Cartof, piine, paste fainoase, orez si fulgi de cereale

Aceste alimente sint bogate in amidon; consumul zilnic va ofera energia

de care aveti nevoie; nu ingrasa decit daca sint gatite sau servite cu

grasime; contin proteine, vitamine si substante minerale; ar trebui sa

constituie ELEMENTUL PRINCIPAL al celor mai multor mese ( ideal ar fi sa

constituie baza oricarei mese); daca puteti, alegeti piine integrala

deoarece contine fibre vegetale ( acestea previn constipatia si

tulburarile intestinale). cartofii sint o sursa excelenta de vitamina C

( mai ales gatiti in coaja ) si impreuna cu alimentele bogate in fier

ajuta la prevenirea anemiei; mincati in fiecare zi cantitati mai mari de

cartofi, piine, orez, paste fainoase si fulgi de cereale.

Sursa: Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe -

Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate. Newsletter

ALIMENTATIE · leacuri · medicamente · medicina · naturiste · prospecte · sanatateverde · terapii naturiste · tratament

Cartofi si Paine Alimentatie sanatoasa?

Cartof, piine, paste fainoase, orez si fulgi de cereale

Aceste alimente sint bogate in amidon; consumul zilnic va ofera energia

de care aveti nevoie; nu ingrasa decit daca sint gatite sau servite cu

grasime; contin proteine, vitamine si substante minerale; ar trebui sa

constituie ELEMENTUL PRINCIPAL al celor mai multor mese ( ideal ar fi sa

constituie baza oricarei mese); daca puteti, alegeti piine integrala

deoarece contine fibre vegetale ( acestea previn constipatia si

tulburarile intestinale). cartofii sint o sursa excelenta de vitamina C

( mai ales gatiti in coaja ) si impreuna cu alimentele bogate in fier

ajuta la prevenirea anemiei; mincati in fiecare zi cantitati mai mari de

cartofi, piine, orez, paste fainoase si fulgi de cereale.

Sursa: Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe -

Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate. Newsletter

Stilul de viata sanatos reduce riscul unor boli grave si al mortii

premature. Nu toate bolile pot fi insa prevenite. Studiile stiintifice

au identificat anumite tipuri de comportament care contribuie la

aparitia unor maladii grave, soldate cu decese premature. Numeroase

decese datorate in special bolilor arterelor coronare si cancerelor

bronhopulmonare pot fi prevenite. Sanatate nu inseamna doar evitarea

imbolnavirilor de tot felul. Sanatatea inseamna in egala masura

pastrarea unei stari de bine din punct de vedere fizic, mental si

social.

Pentru un om care nu doreste sa aiba probleme de sanatate, nu conteaza

doar sa manince cu placere. Pentru el, important este si CE maninca. O

alimentatie sanatoasa poate fi chiar mai ieftina. Ideile traditionale

despre ce inseamna o hrana sanatoasa sint valabile si astazi. Consumul

legumelor cultivate in gradina ofera numeroase beneficii pentru

organism. Consumul zilnic de carne in cantitati mari - o alta idee

traditionala - prezinta insa mari riscuri pentru sanatate. Studii

recente au demonstrat ca grasimile si carnea in cantitati mari sint

daunatoare sanatatii omului. Organismul uman are nevoie de cantitati

mici de hrana si nu in fiecare zi. Cu cit mincam mai putina carne si

grasimi animale, cu atit scad riscurile pentru sanatate.

Sursa: Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe -

Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate.Newsletter

ALIMENTATIE · leacuri · medicamente · medicina · naturiste · prospecte · sanatateverde · stil de viata · terapii naturiste · tratament

Ce este? Stilul de viata

Stilul de viata sanatos reduce riscul unor boli grave si al mortii

premature. Nu toate bolile pot fi insa prevenite. Studiile stiintifice

au identificat anumite tipuri de comportament care contribuie la

aparitia unor maladii grave, soldate cu decese premature. Numeroase

decese datorate in special bolilor arterelor coronare si cancerelor

bronhopulmonare pot fi prevenite. Sanatate nu inseamna doar evitarea

imbolnavirilor de tot felul. Sanatatea inseamna in egala masura

pastrarea unei stari de bine din punct de vedere fizic, mental si

social.

Pentru un om care nu doreste sa aiba probleme de sanatate, nu conteaza

doar sa manince cu placere. Pentru el, important este si CE maninca. O

alimentatie sanatoasa poate fi chiar mai ieftina. Ideile traditionale

despre ce inseamna o hrana sanatoasa sint valabile si astazi. Consumul

legumelor cultivate in gradina ofera numeroase beneficii pentru

organism. Consumul zilnic de carne in cantitati mari - o alta idee

traditionala - prezinta insa mari riscuri pentru sanatate. Studii

recente au demonstrat ca grasimile si carnea in cantitati mari sint

daunatoare sanatatii omului. Organismul uman are nevoie de cantitati

mici de hrana si nu in fiecare zi. Cu cit mincam mai putina carne si

grasimi animale, cu atit scad riscurile pentru sanatate.

Sursa: Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe -

Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate.Newsletter

Carne, piine, paste fainoase, orez si fulgi de cereale

Unul din principalele riscuri pentru sanatate este consumul de grasimi

animale in cantitati prea mari; organismul are nevoie de grasimi in

cantitati mici.

GRASIMILE SATURATE se gasesc in primul rind in carnea de vaca, porc si

oaie si in diversele produse preparate din aceste feluri de carne si din

grasimea lor, cum sint cirnatii, placintele cu carne, hamburgarii etc.;

excesul de grasimi saturate poate duce la boli ale arterelor coronare,

la ingrasare si obezitate;

GRASIMILE NESATURATE se gasesc in carnea de peste, pui, curcan, rata, in

oua, fasole, linte, seminte de floarea soarelui si in produsele care

contin aceste alimente; grasimile nesaturate prezinta mai putine

riscuri, dar in cantitati prea mari pot duce la ingrasare si la riscul

aparitiei unor boli;

In loc de carne grasa sau slanina, cumparati cantitati mici de carne

slaba; consumati mai multa carne de peste de orice fel; de asemenea,

ficatul este aliment foarte bun, care contine fier; mincarurile

traditionale din fasole si alte leguminoase sint hranitoare; cind le

gatiti folositi cit mai putine grasimi animale si evitati prajitul; de

asemenea, incercati sa evitati sa puneti grasimi in supe sau ciorbe; in

concluzie, cu cit mincati mai putine grasimi, cu atit mai bine pentru

sanatatea dumneavoastra.

Sursa: Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe -

Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate. 

ALIMENTATIE · leacuri · medicamente · medicina · naturiste · prospecte · sanatateverde · terapii naturiste · tratament

Carnea - Alimentatie sanatoasa?

Carne, piine, paste fainoase, orez si fulgi de cereale

Unul din principalele riscuri pentru sanatate este consumul de grasimi

animale in cantitati prea mari; organismul are nevoie de grasimi in

cantitati mici.

GRASIMILE SATURATE se gasesc in primul rind in carnea de vaca, porc si

oaie si in diversele produse preparate din aceste feluri de carne si din

grasimea lor, cum sint cirnatii, placintele cu carne, hamburgarii etc.;

excesul de grasimi saturate poate duce la boli ale arterelor coronare,

la ingrasare si obezitate;

GRASIMILE NESATURATE se gasesc in carnea de peste, pui, curcan, rata, in

oua, fasole, linte, seminte de floarea soarelui si in produsele care

contin aceste alimente; grasimile nesaturate prezinta mai putine

riscuri, dar in cantitati prea mari pot duce la ingrasare si la riscul

aparitiei unor boli;

In loc de carne grasa sau slanina, cumparati cantitati mici de carne

slaba; consumati mai multa carne de peste de orice fel; de asemenea,

ficatul este aliment foarte bun, care contine fier; mincarurile

traditionale din fasole si alte leguminoase sint hranitoare; cind le

gatiti folositi cit mai putine grasimi animale si evitati prajitul; de

asemenea, incercati sa evitati sa puneti grasimi in supe sau ciorbe; in

concluzie, cu cit mincati mai putine grasimi, cu atit mai bine pentru

sanatatea dumneavoastra.

Sursa: Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe -

Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate. 

Aceste alimente constituie principala sursa de substante minerale si

vitamine din alimentatie; incercati sa mincati toate legumele de sezon;

multe legume se gasesc indiferent de anotimp; adaugati fasole si linte,

care sint surse excelente de fier si alte substante minerale; fructele

contin si ele multe vitamine si substante minerale; consumati fructele

de sezon si incercati sa puneti la pastrare fructe de livada sau

salbatice ( congelate, uscate sau in conserva); mincati in fiecare zi

cel putin cinci portii de legume si fructe.

Sursa: Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe -

Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate. 

ALIMENTATIE · leacuri · medicamente · medicina · naturiste · prospecte · sanatateverde · terapii naturiste · tratament

Legume, zarzavaturile si fructele sunt o alimentatie sanatoasa?

Aceste alimente constituie principala sursa de substante minerale si

vitamine din alimentatie; incercati sa mincati toate legumele de sezon;

multe legume se gasesc indiferent de anotimp; adaugati fasole si linte,

care sint surse excelente de fier si alte substante minerale; fructele

contin si ele multe vitamine si substante minerale; consumati fructele

de sezon si incercati sa puneti la pastrare fructe de livada sau

salbatice ( congelate, uscate sau in conserva); mincati in fiecare zi

cel putin cinci portii de legume si fructe.

Sursa: Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe -

Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate. 

Stareta Hildegarda si berea

De multa vreme sint cunoscute virtutile berii - bauta, desigur, cu masura, berea este un aliment si medicament.

Inca din secolul al XII-lea, stareta unei manastiri din Germania recomanda sa se bea bere. De fapt, stareta Hildegarda i-a inchinat acestei bauturi un intreg tratat medical.

In secolul al XVIII-lea, un invatat din Cracovia - Simon Syrenski - scria despre bere ca este placuta la gust, potoleste setea, face singe bun; pielea devine sanatoasa si fata capata o culoare placuta, daca se bea bere. Mai mult, autorul din Cracovia lauda berea, care ne fereste si ne scapa de pietre la rinichi, iar femeilor care alapteaza le da lapte pentru a-si hrani sugarii.

De fapt, nici Hildegarda, nici Simon din Cracovia nu au descoperit America: virtutile si berea, ca atare, erau cunoscute inca in anticul Sumer!

Alte virtuti terapeutice

Berea este cu adevarat un remediu: in litiaza renala se recomanda, pe linga ceaiurile diuretice, si berea.

Dar berea este recomandata si ca... lotiune pentru ingrijirea pielii! In secolul al XVI-lea, medicul german Johann Kasimir Sangfus recomanda femeilor sa-si maseze in mod regulat fata, gitul, pieptul si miinile cu spuma de bere, pentru a avea o piele fina ca de bebelus.

De asemenea, berea este recomandata si in ingrijirea parului - intareste firul de par si coafura rezista mai bine.

Ce contine berea

Compozitia berii este complexa. In primul rind, este o bautura cu un continut mare de minerale - 1-2 mg/litru, ceea ce este comparabil cu cele mai bogate ape minerale! In al doilea rind, in bere gasim vitamina B1 (tiamina), B2 (riboflavina), PP (niacina). Iata de ce berea a fost scoasa de cercetatorii germani din categoria bauturilor alcoolice si inclusa intre alimente.

Pe linga vitamine si minerale, berea are un continut bogat in acizi organici, care regleaza echilibrul acizi-baze din organism. De fapt, daca se elimina componenta gazoasa din bere, proprietatile acesteia o apropie de kefir sau humis (lapte de iapa fermentat - bautura-minune din deserturile asiatice).

In plus, berea favorizeaza acumularea de vitamina C la nivelul rinichilor, ficatului si splinei, contribuind la fortificarea organismului (daca bem cel mult o jumatate de bere, adica doar citeva inghitituri).

Concluzii

Berea bauta in cantitati moderate (maximum 100 ml pe zi) elimina pericolul formarii de edeme si depunerea de albumine la gravide, datorita virtutilor sale diuretice. De asemenea, favorizeaza lactatia la femeile care alapteaza - atit cantitativ, cit si calitativ.

Berea favorizeaza digestia, creste pofta de mincare, normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala, previne spasmele. Dar cei ce sufera de hipertensiune trebuie sa se limiteze la berea fara alcool.

Iar cei ce au exagerat cu bautura si sint mahmuri a doua zi, vor bea un leac infailibil: putina sare dizolvata intr-un pahar de bere. Dupa ce ies gazele din bautura, se inghite mixtura, si mahmureala dispare miraculos.

Deci, berea bauta cu masura nu ingrasa, ci aduce numai foloase.

ALIMENTATIE · alimentatie litiaza renala · Berea · Berea ca medicament · Drojdia de bere si efectele ei terapeutice · sanatateverde

Berea ca medicament

Stareta Hildegarda si berea

De multa vreme sint cunoscute virtutile berii - bauta, desigur, cu masura, berea este un aliment si medicament.

Inca din secolul al XII-lea, stareta unei manastiri din Germania recomanda sa se bea bere. De fapt, stareta Hildegarda i-a inchinat acestei bauturi un intreg tratat medical.

In secolul al XVIII-lea, un invatat din Cracovia - Simon Syrenski - scria despre bere ca este placuta la gust, potoleste setea, face singe bun; pielea devine sanatoasa si fata capata o culoare placuta, daca se bea bere. Mai mult, autorul din Cracovia lauda berea, care ne fereste si ne scapa de pietre la rinichi, iar femeilor care alapteaza le da lapte pentru a-si hrani sugarii.

De fapt, nici Hildegarda, nici Simon din Cracovia nu au descoperit America: virtutile si berea, ca atare, erau cunoscute inca in anticul Sumer!

Alte virtuti terapeutice

Berea este cu adevarat un remediu: in litiaza renala se recomanda, pe linga ceaiurile diuretice, si berea.

Dar berea este recomandata si ca... lotiune pentru ingrijirea pielii! In secolul al XVI-lea, medicul german Johann Kasimir Sangfus recomanda femeilor sa-si maseze in mod regulat fata, gitul, pieptul si miinile cu spuma de bere, pentru a avea o piele fina ca de bebelus.

De asemenea, berea este recomandata si in ingrijirea parului - intareste firul de par si coafura rezista mai bine.

Ce contine berea

Compozitia berii este complexa. In primul rind, este o bautura cu un continut mare de minerale - 1-2 mg/litru, ceea ce este comparabil cu cele mai bogate ape minerale! In al doilea rind, in bere gasim vitamina B1 (tiamina), B2 (riboflavina), PP (niacina). Iata de ce berea a fost scoasa de cercetatorii germani din categoria bauturilor alcoolice si inclusa intre alimente.

Pe linga vitamine si minerale, berea are un continut bogat in acizi organici, care regleaza echilibrul acizi-baze din organism. De fapt, daca se elimina componenta gazoasa din bere, proprietatile acesteia o apropie de kefir sau humis (lapte de iapa fermentat - bautura-minune din deserturile asiatice).

In plus, berea favorizeaza acumularea de vitamina C la nivelul rinichilor, ficatului si splinei, contribuind la fortificarea organismului (daca bem cel mult o jumatate de bere, adica doar citeva inghitituri).

Concluzii

Berea bauta in cantitati moderate (maximum 100 ml pe zi) elimina pericolul formarii de edeme si depunerea de albumine la gravide, datorita virtutilor sale diuretice. De asemenea, favorizeaza lactatia la femeile care alapteaza - atit cantitativ, cit si calitativ.

Berea favorizeaza digestia, creste pofta de mincare, normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala, previne spasmele. Dar cei ce sufera de hipertensiune trebuie sa se limiteze la berea fara alcool.

Iar cei ce au exagerat cu bautura si sint mahmuri a doua zi, vor bea un leac infailibil: putina sare dizolvata intr-un pahar de bere. Dupa ce ies gazele din bautura, se inghite mixtura, si mahmureala dispare miraculos.

Deci, berea bauta cu masura nu ingrasa, ci aduce numai foloase.

Graul incoltit Graul incoltit are o mare forta vitala. Prin incoltire, boabele de grau trec de la o viata latenta la una activa. Vitaminele si sarurile minerale continute sunt in cantitate mult mai mare in graul obisnuit. in 100 g grau incoltit se gasesc : 1050 mg fosfor, 342 mg Mg, 71 mg Ca ; vitamine: A, B, E, K, D, PP; enzime si anumiti hormoni vegetali. Se recomanda zilnic persoanelor grav bolnave sa consume 200-250 g grau incoltit. Persoanele sanatoase este suficient sa consume 3 linguri cu grau incoltit.

ALIMENTATIE · despre sanatate · Graul incoltit · sanatateverde

Graul incoltit

Graul incoltit Graul incoltit are o mare forta vitala. Prin incoltire, boabele de grau trec de la o viata latenta la una activa. Vitaminele si sarurile minerale continute sunt in cantitate mult mai mare in graul obisnuit. in 100 g grau incoltit se gasesc : 1050 mg fosfor, 342 mg Mg, 71 mg Ca ; vitamine: A, B, E, K, D, PP; enzime si anumiti hormoni vegetali. Se recomanda zilnic persoanelor grav bolnave sa consume 200-250 g grau incoltit. Persoanele sanatoase este suficient sa consume 3 linguri cu grau incoltit.

Administrarea meselor si ciclurile alimentare In ceea ce priveste administrarea meselor, parerile terapeutilor sunt impartite, unii recomandand ca masa de dimineata sa fie abundenta, iar altii indicand repaus pentru eliberarea de toxine. In cele ce urmeaza, iata cateva variante. Iata ce spunea un doctor: „Potrivit stiintelor oculte, organismul omenesc de la amiaza si pana la miezul noptii primeste - iar de la miezul noptii pana la amiaza respinge. De aceea trebuie sa se manance in a doua jumatate a zilei. In prima jumatate sa ne multumim cu odihna de dupa miezul noptii - acordand organismului timpul necesar in care se poate elibera de reziduurile alimentare din ziua precedenta. Se respecta doar masa de la pranz si cina. Dimineata nu se consuma nimic, cel mult un pahar cu apa rece sau o mica inghititura de vin alb sec, care conserva surprinzator de bine fortele si nervii omului. in felul acesta se poae lucra dimineata uimitor de usor, viguros si productiv". O veche zicala chinezeasca spune: „Mancarea de dimineata mananc-o singur, pranzul imparte-1 cu prietenul, iar cina trimite-o dusmanului". Numarul meselor depinde de varsta, starea sanatatii si alti factori. Se iau 3-5 mese/zi, functie Ie varsta : nou-nascutii la 3 h, micii scolari 5 mese (2 gustari: orele 10 si 16); scolarii marii mese (se scoate gustarea de la ora 16); adultii 3 mese. Necesitatile de hrana (aportul calorc) scad dupa 40 de ani, cu 7,5% la fiecare 10 ani, intre 45 si 65 de ani, si cu 10% dupa 65 ani. Nevoile energetice sa fie acoperite astfel: 30-35% dimineata, 10% la gustare, 30-40% la pranz, 15-20% seara (dupa dr. Ionel si Mihai Tugui). Intervalul dintre mese sa nu fi; mai mare de 6 h. Mesele unice/zi duc la ingrasare. Este importanta estetica mesei pentru psihic si pofta de mancare. Nu se va lua masa daca suntem suparati. Dupa masa, se va face miscare pentru a se actiona circulatia sangvina, iar sangele cu factorii nutritivi sa patrunda in toate tesuturile. Inainte de masa, nu se vor consuma lichide, deoirece scade concentratia sucurilor digestive, ceea ce ingreuneaza si prelungeste digestia. Consumul de ciorba este indicat inainte de masa, deoarece mareste aciditatea sucului gastr. Supele dilueaza sucul gastric, de aceea cei cu aciditate scazuta sa le consume la sfarsitul mesei. In cartea Tainele alimentatiei lacto-vegetariene, da urmatoarele cicluri alimentare: 1. Aportul alimentar (mancatul si digestia) - orele 12-20. 2. Asimilarea (absorbtia si folosirea nutrientilor) - orele 20-04. 3. Eliminarea (reziduurilor corpului si deseurilor alimentare) - orele 04-12. Ultima masa sa fie la ora 19. Este bine sa tinem cont si de ritmul cotidian al organelor, dat in detaliu de J. Paungger si Thomas Poppe in lucrarea Puterea lunii. Astfel: De la ora 7-9 dimineata, stomacul lucreaza din plin, apoi (ca de altfel orice alt organ) are nevoie de doua ore de odihna, timp in care splina si pancreasul lucreaza din plin. in acest interval (9-11) nu impovarati munca pancreasului care controleaza glicemia, cu multe dulciuri care ridica nivelul glicemiei. Pancreasul va obosi luptand sa readuca la normal glicemia. Dupa ce trece efectul de scurta durata al dulciurilor, noi vom resimti aceasta prin oboseala si iritare, sensibilizare. Splina, prin producerea globulelor albe, va ajuta mai mult la vindecarea infectiilor dimineata, decat in restul zilei. Intre orele 11 si 13 cand splina si pancreasul se odihnesc, inima are maxim de randament. De aceea, intre orele 11 si 13, mancati putin daca vi se face foame, pentru a nu impovara activitatea inimii. intre orele 13 si 15, este necesara o siesta, deoarece se instaleaza oboseala. Activitatea intestinului subtire care este ghidata de sistemul nervos vegetativ, maxim in aceasta perioada (13-15), nu trebuie dereglata de stres. Intre orele 15 si 19, beti multe lichide, in special ceaiuri depurative (de exemplu, urzica, deoarece acum vezica si rinichii ajuta foarte bine la dezintoxicare). Dupa ora 17 ajuta bine si masajul. Dupa ora 19, nu mai beti lichide, mai ales lapte, care necesita prelucrarea. Intre orele 19 si 21, circulatia sangelui e maxima, iar corpul se invioreaza. Intre orele 21 si 23 se recupereaza energia, iar de la ora 23 la 1, vezica biliara, care ajuta intestinul subtire in prelucrarea hranei cu ajutorul bilei, se reface. Mancarea grea, de seara, cu grasimi, da de lucru vezicii biliare si ficatului. in aceste ore, cine sufera cu bila sa puna comprese calde si umede. Intre orele 21 si 3 noaptea, este necesar somn si caldura pentru a reface bila si ficatul. Principalul organ de dezintoxicare, ficatul, se poate reface cel mai bine intre 1 si 3 noaptea. Intre orele 1 si 5 dimineata sa nu se bea alcool si sa nu se fumeze caci pot fi afectate organe ca ficatul (orele 1 si 3) si plamanii (3 si 5). De la orele 5-7 dimineata, intestinul gros are maxim de activitate. Acesta retine resturile alimentare 20 h, in caz de imbolnavire aparand constipatia, pe cand intestinul subtire retine hrana timp de 2 h, iar imbolnavirea duce la diaree.

Administrarea meselor si ciclurile alimentare · ALIMENTATIE · alimentatie echilibrata · despre sanatate · sanatateverde

Administrarea meselor si ciclurile alimentare

Administrarea meselor si ciclurile alimentare In ceea ce priveste administrarea meselor, parerile terapeutilor sunt impartite, unii recomandand ca masa de dimineata sa fie abundenta, iar altii indicand repaus pentru eliberarea de toxine. In cele ce urmeaza, iata cateva variante. Iata ce spunea un doctor: „Potrivit stiintelor oculte, organismul omenesc de la amiaza si pana la miezul noptii primeste - iar de la miezul noptii pana la amiaza respinge. De aceea trebuie sa se manance in a doua jumatate a zilei. In prima jumatate sa ne multumim cu odihna de dupa miezul noptii - acordand organismului timpul necesar in care se poate elibera de reziduurile alimentare din ziua precedenta. Se respecta doar masa de la pranz si cina. Dimineata nu se consuma nimic, cel mult un pahar cu apa rece sau o mica inghititura de vin alb sec, care conserva surprinzator de bine fortele si nervii omului. in felul acesta se poae lucra dimineata uimitor de usor, viguros si productiv". O veche zicala chinezeasca spune: „Mancarea de dimineata mananc-o singur, pranzul imparte-1 cu prietenul, iar cina trimite-o dusmanului". Numarul meselor depinde de varsta, starea sanatatii si alti factori. Se iau 3-5 mese/zi, functie Ie varsta : nou-nascutii la 3 h, micii scolari 5 mese (2 gustari: orele 10 si 16); scolarii marii mese (se scoate gustarea de la ora 16); adultii 3 mese. Necesitatile de hrana (aportul calorc) scad dupa 40 de ani, cu 7,5% la fiecare 10 ani, intre 45 si 65 de ani, si cu 10% dupa 65 ani. Nevoile energetice sa fie acoperite astfel: 30-35% dimineata, 10% la gustare, 30-40% la pranz, 15-20% seara (dupa dr. Ionel si Mihai Tugui). Intervalul dintre mese sa nu fi; mai mare de 6 h. Mesele unice/zi duc la ingrasare. Este importanta estetica mesei pentru psihic si pofta de mancare. Nu se va lua masa daca suntem suparati. Dupa masa, se va face miscare pentru a se actiona circulatia sangvina, iar sangele cu factorii nutritivi sa patrunda in toate tesuturile. Inainte de masa, nu se vor consuma lichide, deoirece scade concentratia sucurilor digestive, ceea ce ingreuneaza si prelungeste digestia. Consumul de ciorba este indicat inainte de masa, deoarece mareste aciditatea sucului gastr. Supele dilueaza sucul gastric, de aceea cei cu aciditate scazuta sa le consume la sfarsitul mesei. In cartea Tainele alimentatiei lacto-vegetariene, da urmatoarele cicluri alimentare: 1. Aportul alimentar (mancatul si digestia) - orele 12-20. 2. Asimilarea (absorbtia si folosirea nutrientilor) - orele 20-04. 3. Eliminarea (reziduurilor corpului si deseurilor alimentare) - orele 04-12. Ultima masa sa fie la ora 19. Este bine sa tinem cont si de ritmul cotidian al organelor, dat in detaliu de J. Paungger si Thomas Poppe in lucrarea Puterea lunii. Astfel: De la ora 7-9 dimineata, stomacul lucreaza din plin, apoi (ca de altfel orice alt organ) are nevoie de doua ore de odihna, timp in care splina si pancreasul lucreaza din plin. in acest interval (9-11) nu impovarati munca pancreasului care controleaza glicemia, cu multe dulciuri care ridica nivelul glicemiei. Pancreasul va obosi luptand sa readuca la normal glicemia. Dupa ce trece efectul de scurta durata al dulciurilor, noi vom resimti aceasta prin oboseala si iritare, sensibilizare. Splina, prin producerea globulelor albe, va ajuta mai mult la vindecarea infectiilor dimineata, decat in restul zilei. Intre orele 11 si 13 cand splina si pancreasul se odihnesc, inima are maxim de randament. De aceea, intre orele 11 si 13, mancati putin daca vi se face foame, pentru a nu impovara activitatea inimii. intre orele 13 si 15, este necesara o siesta, deoarece se instaleaza oboseala. Activitatea intestinului subtire care este ghidata de sistemul nervos vegetativ, maxim in aceasta perioada (13-15), nu trebuie dereglata de stres. Intre orele 15 si 19, beti multe lichide, in special ceaiuri depurative (de exemplu, urzica, deoarece acum vezica si rinichii ajuta foarte bine la dezintoxicare). Dupa ora 17 ajuta bine si masajul. Dupa ora 19, nu mai beti lichide, mai ales lapte, care necesita prelucrarea. Intre orele 19 si 21, circulatia sangelui e maxima, iar corpul se invioreaza. Intre orele 21 si 23 se recupereaza energia, iar de la ora 23 la 1, vezica biliara, care ajuta intestinul subtire in prelucrarea hranei cu ajutorul bilei, se reface. Mancarea grea, de seara, cu grasimi, da de lucru vezicii biliare si ficatului. in aceste ore, cine sufera cu bila sa puna comprese calde si umede. Intre orele 21 si 3 noaptea, este necesar somn si caldura pentru a reface bila si ficatul. Principalul organ de dezintoxicare, ficatul, se poate reface cel mai bine intre 1 si 3 noaptea. Intre orele 1 si 5 dimineata sa nu se bea alcool si sa nu se fumeze caci pot fi afectate organe ca ficatul (orele 1 si 3) si plamanii (3 si 5). De la orele 5-7 dimineata, intestinul gros are maxim de activitate. Acesta retine resturile alimentare 20 h, in caz de imbolnavire aparand constipatia, pe cand intestinul subtire retine hrana timp de 2 h, iar imbolnavirea duce la diaree.

NOTIUNI ELEMENTARE DE GASTROTEHNIE Dintre diferitele vietuitoare, numai omul prepara alimentele in diferite moduri, pentru a le mari sapiditatea si digestibilitatea. Pregatirea alimentelor a devenit de-a lungul istoriei sale, pentru om, o adevarata arta; Gastronomia reprezinta tocmai aceasta arta a pregatirii alimentelor intr-un mod cat mai placut, mai atragator. Gastrotehnia este stiinta care studiaza toate transformarile suferite de alimente in cursul prepararii lor prin diverse tehnici culinare si totodata influenta acestor transformari asupra starii de sanatate a omului. Enumeram cateva obiective ale gastrotehniei: - metodele culinare nu trebuie sa distruga sau sa micsoreze, in alimente, factorii de nutritie pe care acestea le contin; - prin pregatire culinara, alimentele nu trebuie sa devina iritante sau nocive; - alimentul, dupa preparare, trebuie sa devina mai usor de digerat si sa aiba un aspect si un gust placut; - prin tehnicile culinare se urmareste profilaxia sau vindecarea diferitelor afec­tiuni, mai ales bolilor care se datoreaza in buna parte, unei pregatiri culinare nera­tionale (sosuri cu rantasuri prajite in grasime etc). Nu se va renunta la rantasuri, dar se va modifica tehnica daunatoare de preparare, utilizandu-se rantasuri die­tetice. inainte de prepararea alimentelor este necesara cercetarea starii lor de salubri­tate. Consumul de alimente alterate poate avea consecinte incalculabile. Dupa acest control urmeaza etapa de preparare a alimentelor - etapa preliminara - care consta in transarea carnii, spalarea legumelor si fructelor, indepartarea partilor necomestibile etc. Se cunosc neajunsurile spalarii indelungate si taierii alimentelor in bucati mici, care duc la pierderi importante de vitamine (legume si fructe). Pentru prevenirea sau micsorarea acestor neajunsuri, se recomanda: - pregatirea sa se faca cu putin timp inaintea Tratamentului termic sau pregatirii culinare; - evitarea fragmentarii legumelor si a altor alimente in bucati prea mici; - evitarea spalarii indelungate sau mentinerea alimentelor mult timp in apa de spalare; - reducerea la minimum a indepartarii partilor externe ale legumelor si fructelor. Tratamentul termic reprezinta etapa decisiva in arta culinara. Daca fructele, salatele, untul, uleiul, branzeturile si uneori ouale pot fi consumate in stare cruda, majoritatea alimentelor, reclama o prelucrare termica. Prin Tratament termic se pot pierde factori nutritivi hidrosolubili (glucide cu molecula mica, vitamine si saruri minerale). Pentru micsorarea acestor pierderi se recomanda fierberea legumelor in vapori de apa sub presiune, in vase speciale. Un alt efect nedorit este distrugerea unor factori nutritivi sensibili la temperaturi ridicate, precum si a oxigenului (vitaminele C, A, E, Bt), unii aminoacizi. Pentru reducerea partiala a acestui inconvenient se recomanda fierberea in vase acoperite ermetic, la temperatura maxima, timp cat mai scurt, precum si evitarea reincalzirilor repetate. Cele mai cunoscute tehnici de gastrotehnie in ceea ce priveste Tratamentul termic, constau in: - fierberea in apa, fie prin cresterea treptata a temperaturii apei, fie prin introducerea in apa clocotita de la inceput. Aceasta din urma este superioara; - fierberea in vapori supraincalziti sau inabusirea, care scurteaza timpul de prelucrare si micsoreaza pierderile de substante nutritive (vitamine hidrosolubile); - prajirea (introducerea in grasime incinsa) este total contraindicata atat la omul bolnav, cat si la cel sanatos, deoarece in acest mod apar compusi daunatori, toxici si se degradeaza vitaminele; - frigerea si coacerea sunt manopere care nu sunt contraindicate. Pregatirea prin prajire in grasime trebuie evitata in general si in special in dife­rite suferinte digestive ca ulcerul, colecistitele, obezitatea, ateroscleroza si com­plicatiile sale dar si la persoanele varstnice. Rantasul este insa foarte raspandit in bucataria romaneasca prin traditie si obisnuinta, de aceea daca nu se poate renunta la el, se poate modifica tehnic. Iata un exemplu de rantas dietetic: - faina se rumeneste in tigaie uscata, fara grasime. - se adauga pentru dizolvare apa rece - se incalzeste lichidul de baza al sosului (suc de rosii, zeama de supa de carne, sau supa de legume) si cand fierbe, se rastoarna faina dizolvata, amestecand continuu. Se adauga untdelemn imediat, care se va fierbe in sos, nu se va praji. Se fierbe amestecand mereu, pana cand prin evaporarea apei, se obtine consistenta dorita. Se adauga sare si condimente aromate (cimbru, dafin, maghiran), ceapa daca dorim, se adauga in sos, dupa ce a fost prelucrata in supa, trecuta prin sita (pasata). In ceea ce priveste ouale, fierberea in apa se poate face in coaja, sau dupa spargere. Se prefera oul moale (fierbere trei minute in apa clocotita) sau oul cleios (fierbere 5-6 minute). Dietetic se recomanda si fierberea directa in apa clocotinda a oului spart de coaja (ochi romanesc dietetic)

ALIMENTATIE · despre sanatate · mod preparare hrana · NOTIUNI ELEMENTARE DE GASTROTEHNIE · profilaxie · sanatateverde

NOTIUNI ELEMENTARE DE GASTROTEHNIE

NOTIUNI ELEMENTARE DE GASTROTEHNIE Dintre diferitele vietuitoare, numai omul prepara alimentele in diferite moduri, pentru a le mari sapiditatea si digestibilitatea. Pregatirea alimentelor a devenit de-a lungul istoriei sale, pentru om, o adevarata arta; Gastronomia reprezinta tocmai aceasta arta a pregatirii alimentelor intr-un mod cat mai placut, mai atragator. Gastrotehnia este stiinta care studiaza toate transformarile suferite de alimente in cursul prepararii lor prin diverse tehnici culinare si totodata influenta acestor transformari asupra starii de sanatate a omului. Enumeram cateva obiective ale gastrotehniei: - metodele culinare nu trebuie sa distruga sau sa micsoreze, in alimente, factorii de nutritie pe care acestea le contin; - prin pregatire culinara, alimentele nu trebuie sa devina iritante sau nocive; - alimentul, dupa preparare, trebuie sa devina mai usor de digerat si sa aiba un aspect si un gust placut; - prin tehnicile culinare se urmareste profilaxia sau vindecarea diferitelor afec­tiuni, mai ales bolilor care se datoreaza in buna parte, unei pregatiri culinare nera­tionale (sosuri cu rantasuri prajite in grasime etc). Nu se va renunta la rantasuri, dar se va modifica tehnica daunatoare de preparare, utilizandu-se rantasuri die­tetice. inainte de prepararea alimentelor este necesara cercetarea starii lor de salubri­tate. Consumul de alimente alterate poate avea consecinte incalculabile. Dupa acest control urmeaza etapa de preparare a alimentelor - etapa preliminara - care consta in transarea carnii, spalarea legumelor si fructelor, indepartarea partilor necomestibile etc. Se cunosc neajunsurile spalarii indelungate si taierii alimentelor in bucati mici, care duc la pierderi importante de vitamine (legume si fructe). Pentru prevenirea sau micsorarea acestor neajunsuri, se recomanda: - pregatirea sa se faca cu putin timp inaintea Tratamentului termic sau pregatirii culinare; - evitarea fragmentarii legumelor si a altor alimente in bucati prea mici; - evitarea spalarii indelungate sau mentinerea alimentelor mult timp in apa de spalare; - reducerea la minimum a indepartarii partilor externe ale legumelor si fructelor. Tratamentul termic reprezinta etapa decisiva in arta culinara. Daca fructele, salatele, untul, uleiul, branzeturile si uneori ouale pot fi consumate in stare cruda, majoritatea alimentelor, reclama o prelucrare termica. Prin Tratament termic se pot pierde factori nutritivi hidrosolubili (glucide cu molecula mica, vitamine si saruri minerale). Pentru micsorarea acestor pierderi se recomanda fierberea legumelor in vapori de apa sub presiune, in vase speciale. Un alt efect nedorit este distrugerea unor factori nutritivi sensibili la temperaturi ridicate, precum si a oxigenului (vitaminele C, A, E, Bt), unii aminoacizi. Pentru reducerea partiala a acestui inconvenient se recomanda fierberea in vase acoperite ermetic, la temperatura maxima, timp cat mai scurt, precum si evitarea reincalzirilor repetate. Cele mai cunoscute tehnici de gastrotehnie in ceea ce priveste Tratamentul termic, constau in: - fierberea in apa, fie prin cresterea treptata a temperaturii apei, fie prin introducerea in apa clocotita de la inceput. Aceasta din urma este superioara; - fierberea in vapori supraincalziti sau inabusirea, care scurteaza timpul de prelucrare si micsoreaza pierderile de substante nutritive (vitamine hidrosolubile); - prajirea (introducerea in grasime incinsa) este total contraindicata atat la omul bolnav, cat si la cel sanatos, deoarece in acest mod apar compusi daunatori, toxici si se degradeaza vitaminele; - frigerea si coacerea sunt manopere care nu sunt contraindicate. Pregatirea prin prajire in grasime trebuie evitata in general si in special in dife­rite suferinte digestive ca ulcerul, colecistitele, obezitatea, ateroscleroza si com­plicatiile sale dar si la persoanele varstnice. Rantasul este insa foarte raspandit in bucataria romaneasca prin traditie si obisnuinta, de aceea daca nu se poate renunta la el, se poate modifica tehnic. Iata un exemplu de rantas dietetic: - faina se rumeneste in tigaie uscata, fara grasime. - se adauga pentru dizolvare apa rece - se incalzeste lichidul de baza al sosului (suc de rosii, zeama de supa de carne, sau supa de legume) si cand fierbe, se rastoarna faina dizolvata, amestecand continuu. Se adauga untdelemn imediat, care se va fierbe in sos, nu se va praji. Se fierbe amestecand mereu, pana cand prin evaporarea apei, se obtine consistenta dorita. Se adauga sare si condimente aromate (cimbru, dafin, maghiran), ceapa daca dorim, se adauga in sos, dupa ce a fost prelucrata in supa, trecuta prin sita (pasata). In ceea ce priveste ouale, fierberea in apa se poate face in coaja, sau dupa spargere. Se prefera oul moale (fierbere trei minute in apa clocotita) sau oul cleios (fierbere 5-6 minute). Dietetic se recomanda si fierberea directa in apa clocotinda a oului spart de coaja (ochi romanesc dietetic)

NOTIUNI ELEMENTARE DE GASTROTEHNIE


Dintre diferitele vietuitoare, numai omul prepara alimentele in diferite moduri, pentru a le mari sapiditatea si digestibilitatea. Pregatirea alimentelor a devenit de-a lungul istoriei sale, pentru om, o adevarata arta;
Gastronomia reprezinta tocmai aceasta arta a pregatirii alimentelor intr-un mod cat mai placut, mai atragator.
Gastrotehnia este stiinta care studiaza toate transformarile suferite de alimente in cursul prepararii lor prin diverse tehnici culinare si totodata influenta acestor transformari asupra starii de sanatate a omului. Enumeram cateva obiective ale gastrotehniei:
- metodele culinare nu trebuie sa distruga sau sa micsoreze, in alimente, factorii de nutritie pe care acestea le contin;
- prin pregatire culinara, alimentele nu trebuie sa devina iritante sau nocive;
- alimentul, dupa preparare, trebuie sa devina mai usor de digerat si sa aiba un aspect si un gust placut;


- prin tehnicile culinare se urmareste profilaxia sau vindecarea diferitelor afec­tiuni, mai ales bolilor care se datoreaza in buna parte, unei pregatiri culinare nera­tionale (sosuri cu rantasuri prajite in grasime etc). Nu se va renunta la rantasuri, dar se va modifica tehnica daunatoare de preparare, utilizandu-se rantasuri die­tetice. inainte de prepararea alimentelor este necesara cercetarea starii lor de salubri­tate. Consumul de alimente alterate poate avea consecinte incalculabile. Dupa acest control urmeaza etapa de preparare a alimentelor - etapa preliminara - care consta in transarea carnii, spalarea legumelor si fructelor, indepartarea partilor necomestibile etc. Se cunosc neajunsurile spalarii indelungate si taierii alimentelor in bucati mici, care duc la pierderi importante de vitamine (legume si fructe). Pentru prevenirea sau micsorarea acestor neajunsuri, se recomanda:
- pregatirea sa se faca cu putin timp inaintea Tratamentului termic sau pregatirii culinare;
- evitarea fragmentarii legumelor si a altor alimente in bucati prea mici;
- evitarea spalarii indelungate sau mentinerea alimentelor mult timp in apa de spalare;
- reducerea la minimum a indepartarii partilor externe ale legumelor si fructelor. Tratamentul termic reprezinta etapa decisiva in arta culinara. Daca fructele,
salatele, untul, uleiul, branzeturile si uneori ouale pot fi consumate in stare cruda, majoritatea alimentelor, reclama o prelucrare termica. Prin Tratament termic se pot pierde factori nutritivi hidrosolubili (glucide cu molecula mica, vitamine si saruri minerale). Pentru micsorarea acestor pierderi se recomanda fierberea legumelor in vapori de apa sub presiune, in vase speciale. Un alt efect nedorit este distrugerea unor factori nutritivi sensibili la temperaturi ridicate, precum si a oxigenului (vitaminele C, A, E, Bt), unii aminoacizi. Pentru reducerea partiala a acestui inconvenient se recomanda fierberea in vase acoperite ermetic, la temperatura maxima, timp cat mai scurt, precum si evitarea reincalzirilor repetate. Cele mai cunoscute tehnici de gastrotehnie in ceea ce priveste Tratamentul termic, constau in:
- fierberea in apa, fie prin cresterea treptata a temperaturii apei, fie prin introducerea in apa clocotita de la inceput. Aceasta din urma este superioara;
- fierberea in vapori supraincalziti sau inabusirea, care scurteaza timpul de prelucrare si micsoreaza pierderile de substante nutritive (vitamine hidrosolubile);
- prajirea (introducerea in grasime incinsa) este total contraindicata atat la omul bolnav, cat si la cel sanatos, deoarece in acest mod apar compusi daunatori, toxici si se degradeaza vitaminele;
- frigerea si coacerea sunt manopere care nu sunt contraindicate.
Pregatirea prin prajire in grasime trebuie evitata in general si in special in dife­rite suferinte digestive ca ulcerul, colecistitele, obezitatea, ateroscleroza si com­plicatiile sale dar si la persoanele varstnice. Rantasul este insa foarte raspandit in bucataria romaneasca prin traditie si obisnuinta, de aceea daca nu se poate renunta la el, se poate modifica tehnic. Iata un exemplu de rantas dietetic:
- faina se rumeneste in tigaie uscata, fara grasime.
- se adauga pentru dizolvare apa rece - se incalzeste lichidul de baza al sosului (suc de rosii, zeama de supa de carne, sau supa de legume) si cand fierbe, se rastoarna faina dizolvata, amestecand continuu. Se adauga untdelemn imediat, care se va fierbe in sos, nu se va praji. Se fierbe amestecand mereu, pana cand prin evaporarea apei, se obtine consistenta dorita. Se adauga sare si condimente aromate (cimbru, dafin, maghiran), ceapa daca dorim, se adauga in sos, dupa ce a fost prelucrata in supa, trecuta prin sita (pasata).


In ceea ce priveste ouale, fierberea in apa se poate face in coaja, sau dupa spargere. Se prefera oul moale (fierbere trei minute in apa clocotita) sau oul cleios (fierbere 5-6 minute). Dietetic se recomanda si fierberea directa in apa clocotinda a oului spart de coaja (ochi romanesc dietetic)

ALIMENTATIE · alimente sanatoase · NOTIUNI ELEMENTARE DE GASTROTEHNIE · sanatateverde

NOTIUNI ELEMENTARE DE GASTROTEHNIE

NOTIUNI ELEMENTARE DE GASTROTEHNIE


Dintre diferitele vietuitoare, numai omul prepara alimentele in diferite moduri, pentru a le mari sapiditatea si digestibilitatea. Pregatirea alimentelor a devenit de-a lungul istoriei sale, pentru om, o adevarata arta;
Gastronomia reprezinta tocmai aceasta arta a pregatirii alimentelor intr-un mod cat mai placut, mai atragator.
Gastrotehnia este stiinta care studiaza toate transformarile suferite de alimente in cursul prepararii lor prin diverse tehnici culinare si totodata influenta acestor transformari asupra starii de sanatate a omului. Enumeram cateva obiective ale gastrotehniei:
- metodele culinare nu trebuie sa distruga sau sa micsoreze, in alimente, factorii de nutritie pe care acestea le contin;
- prin pregatire culinara, alimentele nu trebuie sa devina iritante sau nocive;
- alimentul, dupa preparare, trebuie sa devina mai usor de digerat si sa aiba un aspect si un gust placut;


- prin tehnicile culinare se urmareste profilaxia sau vindecarea diferitelor afec­tiuni, mai ales bolilor care se datoreaza in buna parte, unei pregatiri culinare nera­tionale (sosuri cu rantasuri prajite in grasime etc). Nu se va renunta la rantasuri, dar se va modifica tehnica daunatoare de preparare, utilizandu-se rantasuri die­tetice. inainte de prepararea alimentelor este necesara cercetarea starii lor de salubri­tate. Consumul de alimente alterate poate avea consecinte incalculabile. Dupa acest control urmeaza etapa de preparare a alimentelor - etapa preliminara - care consta in transarea carnii, spalarea legumelor si fructelor, indepartarea partilor necomestibile etc. Se cunosc neajunsurile spalarii indelungate si taierii alimentelor in bucati mici, care duc la pierderi importante de vitamine (legume si fructe). Pentru prevenirea sau micsorarea acestor neajunsuri, se recomanda:
- pregatirea sa se faca cu putin timp inaintea Tratamentului termic sau pregatirii culinare;
- evitarea fragmentarii legumelor si a altor alimente in bucati prea mici;
- evitarea spalarii indelungate sau mentinerea alimentelor mult timp in apa de spalare;
- reducerea la minimum a indepartarii partilor externe ale legumelor si fructelor. Tratamentul termic reprezinta etapa decisiva in arta culinara. Daca fructele,
salatele, untul, uleiul, branzeturile si uneori ouale pot fi consumate in stare cruda, majoritatea alimentelor, reclama o prelucrare termica. Prin Tratament termic se pot pierde factori nutritivi hidrosolubili (glucide cu molecula mica, vitamine si saruri minerale). Pentru micsorarea acestor pierderi se recomanda fierberea legumelor in vapori de apa sub presiune, in vase speciale. Un alt efect nedorit este distrugerea unor factori nutritivi sensibili la temperaturi ridicate, precum si a oxigenului (vitaminele C, A, E, Bt), unii aminoacizi. Pentru reducerea partiala a acestui inconvenient se recomanda fierberea in vase acoperite ermetic, la temperatura maxima, timp cat mai scurt, precum si evitarea reincalzirilor repetate. Cele mai cunoscute tehnici de gastrotehnie in ceea ce priveste Tratamentul termic, constau in:
- fierberea in apa, fie prin cresterea treptata a temperaturii apei, fie prin introducerea in apa clocotita de la inceput. Aceasta din urma este superioara;
- fierberea in vapori supraincalziti sau inabusirea, care scurteaza timpul de prelucrare si micsoreaza pierderile de substante nutritive (vitamine hidrosolubile);
- prajirea (introducerea in grasime incinsa) este total contraindicata atat la omul bolnav, cat si la cel sanatos, deoarece in acest mod apar compusi daunatori, toxici si se degradeaza vitaminele;
- frigerea si coacerea sunt manopere care nu sunt contraindicate.
Pregatirea prin prajire in grasime trebuie evitata in general si in special in dife­rite suferinte digestive ca ulcerul, colecistitele, obezitatea, ateroscleroza si com­plicatiile sale dar si la persoanele varstnice. Rantasul este insa foarte raspandit in bucataria romaneasca prin traditie si obisnuinta, de aceea daca nu se poate renunta la el, se poate modifica tehnic. Iata un exemplu de rantas dietetic:
- faina se rumeneste in tigaie uscata, fara grasime.
- se adauga pentru dizolvare apa rece - se incalzeste lichidul de baza al sosului (suc de rosii, zeama de supa de carne, sau supa de legume) si cand fierbe, se rastoarna faina dizolvata, amestecand continuu. Se adauga untdelemn imediat, care se va fierbe in sos, nu se va praji. Se fierbe amestecand mereu, pana cand prin evaporarea apei, se obtine consistenta dorita. Se adauga sare si condimente aromate (cimbru, dafin, maghiran), ceapa daca dorim, se adauga in sos, dupa ce a fost prelucrata in supa, trecuta prin sita (pasata).


In ceea ce priveste ouale, fierberea in apa se poate face in coaja, sau dupa spargere. Se prefera oul moale (fierbere trei minute in apa clocotita) sau oul cleios (fierbere 5-6 minute). Dietetic se recomanda si fierberea directa in apa clocotinda a oului spart de coaja (ochi romanesc dietetic)

ALIMENTATIE

“Iubiti-va, iubiti-va corpul, el este templul vostru, creuzetul tuturor alchimiilor. Tratati-l cum se cuvine si el va revela cele mai profunde mistere. Acolo incepe Tantra”.


CALITATEA

Alegeti alimente de preferinta biologice (netratate). Produsele, rafinate nu au valoare nutritiva si sunt adesea toxice. De exemplu: zaharul alb este un hidrat de carbon pur care acidifica sangele transformandu-se, cand ajunge in el, in alcool si produce excitatie si enervare. Deci inlocuiti-l prin zahar rosu nerafinat, miere (neincalizita) sau sirop de artar.

Inlocuiti:
painea alba prin - paine complet biologica
biscuitii prin - prajituri de orez si mei
orezul alb prin - orez complet (teaca bruna a grauntelui de orez contine multe vitamine)
cafeaua prin - malt sau cicoare (marca Pionier sau Caro)
ceaiul prin - tizane (infuzii) (informati-va asupra propietatilor plantelor) tutunul prin tigari cu eucalipt sau cu cuisoare (din farmacii)
laptele pasteurizat prin - lapte crud (tratat cu metode agrobiologice)
sarea (comerciala) prin - sare marina sau gomasio (sare marina+graunte de susan zdrobite)
uleiuri comerciale prin - uleiuri obtinute din prima presare la rece
sosuri comerciale prin - tamari (sos de soia; marca Lima), Tahini, chutney indiene, etc.
otelul prin - suc de lamaie
alimente congelate prin - alimente proaspete
conserve (in cutie) gen ketchup prin - conserve in borcane de sticla sau mai bine: alimente proaspete
condimente comerciale (prefabricate) prin drojdie de bere cu malt; germeni de grau fenugrec pulbere (contine vitamine si ajuta digestia; de pudrat pe alimente in timpul mesei.

CANTITATEA

Mancati putin. Adesea se mananca prea mult. Cu cit mananci mai mult cu atat stomacul se mareste si iti e mai foame. De tinut odata pe an, la tara, un post de sapte zile pentru a elimina toxinele din organism. Sau cure (monodiete) de trei la sapte zile, la fiecare schimbare de anotimp. Iarna: orez brun+apa+ceai Mu (yang) compus din 17 radacini si plante tonice; primavara: legume proaspete+apa tizane; vara: fructe+apa+tizane, etc.

ASOCIEREA ALIMENTELOR

Cel mai mare secret, si cel mai putin cunoscut, al unei alimentatii echilibrate, consta in alegerea judicioasa a alimentelor care vor fi asociate. Fiecare aliment, cere, pentru a fi asimilat (digerat), producerea de sucuri digestive specifice. Un exemplu: sucurile acide necesare, digestiei proteinelor impiedica producerea simultana de sucuri alcaline necesare digestiei cerealelor. O digestie sanatoasa nu cere mai mult de o ora si jumatate. Gresit combinate, alimentele incetinesc digestia (trei la patru ore), ceea ce consuma prea multa energie vitala si produce somnolenta, “schimbare de comportare”, constipatie, dureri de cap, etc.

SFATURI

Proportia zilnica ideala de alimente este : 50% cruditati si restul alimente gatite.
Nu amestecati mai multe proteine la aceeasi masa (alegeti sau ou, sau carne, sau branza).
Beti vin intre mese, mai degraba decat in timpul meselor (pentru a evita fermentatia).
Eliminati mezelurile (acidifica sangele, sunt greu de digerat). Mancati pepenele galben singur, el este indigest cu alte alimente; la fel pentru lapte, nu-l amestecati cu cafea, nici cu ceai, si nu-l beti in timpul meselor.
Societatea noastra creeaza o obisnuinta cu alimente prea bogate care cresc aciditatea sanguina (cafea, frisca cu ciocolata, lichioruri, prea multa carne care provoaca o supraproductie de acid uric). Ele trebuiesc “arse” de catre corp – ceea ce este posibil in cazul activitatilor fizice viguroase. Altfel ele devin toxice. In cazul activitatilor sedentare (digestie mai lenta), ele antreneaza constipatia, impotenta sexuala (mai ales excesul de alcool), proasta dispozitie si sfirsesc prin a produce acumulari toxice de cristale in sange care produc, in timp, inflamatii ale articulatiilor (artrite, reumatisme), torticolis, sciatica, lumbago, etc. Intreaga musculatura a corpului, devitalizata si contractata, devine aceasta “armura”, dureroasa, care face imposibila supletea si libertatea miscarilor indispensabile practicii Tantrei.

ALIMENTATIE · despre sanatate · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · Tantra · terapii naturiste

ALIMENTATIE

ALIMENTATIE

“Iubiti-va, iubiti-va corpul, el este templul vostru, creuzetul tuturor alchimiilor. Tratati-l cum se cuvine si el va revela cele mai profunde mistere. Acolo incepe Tantra”.


CALITATEA

Alegeti alimente de preferinta biologice (netratate). Produsele, rafinate nu au valoare nutritiva si sunt adesea toxice. De exemplu: zaharul alb este un hidrat de carbon pur care acidifica sangele transformandu-se, cand ajunge in el, in alcool si produce excitatie si enervare. Deci inlocuiti-l prin zahar rosu nerafinat, miere (neincalizita) sau sirop de artar.

Inlocuiti:
painea alba prin - paine complet biologica
biscuitii prin - prajituri de orez si mei
orezul alb prin - orez complet (teaca bruna a grauntelui de orez contine multe vitamine)
cafeaua prin - malt sau cicoare (marca Pionier sau Caro)
ceaiul prin - tizane (infuzii) (informati-va asupra propietatilor plantelor) tutunul prin tigari cu eucalipt sau cu cuisoare (din farmacii)
laptele pasteurizat prin - lapte crud (tratat cu metode agrobiologice)
sarea (comerciala) prin - sare marina sau gomasio (sare marina+graunte de susan zdrobite)
uleiuri comerciale prin - uleiuri obtinute din prima presare la rece
sosuri comerciale prin - tamari (sos de soia; marca Lima), Tahini, chutney indiene, etc.
otelul prin - suc de lamaie
alimente congelate prin - alimente proaspete
conserve (in cutie) gen ketchup prin - conserve in borcane de sticla sau mai bine: alimente proaspete
condimente comerciale (prefabricate) prin drojdie de bere cu malt; germeni de grau fenugrec pulbere (contine vitamine si ajuta digestia; de pudrat pe alimente in timpul mesei.

CANTITATEA

Mancati putin. Adesea se mananca prea mult. Cu cit mananci mai mult cu atat stomacul se mareste si iti e mai foame. De tinut odata pe an, la tara, un post de sapte zile pentru a elimina toxinele din organism. Sau cure (monodiete) de trei la sapte zile, la fiecare schimbare de anotimp. Iarna: orez brun+apa+ceai Mu (yang) compus din 17 radacini si plante tonice; primavara: legume proaspete+apa tizane; vara: fructe+apa+tizane, etc.

ASOCIEREA ALIMENTELOR

Cel mai mare secret, si cel mai putin cunoscut, al unei alimentatii echilibrate, consta in alegerea judicioasa a alimentelor care vor fi asociate. Fiecare aliment, cere, pentru a fi asimilat (digerat), producerea de sucuri digestive specifice. Un exemplu: sucurile acide necesare, digestiei proteinelor impiedica producerea simultana de sucuri alcaline necesare digestiei cerealelor. O digestie sanatoasa nu cere mai mult de o ora si jumatate. Gresit combinate, alimentele incetinesc digestia (trei la patru ore), ceea ce consuma prea multa energie vitala si produce somnolenta, “schimbare de comportare”, constipatie, dureri de cap, etc.

SFATURI

Proportia zilnica ideala de alimente este : 50% cruditati si restul alimente gatite.
Nu amestecati mai multe proteine la aceeasi masa (alegeti sau ou, sau carne, sau branza).
Beti vin intre mese, mai degraba decat in timpul meselor (pentru a evita fermentatia).
Eliminati mezelurile (acidifica sangele, sunt greu de digerat). Mancati pepenele galben singur, el este indigest cu alte alimente; la fel pentru lapte, nu-l amestecati cu cafea, nici cu ceai, si nu-l beti in timpul meselor.
Societatea noastra creeaza o obisnuinta cu alimente prea bogate care cresc aciditatea sanguina (cafea, frisca cu ciocolata, lichioruri, prea multa carne care provoaca o supraproductie de acid uric). Ele trebuiesc “arse” de catre corp – ceea ce este posibil in cazul activitatilor fizice viguroase. Altfel ele devin toxice. In cazul activitatilor sedentare (digestie mai lenta), ele antreneaza constipatia, impotenta sexuala (mai ales excesul de alcool), proasta dispozitie si sfirsesc prin a produce acumulari toxice de cristale in sange care produc, in timp, inflamatii ale articulatiilor (artrite, reumatisme), torticolis, sciatica, lumbago, etc. Intreaga musculatura a corpului, devitalizata si contractata, devine aceasta “armura”, dureroasa, care face imposibila supletea si libertatea miscarilor indispensabile practicii Tantrei.