului clinic în care apare hepatomegalia:
-sdr.hemoragipar
-icter
-melanodermie
-angioame
-eritem palmo-plantar
-ascită,circulaţie colaterală
-febră,adenopatie,splenomegalie
-examenul
obiectiv al ficatului:
-dimensiuni
-suprafaţă
-consistenţă
-marginea inferioară
-auscultaţia->poate decela
sufluri (neoplasme primitive)
-fistule arterio-venoase
-repermeabilizarea
v.ombilicale
-algoritm
diagnostic:
anamneză
+ examen clinic
hepatomegalie +/-
splenomegalie
examen
echografic
suferinţa
hepatomegalică din: hepatomegalie difuză hepatomegalie
circumscrisă
-sdr.colestatice -CT
-sdr.de stază venoasă -examen
Doppler
-scintigrafie
examinări de laborator puncţie
biopsie
-biochimice
-teste
specifice pt.etiologia hepatopatiilor cronice:
-markeri
virali
-alcool->γ-GT,volum
eritrocitar mediu (VEM),γ-GT / FA,ASAT
-dozare
Cu + Fe
-prezenţa unui
proces inflamator în mezenchim:proteinogramă,imunogramă
-↑ IgA în hepatitele acute
-↑ IgM în hepatitele acute virale şi
biliare
-↑ IgG în hepatitele cronice
-↑ permeabilităţii
membranei hepatocitare:
-ASAT->citoplasmă + mitocondrii
(dacă ↑ -> afectare mai severă)
-ALAT->citoplasmă
-γ-LDH
-coeficientul de Rittis
-Fe seric
-funcţia
hepatocitelor:
-albuminemie + colinesterază->t1/2
= 2 săptămâni
-albuminele se pot
pierde pe cale renală (sdr.nefrotic) sau digestivă (enteropatii exudative)
-unii factori ai coagulării
(II,V,VII,IX,X)->t1/2 = 2-3 zile
-sdr.de colestază:
-fosfataza alcalină (FA)->↑ şi în
tumorile osoase
-γ-GT
-↑ progresivă a FA şi
γ-GT semnifică dezvoltarea unui proces cariokinetic intrahepatic
-bilirubinemie
-5-nucleotidaza
-cauze:
-boli cardiace însoţite de ↑
presiunii în AD şi sistemul cav:
-valvulopatii mitrale /
tricuspide
-cord pulmonar cronic
decompensat
-pericardita
constrictivă
-sdr.Budd-Chiari->tromboza
v.suprahepatice
-particularităţi
clinice:
1.
stază recentă
-ficat
moderat mărit (2-3 cm sub rebord)
-suprafaţa
netedă,elastică
-sensibilitate
dureroasă la palpare + reflux hepato-jugular
-sub
tratament corespunzător,hepatomegalia de stază retrocedează în câteva
zile->criteriu diagnostic
2.
stază prelungită->hepatomegalie permanentă
-ficat
mai dur,mai puţin dureros spontan şi la palpare
-margine
rotunjită
-refluxul
hepato-jugular nu se mai produce
-poate
apare subicterul sau splina uşor mărită (congestie pasivă,grefă septică,infarct
splenic)
-diagnosticul
etiologic este sugerat de contextul clinic de insuficienţă
cardiacă->dispnee,cianoză,jugulare turgescente,reflux
hepato-jugular,oligurie,edeme ale membrelor inferioare,hepatalgii de
efort,uneori ascită
-examenul Rx
toracic:
-cord dilatat
-revărsate pleurale / pericardice
-stază venoasă
-sdr.Budd-Chiari:
-hepatomegalie neuniformă esp.a
lobului caudat
-durere în hipocondrul drept
spontană şi la palpare
-nu
există reflux hepato-jugular
-suprafaţa
ficatului netedă
+/-
febră,frisoane,splenomegalie
-inconstant
subicter
-ascită;circulaţie
colaterală
-cauze:
-alcoolism cronic
-diabet zaharat
-obezitatea
-boli cronice->boala
Crohn,TBC,colita ulceroasă
-agenţi hepatotoxici->CCl4,DDT
-infiltraţia
celulelor hepatice cu trigliceride determină:
-hepatomegalie moderată
-ficat insensibil la palpare
-suprafaţă netedă,consistenţă uşor
crescută
-tabloul clinic
este dominat de manifestările afecţiunii cauzale:
-anorexie,greţuri,astenie,neregularităţi
de tranzit
-subicter
-parestezii
nevritice->alcoolism,diabet zaharat
-în unele cazuri
simptomatologia clinică poate fi absentă
-paraclinic:
-↑ bilirubinei,↑ FA->colestază
-dislipidemie,↓ toleranţei la
glucoză->etiologie diabetică
-echografie->hiperecogenitatea
parenchimului,structură omogenă
1.
chistul hepatic solitar->poate produce hepatomegalie în funcţie de mărime
-rotund
/ ovalar
-bine
delimitat de o membrană cu structură epitelio-conjunctivă
-conţinut
lichidian
2.
boala polichistică
-ficat
mărit de volum
-suprafaţa
neregulată
-consistenţa
elastică
-frecvent
se asociază cu alte localizări->renale,splenice,pulmonare,pancreatice
-boala
polichistică infantilă hepato-renală:
-boală cu transmitere A-r
-cazuri cu debut la vârsta de sugar
-dominantă este afectarea renală
-evoluţie frecvent fatală
3.
chistul hidatic hepatic
-hepatomegalie
-stare
clinică aproape normală
-simptomatologia
clinică depinde de localizarea chistului:
-dacă dezvoltarea chistului se face
superior->simptomatologie dominant respiratorie
-dezvoltare inferioară->icter prin
compresiunea căilor biliare
-ascită prin compresiunea
venei porte
-dezvoltare posterioară->împingerea
înainte a ficatului şi apariţia contactului lombar al tumorii
-localizare anterioară->cea mai
frecventă
-hepatomegalie izolată,fără
splenomegalie,ascită ,icter
-suprafaţă
neregulată,boselată,sub formă de „sticlă de ceasornic”
-consistenţă fermă (în jurul
chistului consistenţă normală)
-localizare centrală:
-hepatomegalie uniformă
-suprafaţă netedă
-consistenţă normală
-paraclinic:
-hemogramă normală,eventual ↑
eozinofilelor
-Rx poate evidenţia calcifieri,bombarea
hemidiafragmului drept
-scintigrafie hepatică->localizarea +
numărul chistelor
-echografie
+CT->numărul,localizarea,conţinutul lichidian omogen sau neomogen (vezicule
fiice), semnul decolării membranei parazitare
-tratamentul
hepatomegaliei->etiologic
-se adresează afecţiunii ce
condiţionează hepatomegalia
-dacă se asociază
hepatomegalia şi splenomegalia,diagnosticul complet trebuie să includă:
-hepatopatia de bază + splenomegalie
+/- hipersplenism
0 comments :
Trimiteți un comentariu