Se prepara vinul de ciubotica cucului. Se umple o sticla de 2 litri cu flori de ciubotica cucului si se toarna deasupra vin alb, de tara. Se lasa la macerat 14 zile la soare sau langa calorifer. Se ia cate o lingura de vin de 3 ori/zi cu 1/2 ora inainte de mesele principale.

boli de inima · dereglari de circulatie a sangelui · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · terapii naturiste

Boli de inima, dereglari de circulatie a sangelui

Se prepara vinul de ciubotica cucului. Se umple o sticla de 2 litri cu flori de ciubotica cucului si se toarna deasupra vin alb, de tara. Se lasa la macerat 14 zile la soare sau langa calorifer. Se ia cate o lingura de vin de 3 ori/zi cu 1/2 ora inainte de mesele principale.

Afectiuni ale inimii


Daca aducem in discutie bolile de inima, majoritatea persoanelor se vor gandi cel mai probabil la un atac de cord. Exista multe afectiuni ale inimii care pot submina capacitatea inimii de a-si face treaba; acestea includ boala coronariana, cardiomiopatie, aritmie, insuficienta cardiaca, etc. In cele ce urmeaza vom incerca sa luam pe rand afectiunile inimii explicand ca aceste tulburari atentioneaza corpul cum sa recunoasca semnele de avertizare.

1. Atacul de cord - este o intrerupere brusca de alimentare cu sange a inimii. Acest lucru se intampla atunci cand exista un blocaj in arterele coronare, acestea fiind vasele care transporta sangele catre muschiul inimii. Atunci cand fluxul de sange este blocat, muschiul inimii se poate deteriora foarte repede ducand la deces. Un atac de cord este o situatie de urgenta chiar si atunci cand simptomele sunt usoare.

Semnele de avertizare includ:
- durere sau presiune in piept;
- stare de disconfort care se intinde spre spate, maxilar, gat sau brat;
- greata, indigestie, arsuri la stomac, slabiciune, anxietate sau dificultati de respiratie;
- batai neregulate ale inimii.

Siptomele unui atac de cord in cazul unei femei sunt diferite deoarece, femeile nu simt neaparat dureri in piept, acestea fiind mai predispuse decat barbatii sa aiba arsuri stomacale, pierderea poftei de mancare, oboseala, slabiciune, tuse sau un ritm cardiac neregulat.

Semnele unei boli coronariene apar atunci cand fluxul de sange este restrictionat datorita placilor ateromatoase care se acumuleaza in interiorul arterelor coronare, provocand astfel un atac de cord, manifestandu-se cel mai des cu durere in piept. Aceasta durere in piept este cunoascuta si sub numele de angina pectorala.

Placa ateromatoasa depusa pe artere este tare, rigida la exterior si moale pe interior, uneori putandu-se fisura exteriorul placii, iar cand se intampla acest lucru se formeaza un cheag de sange in jurul placii. In momentul in care cheagul blocheaza complet artera, se opreste alimentarea cu sange a unei parti a inimii, ducand astfel la distrugerea sau deteriorarea muschiului inimii.

2. Moartea subita cardiaca - Inima are un sistem electric, ceea ce o face sa functioneze, daca acest sistem electric este intrerupt, inima nu poate pompa suficient sange in corp. Fara o sursa de sange pompat, creierul nu poate functiona, ducand astfel la lesin si implicit deces.

3. Aritmia - Batai ale inimii neregulate - impulsurile electrice regulate, fac, ca inima sa bata normal, dar uneori aceste impulsuri pot deveni neregulate ducand astfel la o rata sau un ritm cardiac neregulat. Aritmiile sunt adesea variatii ale ritmului cardiac care pot trece repede, dar pot si provoca inima sa bata prea repede, prea incet sau haotic. Atunci cand inima nu bate in mod corespunzator, aceasta nu poate pompa sangele in mod eficient.

4. Cardiomiopatia - este o boala cardiaca care implica schimbari ale muschiului inimii. Aceste modificari pot interfera cu capacitatea inimii de a pompa in mod eficient sangele, ducand astfel la o afectiune numita insuficienta cardiaca cronica. Cardiomiopatia este uneori asociata cu alte afectiuni cronice, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau boli de inima supapa.

5. Insuficienta cardiaca - apare atunci cand inima nu mai are capacitatea sa pompeze suficient sange si implicit oxigen pentru a asigura nevoile organismului. Cu timpul inima oboseste si incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. In acest moment apar simptome ca oboseala si slabiciune. Sangele incepe sa stagneze in vasele care ajung la inima, cauzand acumulare de lichid la nivelul plamanilor precum si scurtarea respiratiei.

6. Defecte cardiace congenitale - aceste defecte sunt prezente inca de la nastere, pornind de la malformatii ale peretilor care separa camerele inimii pana la probleme cardiace grave. Persoanele cu defecte congenitale cardiace pot avea un risc mai mare de complicatii in curs de dezvoltare, cum ar fi aritmii, insuficienta cardiaca, etc.

Principalii factori de risc - colesterolul crescut si hipertensiunea arteriala sunt factorii majori de risc pentru dezvoltarea bolilor de inima. Viciul de a fuma este un risc crescut pentru a dezvolta boli de inima.

Prevenirea bolilor cardiace - cheia pentru prevenirea bolilor cardiace este in primul rand un stil de viata cat mai sanatos precum si renuntarea la viciile de genul fumatlui. Mentinerea colesterolului in parametrii normali, precum si controlul tensiunii arteriale, a diabetului ajuta in prevenirea unor eventuale boli cardiovasculare.

afectiuni ale inimii · boli cardio vasculare · boli de inima · boli inima · despre sanatate · sanatateverde

Afectiuni ale inimii

Afectiuni ale inimii


Daca aducem in discutie bolile de inima, majoritatea persoanelor se vor gandi cel mai probabil la un atac de cord. Exista multe afectiuni ale inimii care pot submina capacitatea inimii de a-si face treaba; acestea includ boala coronariana, cardiomiopatie, aritmie, insuficienta cardiaca, etc. In cele ce urmeaza vom incerca sa luam pe rand afectiunile inimii explicand ca aceste tulburari atentioneaza corpul cum sa recunoasca semnele de avertizare.

1. Atacul de cord - este o intrerupere brusca de alimentare cu sange a inimii. Acest lucru se intampla atunci cand exista un blocaj in arterele coronare, acestea fiind vasele care transporta sangele catre muschiul inimii. Atunci cand fluxul de sange este blocat, muschiul inimii se poate deteriora foarte repede ducand la deces. Un atac de cord este o situatie de urgenta chiar si atunci cand simptomele sunt usoare.

Semnele de avertizare includ:
- durere sau presiune in piept;
- stare de disconfort care se intinde spre spate, maxilar, gat sau brat;
- greata, indigestie, arsuri la stomac, slabiciune, anxietate sau dificultati de respiratie;
- batai neregulate ale inimii.

Siptomele unui atac de cord in cazul unei femei sunt diferite deoarece, femeile nu simt neaparat dureri in piept, acestea fiind mai predispuse decat barbatii sa aiba arsuri stomacale, pierderea poftei de mancare, oboseala, slabiciune, tuse sau un ritm cardiac neregulat.

Semnele unei boli coronariene apar atunci cand fluxul de sange este restrictionat datorita placilor ateromatoase care se acumuleaza in interiorul arterelor coronare, provocand astfel un atac de cord, manifestandu-se cel mai des cu durere in piept. Aceasta durere in piept este cunoascuta si sub numele de angina pectorala.

Placa ateromatoasa depusa pe artere este tare, rigida la exterior si moale pe interior, uneori putandu-se fisura exteriorul placii, iar cand se intampla acest lucru se formeaza un cheag de sange in jurul placii. In momentul in care cheagul blocheaza complet artera, se opreste alimentarea cu sange a unei parti a inimii, ducand astfel la distrugerea sau deteriorarea muschiului inimii.

2. Moartea subita cardiaca - Inima are un sistem electric, ceea ce o face sa functioneze, daca acest sistem electric este intrerupt, inima nu poate pompa suficient sange in corp. Fara o sursa de sange pompat, creierul nu poate functiona, ducand astfel la lesin si implicit deces.

3. Aritmia - Batai ale inimii neregulate - impulsurile electrice regulate, fac, ca inima sa bata normal, dar uneori aceste impulsuri pot deveni neregulate ducand astfel la o rata sau un ritm cardiac neregulat. Aritmiile sunt adesea variatii ale ritmului cardiac care pot trece repede, dar pot si provoca inima sa bata prea repede, prea incet sau haotic. Atunci cand inima nu bate in mod corespunzator, aceasta nu poate pompa sangele in mod eficient.

4. Cardiomiopatia - este o boala cardiaca care implica schimbari ale muschiului inimii. Aceste modificari pot interfera cu capacitatea inimii de a pompa in mod eficient sangele, ducand astfel la o afectiune numita insuficienta cardiaca cronica. Cardiomiopatia este uneori asociata cu alte afectiuni cronice, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau boli de inima supapa.

5. Insuficienta cardiaca - apare atunci cand inima nu mai are capacitatea sa pompeze suficient sange si implicit oxigen pentru a asigura nevoile organismului. Cu timpul inima oboseste si incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. In acest moment apar simptome ca oboseala si slabiciune. Sangele incepe sa stagneze in vasele care ajung la inima, cauzand acumulare de lichid la nivelul plamanilor precum si scurtarea respiratiei.

6. Defecte cardiace congenitale - aceste defecte sunt prezente inca de la nastere, pornind de la malformatii ale peretilor care separa camerele inimii pana la probleme cardiace grave. Persoanele cu defecte congenitale cardiace pot avea un risc mai mare de complicatii in curs de dezvoltare, cum ar fi aritmii, insuficienta cardiaca, etc.

Principalii factori de risc - colesterolul crescut si hipertensiunea arteriala sunt factorii majori de risc pentru dezvoltarea bolilor de inima. Viciul de a fuma este un risc crescut pentru a dezvolta boli de inima.

Prevenirea bolilor cardiace - cheia pentru prevenirea bolilor cardiace este in primul rand un stil de viata cat mai sanatos precum si renuntarea la viciile de genul fumatlui. Mentinerea colesterolului in parametrii normali, precum si controlul tensiunii arteriale, a diabetului ajuta in prevenirea unor eventuale boli cardiovasculare.

Afectiuni ale inimii


Daca aducem in discutie bolile de inima, majoritatea persoanelor se vor gandi cel mai probabil la un atac de cord. Exista multe afectiuni ale inimii care pot submina capacitatea inimii de a-si face treaba; acestea includ boala coronariana, cardiomiopatie, aritmie, insuficienta cardiaca, etc. In cele ce urmeaza vom incerca sa luam pe rand afectiunile inimii explicand ca aceste tulburari atentioneaza corpul cum sa recunoasca semnele de avertizare.

1. Atacul de cord - este o intrerupere brusca de alimentare cu sange a inimii. Acest lucru se intampla atunci cand exista un blocaj in arterele coronare, acestea fiind vasele care transporta sangele catre muschiul inimii. Atunci cand fluxul de sange este blocat, muschiul inimii se poate deteriora foarte repede ducand la deces. Un atac de cord este o situatie de urgenta chiar si atunci cand simptomele sunt usoare.

Semnele de avertizare includ:
- durere sau presiune in piept;
- stare de disconfort care se intinde spre spate, maxilar, gat sau brat;
- greata, indigestie, arsuri la stomac, slabiciune, anxietate sau dificultati de respiratie;
- batai neregulate ale inimii.

Siptomele unui atac de cord in cazul unei femei sunt diferite deoarece, femeile nu simt neaparat dureri in piept, acestea fiind mai predispuse decat barbatii sa aiba arsuri stomacale, pierderea poftei de mancare, oboseala, slabiciune, tuse sau un ritm cardiac neregulat.

Semnele unei boli coronariene apar atunci cand fluxul de sange este restrictionat datorita placilor ateromatoase care se acumuleaza in interiorul arterelor coronare, provocand astfel un atac de cord, manifestandu-se cel mai des cu durere in piept. Aceasta durere in piept este cunoascuta si sub numele de angina pectorala.

Placa ateromatoasa depusa pe artere este tare, rigida la exterior si moale pe interior, uneori putandu-se fisura exteriorul placii, iar cand se intampla acest lucru se formeaza un cheag de sange in jurul placii. In momentul in care cheagul blocheaza complet artera, se opreste alimentarea cu sange a unei parti a inimii, ducand astfel la distrugerea sau deteriorarea muschiului inimii.

2. Moartea subita cardiaca - Inima are un sistem electric, ceea ce o face sa functioneze, daca acest sistem electric este intrerupt, inima nu poate pompa suficient sange in corp. Fara o sursa de sange pompat, creierul nu poate functiona, ducand astfel la lesin si implicit deces.

3. Aritmia - Batai ale inimii neregulate - impulsurile electrice regulate, fac, ca inima sa bata normal, dar uneori aceste impulsuri pot deveni neregulate ducand astfel la o rata sau un ritm cardiac neregulat. Aritmiile sunt adesea variatii ale ritmului cardiac care pot trece repede, dar pot si provoca inima sa bata prea repede, prea incet sau haotic. Atunci cand inima nu bate in mod corespunzator, aceasta nu poate pompa sangele in mod eficient.

4. Cardiomiopatia - este o boala cardiaca care implica schimbari ale muschiului inimii. Aceste modificari pot interfera cu capacitatea inimii de a pompa in mod eficient sangele, ducand astfel la o afectiune numita insuficienta cardiaca cronica. Cardiomiopatia este uneori asociata cu alte afectiuni cronice, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau boli de inima supapa.

5. Insuficienta cardiaca - apare atunci cand inima nu mai are capacitatea sa pompeze suficient sange si implicit oxigen pentru a asigura nevoile organismului. Cu timpul inima oboseste si incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. In acest moment apar simptome ca oboseala si slabiciune. Sangele incepe sa stagneze in vasele care ajung la inima, cauzand acumulare de lichid la nivelul plamanilor precum si scurtarea respiratiei.

6. Defecte cardiace congenitale - aceste defecte sunt prezente inca de la nastere, pornind de la malformatii ale peretilor care separa camerele inimii pana la probleme cardiace grave. Persoanele cu defecte congenitale cardiace pot avea un risc mai mare de complicatii in curs de dezvoltare, cum ar fi aritmii, insuficienta cardiaca, etc.

Principalii factori de risc - colesterolul crescut si hipertensiunea arteriala sunt factorii majori de risc pentru dezvoltarea bolilor de inima. Viciul de a fuma este un risc crescut pentru a dezvolta boli de inima.

Prevenirea bolilor cardiace - cheia pentru prevenirea bolilor cardiace este in primul rand un stil de viata cat mai sanatos precum si renuntarea la viciile de genul fumatlui. Mentinerea colesterolului in parametrii normali, precum si controlul tensiunii arteriale, a diabetului ajuta in prevenirea unor eventuale boli cardiovasculare.

afectiuni ale inimii · boli cardio vasculare · boli de inima · boli inima · despre sanatate · sanatateverde

Afectiuni ale inimii

Afectiuni ale inimii


Daca aducem in discutie bolile de inima, majoritatea persoanelor se vor gandi cel mai probabil la un atac de cord. Exista multe afectiuni ale inimii care pot submina capacitatea inimii de a-si face treaba; acestea includ boala coronariana, cardiomiopatie, aritmie, insuficienta cardiaca, etc. In cele ce urmeaza vom incerca sa luam pe rand afectiunile inimii explicand ca aceste tulburari atentioneaza corpul cum sa recunoasca semnele de avertizare.

1. Atacul de cord - este o intrerupere brusca de alimentare cu sange a inimii. Acest lucru se intampla atunci cand exista un blocaj in arterele coronare, acestea fiind vasele care transporta sangele catre muschiul inimii. Atunci cand fluxul de sange este blocat, muschiul inimii se poate deteriora foarte repede ducand la deces. Un atac de cord este o situatie de urgenta chiar si atunci cand simptomele sunt usoare.

Semnele de avertizare includ:
- durere sau presiune in piept;
- stare de disconfort care se intinde spre spate, maxilar, gat sau brat;
- greata, indigestie, arsuri la stomac, slabiciune, anxietate sau dificultati de respiratie;
- batai neregulate ale inimii.

Siptomele unui atac de cord in cazul unei femei sunt diferite deoarece, femeile nu simt neaparat dureri in piept, acestea fiind mai predispuse decat barbatii sa aiba arsuri stomacale, pierderea poftei de mancare, oboseala, slabiciune, tuse sau un ritm cardiac neregulat.

Semnele unei boli coronariene apar atunci cand fluxul de sange este restrictionat datorita placilor ateromatoase care se acumuleaza in interiorul arterelor coronare, provocand astfel un atac de cord, manifestandu-se cel mai des cu durere in piept. Aceasta durere in piept este cunoascuta si sub numele de angina pectorala.

Placa ateromatoasa depusa pe artere este tare, rigida la exterior si moale pe interior, uneori putandu-se fisura exteriorul placii, iar cand se intampla acest lucru se formeaza un cheag de sange in jurul placii. In momentul in care cheagul blocheaza complet artera, se opreste alimentarea cu sange a unei parti a inimii, ducand astfel la distrugerea sau deteriorarea muschiului inimii.

2. Moartea subita cardiaca - Inima are un sistem electric, ceea ce o face sa functioneze, daca acest sistem electric este intrerupt, inima nu poate pompa suficient sange in corp. Fara o sursa de sange pompat, creierul nu poate functiona, ducand astfel la lesin si implicit deces.

3. Aritmia - Batai ale inimii neregulate - impulsurile electrice regulate, fac, ca inima sa bata normal, dar uneori aceste impulsuri pot deveni neregulate ducand astfel la o rata sau un ritm cardiac neregulat. Aritmiile sunt adesea variatii ale ritmului cardiac care pot trece repede, dar pot si provoca inima sa bata prea repede, prea incet sau haotic. Atunci cand inima nu bate in mod corespunzator, aceasta nu poate pompa sangele in mod eficient.

4. Cardiomiopatia - este o boala cardiaca care implica schimbari ale muschiului inimii. Aceste modificari pot interfera cu capacitatea inimii de a pompa in mod eficient sangele, ducand astfel la o afectiune numita insuficienta cardiaca cronica. Cardiomiopatia este uneori asociata cu alte afectiuni cronice, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau boli de inima supapa.

5. Insuficienta cardiaca - apare atunci cand inima nu mai are capacitatea sa pompeze suficient sange si implicit oxigen pentru a asigura nevoile organismului. Cu timpul inima oboseste si incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. In acest moment apar simptome ca oboseala si slabiciune. Sangele incepe sa stagneze in vasele care ajung la inima, cauzand acumulare de lichid la nivelul plamanilor precum si scurtarea respiratiei.

6. Defecte cardiace congenitale - aceste defecte sunt prezente inca de la nastere, pornind de la malformatii ale peretilor care separa camerele inimii pana la probleme cardiace grave. Persoanele cu defecte congenitale cardiace pot avea un risc mai mare de complicatii in curs de dezvoltare, cum ar fi aritmii, insuficienta cardiaca, etc.

Principalii factori de risc - colesterolul crescut si hipertensiunea arteriala sunt factorii majori de risc pentru dezvoltarea bolilor de inima. Viciul de a fuma este un risc crescut pentru a dezvolta boli de inima.

Prevenirea bolilor cardiace - cheia pentru prevenirea bolilor cardiace este in primul rand un stil de viata cat mai sanatos precum si renuntarea la viciile de genul fumatlui. Mentinerea colesterolului in parametrii normali, precum si controlul tensiunii arteriale, a diabetului ajuta in prevenirea unor eventuale boli cardiovasculare.

Fibrilatie atriala

Fibrilatia atriala este o tahiaritmie supraventriculara caracterizata prin activitate electrica cardiaca dezorganizata si deteriorare progresiva a functiei electromecanice atriale.

Fibrilatia atriala este cea mai frecventa aritmie intilnita in practica clinica. Aceasta afecteaza peste 5% dintre populatia peste 69 de ani. Prevalenta fibrilatiei atriale creste cu virsta si este asociata cu factori de risc cardiovasculari cum ar fi hipertensiunea, boala arteriala coronariana si valvulara si diabet.


Datele studiilor de caz arata ca fibrilatia atriala este asociata cu un risc crescut de deces, mai ales datorita asocierii cu afectiuni tromboembolice. Multi pacienti pot fi asimptomatici. Cei care prezinta manifestari clinice datorita fibrilatiei atriale experimenteaza: palpitatii, dispnee, fatigabilitate, ameteli, angina si insuficienta cardiaca decompensata. In plus fibrilatia atriala poate fi acompaniata de disfunctie hemodinamica, tahicardie si tromboembolism sistemic.

Aproximativ 15-25% dintre atacurile de cord pot fi atribuite fibrilatiei atriale. Factorii de risc cunoscuti cuprind sexul masculin, boala cardiaca valvulara, istoric pozitiv de infarct miocardic, diabet si hipertensiune. Factorii de risc aditionali cum ar fi virsta inaintata si istoricul de infarct miocardic in antecedente plaseaza pacientii cu fibrilatie atriala preexistenta la un risc mai mare de deces decit infarctul miocardic.

In timpul fibrilatiei atriale, contractiile atriilor sunt atit de rapide incit peretii atriali nu reusesc sa tina ritmul si prezinta o activitate electromecanica dezorganizata. Drept rezultat singele nu mai este pompat normal spre ventriculi. In timpul fibrilatiei atriale ritmul atrial este neregulat influentindu-l pe cel ventricular. Activitatea dezorganizata a atriilor si secundar a ventriculilor determina golirea inadecvata a atriilor in ventriculi si acumularea progresiva de singe in acestea. In timp singele acumulat in atrii va stagna si forma cheaguri. Cheagurile se pot rupe si elibera in circulatie emboli care vor bloca anumite artere. Daca un trombus va bloca o artera cerebrala rezultatul va fi un atac cerebral.

Simptomele fibrilatiei atriale depind de cit de repede se contracta atriile. Daca ritmul atrial este sub 120 de batai pe minut bolnavul nu va prezenta simptome. Daca ritmul creste peste 120 batai pe minut pacientul va resimti palpitatii si discomfort precordial.

Tratamentul pentru fibrilatia atriala include controlul ritmului atrial. Medicamente care incetinesc ritmul cardiac includ: beta-blocantii, diltiazem, verapamil si digoxina. Netratata fibrilatia atriala poate ajunge la 180 de batai pe minut. Scopul medicatiei este de a aduce ritmul cardiac la mormal, adica mai putin de 90 de batai pe minut in repaus.

Cardioversia este o forma de control a ritmului cardiac prin stimulare electrica a inimii sau prin administrare de medicamente antiaritmice: amiodarona, flecainida, propafenona sau sotalol. Cardioversia electrica este mult mai eficienta decit cea medicamentoasa.
In cazuri rare cind alte terapii sunt ineficiente se opteaza pentru distrugerea nodului atrioventricular prin ablatie cu radiofrecventa printrun electrod introdus in inima.

Atunci cind fibrilatia atriala este transformata in ritm normal exista riscul ca un trombus deja format din atrii sa se rupa si sa formeze emboli care vor pleca in circulatia sistemica si vor bloca diferite artere. Majoritatea bolnavilor la care ritmul cardiac normal a fost restabilit sunt pusi pe terapie anticoagulanta pentru a preveni formarea de trombusi.

Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:
-batai cardiace neregulate
-mult mai rapide decit normalul
-variabile in intensitate.

Clasificarea fibrilatiei atriale

Fibrilatia atriala paroxistica este caracterizata de episoade recurenta de fibrilatie atriala care dureaza sub 7 zile. Fiecare episod se succeda rapid si dispar fara nici o interventie terapeutica, inima revenind la ritmul normal. Perioada de liniste dintre fiecare episod variaza de la persoana la persoana.

Fibrilatia atriala persistenta se caracterizeaza prin ritm atrial neregulat peste 7 zile consecutive care nu dispare fara tratament. Ritmul cardiac poate fi convertit in unul normal prin cardioversie. Fibrilatia atriala persistenta tinde sa fie recurenta si va reveni la un moment dat dupa cardioversie.

Fibrilatia atriala permanenta se carecterizeaza prin ritm cardiac neregulat pentru o perioada neprecizata, peste 7 zile. Bolnavii sunt tratati prin cardioversie dar ritmul acestora ramine neregulat.

boli de inima · despre sanatate · Fibrilatie atriala · inima sanatoasa · sanatateverde · sfaturi pentru o inima buna · sistemul circulator

Fibrilatie atriala

Fibrilatie atriala

Fibrilatia atriala este o tahiaritmie supraventriculara caracterizata prin activitate electrica cardiaca dezorganizata si deteriorare progresiva a functiei electromecanice atriale.

Fibrilatia atriala este cea mai frecventa aritmie intilnita in practica clinica. Aceasta afecteaza peste 5% dintre populatia peste 69 de ani. Prevalenta fibrilatiei atriale creste cu virsta si este asociata cu factori de risc cardiovasculari cum ar fi hipertensiunea, boala arteriala coronariana si valvulara si diabet.


Datele studiilor de caz arata ca fibrilatia atriala este asociata cu un risc crescut de deces, mai ales datorita asocierii cu afectiuni tromboembolice. Multi pacienti pot fi asimptomatici. Cei care prezinta manifestari clinice datorita fibrilatiei atriale experimenteaza: palpitatii, dispnee, fatigabilitate, ameteli, angina si insuficienta cardiaca decompensata. In plus fibrilatia atriala poate fi acompaniata de disfunctie hemodinamica, tahicardie si tromboembolism sistemic.

Aproximativ 15-25% dintre atacurile de cord pot fi atribuite fibrilatiei atriale. Factorii de risc cunoscuti cuprind sexul masculin, boala cardiaca valvulara, istoric pozitiv de infarct miocardic, diabet si hipertensiune. Factorii de risc aditionali cum ar fi virsta inaintata si istoricul de infarct miocardic in antecedente plaseaza pacientii cu fibrilatie atriala preexistenta la un risc mai mare de deces decit infarctul miocardic.

In timpul fibrilatiei atriale, contractiile atriilor sunt atit de rapide incit peretii atriali nu reusesc sa tina ritmul si prezinta o activitate electromecanica dezorganizata. Drept rezultat singele nu mai este pompat normal spre ventriculi. In timpul fibrilatiei atriale ritmul atrial este neregulat influentindu-l pe cel ventricular. Activitatea dezorganizata a atriilor si secundar a ventriculilor determina golirea inadecvata a atriilor in ventriculi si acumularea progresiva de singe in acestea. In timp singele acumulat in atrii va stagna si forma cheaguri. Cheagurile se pot rupe si elibera in circulatie emboli care vor bloca anumite artere. Daca un trombus va bloca o artera cerebrala rezultatul va fi un atac cerebral.

Simptomele fibrilatiei atriale depind de cit de repede se contracta atriile. Daca ritmul atrial este sub 120 de batai pe minut bolnavul nu va prezenta simptome. Daca ritmul creste peste 120 batai pe minut pacientul va resimti palpitatii si discomfort precordial.

Tratamentul pentru fibrilatia atriala include controlul ritmului atrial. Medicamente care incetinesc ritmul cardiac includ: beta-blocantii, diltiazem, verapamil si digoxina. Netratata fibrilatia atriala poate ajunge la 180 de batai pe minut. Scopul medicatiei este de a aduce ritmul cardiac la mormal, adica mai putin de 90 de batai pe minut in repaus.

Cardioversia este o forma de control a ritmului cardiac prin stimulare electrica a inimii sau prin administrare de medicamente antiaritmice: amiodarona, flecainida, propafenona sau sotalol. Cardioversia electrica este mult mai eficienta decit cea medicamentoasa.
In cazuri rare cind alte terapii sunt ineficiente se opteaza pentru distrugerea nodului atrioventricular prin ablatie cu radiofrecventa printrun electrod introdus in inima.

Atunci cind fibrilatia atriala este transformata in ritm normal exista riscul ca un trombus deja format din atrii sa se rupa si sa formeze emboli care vor pleca in circulatia sistemica si vor bloca diferite artere. Majoritatea bolnavilor la care ritmul cardiac normal a fost restabilit sunt pusi pe terapie anticoagulanta pentru a preveni formarea de trombusi.

Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:
-batai cardiace neregulate
-mult mai rapide decit normalul
-variabile in intensitate.

Clasificarea fibrilatiei atriale

Fibrilatia atriala paroxistica este caracterizata de episoade recurenta de fibrilatie atriala care dureaza sub 7 zile. Fiecare episod se succeda rapid si dispar fara nici o interventie terapeutica, inima revenind la ritmul normal. Perioada de liniste dintre fiecare episod variaza de la persoana la persoana.

Fibrilatia atriala persistenta se caracterizeaza prin ritm atrial neregulat peste 7 zile consecutive care nu dispare fara tratament. Ritmul cardiac poate fi convertit in unul normal prin cardioversie. Fibrilatia atriala persistenta tinde sa fie recurenta si va reveni la un moment dat dupa cardioversie.

Fibrilatia atriala permanenta se carecterizeaza prin ritm cardiac neregulat pentru o perioada neprecizata, peste 7 zile. Bolnavii sunt tratati prin cardioversie dar ritmul acestora ramine neregulat.

Insuficienta aortica

Definire:

Insuficienta aortica este determinata de inchiderea inadecvata a valvelor aortice.
Poate fi indusa de afectiuni ale valvelor aortice, ale inelului aortei si aortei ascendente (cauza in crestere in ultimele decade).
Ea face ca o parte a fluxului sanguin din aorta sa revina in VS in diastola.
Insuficienta aortica poate fi acuta sau cronica

• Raspandirea ecografiei Doppler, metoda sensibila in detectarea regurgitarilor valvulare,
a crescut descoperirea leziunilor aortice la persoane asimptomatice.

• Exista notiunea de insuficienta aortica “normala”
este detectata numai prin examen eco Doppler;
valvele aortice si aorta sunt normale;
este determinata de mici neregularitati normale ale marginilor libere ale valvelor, care fac ca acestea sa nu se inchida perfect in diastola;

Etiologia insuficientei aortice cornice
Afectiuni primare ale valvelor aortic

1. Reumatismul articular
• produce ingrosarea, fibrozarea si retractarea cuspelor cu sau fara fuzionarea comisurilor;
• daca se produce si fuzionarea comisurilor, insuficientei aortice i se asociaza stenoza aortica (asociere frecventa)
• marginea libera a valvei este retractata si neregulata, producandu-se apozitia inadecvata a cuspelor in diastola si un jet de regurgitare, de obicei central in VS
• insuficienta aortica reumatismala este rar izolata, putandu-se asocia cu leziuni reumatismale mitrale.

2. Bicuspidia aortei
• cea mai frecventa malformatie congenitala a valvelor aortice.
• mai frecvent se complica cu stenoza aortica sau cu asocierea stenoza + insuficienta aortica
• 13% din bicuspidiile aortice sunt complicate cu regurgitari aortice pure :
- in urma unei E.I.
- prin prolapsul valvelor

3. Calcificarea valvelor aortice determina mai frecvent stenoza aortica
• in 75% din cazuri poate asocia si grade diferite (de obicei usoare) de regurgitare aortica.

4. Endocardita infectioasa
• cea mai frecventa cauza de IA acuta
• daca IA acuta este tolerata si nu necesita tratament chirurgical de urgenta, aceasta evolueaza spre regurgitare aortica cronica
• produce regurgitare aortica prin:
- distrugerea si ruptura cuspelor
- formarea vegetatiilor

Afectiuni ale aortei ascendente
1. Sindromul Marfan :
• dilatarea radacinii aortei ® ­diametrului aortei la nivelul jonctiunii sinotubulare (cu rol in tractiunea cuspelor), determinand separarea cuspelor si absenta coaptarii centrale
• prin necroza cistica mediala a peretelui aortei ce favorizeaza formarea anevrismelor

2. Disectia aortei si disectia anevrismelor aortice determinate de leziunile de ateroscleroza si de necroza cistica mediala.Disectia aortei in portiunea proximala daca afecteaza puntea comisurala slabeste suportul valvelor

3. HTA asociata cu ectazia anuloaortica, se coreleaza mai bine cu varsta decat cu cresterea valorilor TA.

4.Aortita sifilitica afecteaza :
-portiunea proximala a segmentului tubular

5.Spondilita ankilopoietica afecteaza :
-partea sinusala
-partea proximala a segmentului tubular
-valvele aortice
-portiunea bazala aSIV
-valva mitrala anterioara

Consecintele anatomopatologice ale regurgitarii aortice cronice sunt dilatarea si hipertrofia VS, ulterior a AS si a aortei
Dilatarea VS atinge cele mai mari dimensiuni, intalnite numai in cardiomiopatiile dilatative
Fibrele musculare sunt alungite si hipertrofiate, masa ventriculara ajungand la valori ce le depasesc uneori pe cele din stenoza aortica

Fiziopatologia insuficientei aortice cronice
Mecanismele compensatorii ale VS ca raspuns la suprasarcina cronica de volum( diastolica):
1.Cresterea volumului telediastolic al VS(VTD);
2.Cresterea compliantei care determina mentinearea in limite normale a relatiei presiune-volum telediastolic al VS;
3.Hipertrofia excentrica si concentrica a VS;

Fiziopatologia insuficientei aortice cornice
Functia sistolica a VS
Mecanismele compensatorii ale cresterii postsarcinii :
-hipertrofia compensatorie
-cresterea presarcinii (legea Frank Starling)
-cresterea contractiei miocardice
Aceste mecanisme compensatorii fac ca majoritatea pacientilor cu I.A.cr. sa ramana asimptomatici zeci de ani.
Depasirea mecanismelor compensatorii®­postsarcina®¯ FE VS.

Fiziopatologia I.A.cr-
Functia sistolica a VS
• Parametrii de evaluare a riscului:
1.dimensiunile telesistolice
2.FE
3.simptomatologia

ANAMNEZA

• Asimptomatica o lunga perioada de timp
• Primele semne pot fi atipice: transpiratie excesiva, palpitatii, cefalee pulsatila, disconfort toracic (batai puternice ale cordului)
• Stadiul simptomatic: dilatarea progresiva a VS cu aparitia disfunctiei miocardice :
- dispnee progresiva: efort, repaus cu ortopnee, dispnee paroxistica nocturna, EPA
- angina nocturna - scade Fc, creste diastola, creste volumul regurgitant, scade presiunea de perfuzie coronariana
- palpitatii dureroase (ESV) – creste V bataie postextrasistolic, impact puternic al cordului de peretele toracic
- sincopa - rara

INSPECTIA

• Etiologia: sdr Marfan, spondilita anchilozanta, PAR
• Hiperpulsatilitate arteriala:
- carotide-”dans arterial”
- semnul Alfred de Musset –miscarile capului ritmate de bataile arteriale
- hipus papilar- mioza in sistola, midriaza in diastola
- semnul Quincke- alternarea culorii rosii si a palorii la nivelul unghiiilor, ritmata de pulsul arterial
• Pulsatii arteriale exagerate apar si in:
- PCA
- fistula AV
pierderea distensibilitatii arteriale

PALPAREA

• Socul apexian:
-amplu, deplasat inferior si lateral
• Pulsul: “celer et altus”
- amplu, cu ascensiune si coborare rapida
- puls Corrigan
- perioada de ejectie - alungita

PULSUL

• “Puls bisferiens”
- primul vf protosistolic (coresp maximului SS de insotire), al 2-lea vf telesistolic
- perioada de ejectie-alungita

TENSIUNEA ARTERIALA

• TA diferentiale: TAs, TAd cu persistenta zg. Korotkoff pana la 0, chiar daca TAd rar este <30 mmHg
• TAd cand se instaleaza IC, datorita VC periferice (acest semn nu se interpreteaza ca IAo usoara)

AUSCULTATIA

• Z1 - diminuat / absent - inchiderea prematura a VM, PR lung
• Z2-variabil - Diminuat/absent - VAo remaniate, imobile
Intarit- IAo luetica, boli ce afecteaza radacina Ao
Dedublare paradoxala - alungirea sistolei VS
P2 intarit (HTP) - IAo acuta
• Z3- creste dimensiunea VS si PTDVS (I Ao ac si cr)
- semn de alterare a functiei VS = util in identificarea pacientilor cu regurgitare Ao severa, candidati la tratamentul chirurgical

boli de inima · despre sanatate · inima sanatoasa · INSUFICIENTA AORTICA · sanatateverde · sistemul circulator

Insuficienta aortica

Insuficienta aortica

Definire:

Insuficienta aortica este determinata de inchiderea inadecvata a valvelor aortice.
Poate fi indusa de afectiuni ale valvelor aortice, ale inelului aortei si aortei ascendente (cauza in crestere in ultimele decade).
Ea face ca o parte a fluxului sanguin din aorta sa revina in VS in diastola.
Insuficienta aortica poate fi acuta sau cronica

• Raspandirea ecografiei Doppler, metoda sensibila in detectarea regurgitarilor valvulare,
a crescut descoperirea leziunilor aortice la persoane asimptomatice.

• Exista notiunea de insuficienta aortica “normala”
este detectata numai prin examen eco Doppler;
valvele aortice si aorta sunt normale;
este determinata de mici neregularitati normale ale marginilor libere ale valvelor, care fac ca acestea sa nu se inchida perfect in diastola;

Etiologia insuficientei aortice cornice
Afectiuni primare ale valvelor aortic

1. Reumatismul articular
• produce ingrosarea, fibrozarea si retractarea cuspelor cu sau fara fuzionarea comisurilor;
• daca se produce si fuzionarea comisurilor, insuficientei aortice i se asociaza stenoza aortica (asociere frecventa)
• marginea libera a valvei este retractata si neregulata, producandu-se apozitia inadecvata a cuspelor in diastola si un jet de regurgitare, de obicei central in VS
• insuficienta aortica reumatismala este rar izolata, putandu-se asocia cu leziuni reumatismale mitrale.

2. Bicuspidia aortei
• cea mai frecventa malformatie congenitala a valvelor aortice.
• mai frecvent se complica cu stenoza aortica sau cu asocierea stenoza + insuficienta aortica
• 13% din bicuspidiile aortice sunt complicate cu regurgitari aortice pure :
- in urma unei E.I.
- prin prolapsul valvelor

3. Calcificarea valvelor aortice determina mai frecvent stenoza aortica
• in 75% din cazuri poate asocia si grade diferite (de obicei usoare) de regurgitare aortica.

4. Endocardita infectioasa
• cea mai frecventa cauza de IA acuta
• daca IA acuta este tolerata si nu necesita tratament chirurgical de urgenta, aceasta evolueaza spre regurgitare aortica cronica
• produce regurgitare aortica prin:
- distrugerea si ruptura cuspelor
- formarea vegetatiilor

Afectiuni ale aortei ascendente
1. Sindromul Marfan :
• dilatarea radacinii aortei ® ­diametrului aortei la nivelul jonctiunii sinotubulare (cu rol in tractiunea cuspelor), determinand separarea cuspelor si absenta coaptarii centrale
• prin necroza cistica mediala a peretelui aortei ce favorizeaza formarea anevrismelor

2. Disectia aortei si disectia anevrismelor aortice determinate de leziunile de ateroscleroza si de necroza cistica mediala.Disectia aortei in portiunea proximala daca afecteaza puntea comisurala slabeste suportul valvelor

3. HTA asociata cu ectazia anuloaortica, se coreleaza mai bine cu varsta decat cu cresterea valorilor TA.

4.Aortita sifilitica afecteaza :
-portiunea proximala a segmentului tubular

5.Spondilita ankilopoietica afecteaza :
-partea sinusala
-partea proximala a segmentului tubular
-valvele aortice
-portiunea bazala aSIV
-valva mitrala anterioara

Consecintele anatomopatologice ale regurgitarii aortice cronice sunt dilatarea si hipertrofia VS, ulterior a AS si a aortei
Dilatarea VS atinge cele mai mari dimensiuni, intalnite numai in cardiomiopatiile dilatative
Fibrele musculare sunt alungite si hipertrofiate, masa ventriculara ajungand la valori ce le depasesc uneori pe cele din stenoza aortica

Fiziopatologia insuficientei aortice cronice
Mecanismele compensatorii ale VS ca raspuns la suprasarcina cronica de volum( diastolica):
1.Cresterea volumului telediastolic al VS(VTD);
2.Cresterea compliantei care determina mentinearea in limite normale a relatiei presiune-volum telediastolic al VS;
3.Hipertrofia excentrica si concentrica a VS;

Fiziopatologia insuficientei aortice cornice
Functia sistolica a VS
Mecanismele compensatorii ale cresterii postsarcinii :
-hipertrofia compensatorie
-cresterea presarcinii (legea Frank Starling)
-cresterea contractiei miocardice
Aceste mecanisme compensatorii fac ca majoritatea pacientilor cu I.A.cr. sa ramana asimptomatici zeci de ani.
Depasirea mecanismelor compensatorii®­postsarcina®¯ FE VS.

Fiziopatologia I.A.cr-
Functia sistolica a VS
• Parametrii de evaluare a riscului:
1.dimensiunile telesistolice
2.FE
3.simptomatologia

ANAMNEZA

• Asimptomatica o lunga perioada de timp
• Primele semne pot fi atipice: transpiratie excesiva, palpitatii, cefalee pulsatila, disconfort toracic (batai puternice ale cordului)
• Stadiul simptomatic: dilatarea progresiva a VS cu aparitia disfunctiei miocardice :
- dispnee progresiva: efort, repaus cu ortopnee, dispnee paroxistica nocturna, EPA
- angina nocturna - scade Fc, creste diastola, creste volumul regurgitant, scade presiunea de perfuzie coronariana
- palpitatii dureroase (ESV) – creste V bataie postextrasistolic, impact puternic al cordului de peretele toracic
- sincopa - rara

INSPECTIA

• Etiologia: sdr Marfan, spondilita anchilozanta, PAR
• Hiperpulsatilitate arteriala:
- carotide-”dans arterial”
- semnul Alfred de Musset –miscarile capului ritmate de bataile arteriale
- hipus papilar- mioza in sistola, midriaza in diastola
- semnul Quincke- alternarea culorii rosii si a palorii la nivelul unghiiilor, ritmata de pulsul arterial
• Pulsatii arteriale exagerate apar si in:
- PCA
- fistula AV
pierderea distensibilitatii arteriale

PALPAREA

• Socul apexian:
-amplu, deplasat inferior si lateral
• Pulsul: “celer et altus”
- amplu, cu ascensiune si coborare rapida
- puls Corrigan
- perioada de ejectie - alungita

PULSUL

• “Puls bisferiens”
- primul vf protosistolic (coresp maximului SS de insotire), al 2-lea vf telesistolic
- perioada de ejectie-alungita

TENSIUNEA ARTERIALA

• TA diferentiale: TAs, TAd cu persistenta zg. Korotkoff pana la 0, chiar daca TAd rar este <30 mmHg
• TAd cand se instaleaza IC, datorita VC periferice (acest semn nu se interpreteaza ca IAo usoara)

AUSCULTATIA

• Z1 - diminuat / absent - inchiderea prematura a VM, PR lung
• Z2-variabil - Diminuat/absent - VAo remaniate, imobile
Intarit- IAo luetica, boli ce afecteaza radacina Ao
Dedublare paradoxala - alungirea sistolei VS
P2 intarit (HTP) - IAo acuta
• Z3- creste dimensiunea VS si PTDVS (I Ao ac si cr)
- semn de alterare a functiei VS = util in identificarea pacientilor cu regurgitare Ao severa, candidati la tratamentul chirurgical

Insuficienta mitrala

MANIFESTARI CLINICE
ANAMNEZA
o interval liber de cateva decade
o simptomele apar cand se produce decompensarea ventricului stang:
• Dispnee de efort – dificultate de respiratie
• Oboseala
• Fatigabilitate
o Mai rar decat in stenoza mitrala:
• Hemoptizii
• Embolii sistemice (
o Angina pectorala – in boala coronariana coexistenta

EXAMEN FIZIC
PALPARE
• soc apexian deplasat la stanga si inferior
• dublu impuls apexian ± freamat sistolic la apex

AUSCULTATIE
o Z 1 diminuat
o Z 2 dedublat (scade perioada de ejectie VS)
o Z 3 prezent ( ≠ de IVS)
o Suflu sistolic:
- holosistolic – imediat dupa Z 1, continua dupa Z 2
- protosistolic – in IM acuta (creste rapid presiunea in AS)
- mezotelesistolic
• prolaps de valva mitrala

Caracterele suflului de insuficienta mitrala
­ maxim la apex, iradiere in axila (poate iradia si catre baza)
­ se modifica putin cu volumul bataie
­ uruitura diastolica (debit diastolic crescut prin VM)
­ suflul sistolic - ↓ de ortostatism si Valsalva, ↑ de exercitii izometrice

Diagnosticul diferential al suflului de Insuficienta mitrala:
­ Stenoza aortica
- suflu de ejectie
- maxim in focarul aortic → iradiere pe vasele mari
- variabil cu volumul bataie
­ Insuficienta tricuspidiana- pe marginea stanga a sternului
- se accentueaza in inspir
- jugulare turgescente si pulsatile
­ Defectul septal interventricular- maxim parasternal
- copii
­ Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva- se accentueaza in ortostatism, Valsalva


PARTICULARITATI CLINICE IN INSUFICIENTA MITRALA ACUTA
­ CAUZE:

- Endocardita infectioasa
- Ruptura m. papilar
- Disfunctie de proteza mitrala
­ CLINIC:

o Edem pulmonar acut
o Suflu descrescator/holosistolic
o Galop protodiastolic
o Semne de hipertensiune pulmonara si decompensare dreapta
o Tensiune arteriala scazuta rezulta soc si congestie pulmonara, cu cresterea frecventei cardiace
o INVESTIGATII DE LABORATOR
ECG → anomalie de AS
→ fibrilatie atriala
→ hipertrofie VS → 1/3 din cei cu IM severa
→ hipertrofie VD → 15%
Radiografie CP - cardiomegalie (AS, VS)
- edem interstitial (IVS)

boli de inima · despre sanatate · inima sanatoasa · Insuficienta mitrala · sanatateverde · sistemul circulator

Insuficienta mitrala

Insuficienta mitrala

MANIFESTARI CLINICE
ANAMNEZA
o interval liber de cateva decade
o simptomele apar cand se produce decompensarea ventricului stang:
• Dispnee de efort – dificultate de respiratie
• Oboseala
• Fatigabilitate
o Mai rar decat in stenoza mitrala:
• Hemoptizii
• Embolii sistemice (
o Angina pectorala – in boala coronariana coexistenta

EXAMEN FIZIC
PALPARE
• soc apexian deplasat la stanga si inferior
• dublu impuls apexian ± freamat sistolic la apex

AUSCULTATIE
o Z 1 diminuat
o Z 2 dedublat (scade perioada de ejectie VS)
o Z 3 prezent ( ≠ de IVS)
o Suflu sistolic:
- holosistolic – imediat dupa Z 1, continua dupa Z 2
- protosistolic – in IM acuta (creste rapid presiunea in AS)
- mezotelesistolic
• prolaps de valva mitrala

Caracterele suflului de insuficienta mitrala
­ maxim la apex, iradiere in axila (poate iradia si catre baza)
­ se modifica putin cu volumul bataie
­ uruitura diastolica (debit diastolic crescut prin VM)
­ suflul sistolic - ↓ de ortostatism si Valsalva, ↑ de exercitii izometrice

Diagnosticul diferential al suflului de Insuficienta mitrala:
­ Stenoza aortica
- suflu de ejectie
- maxim in focarul aortic → iradiere pe vasele mari
- variabil cu volumul bataie
­ Insuficienta tricuspidiana- pe marginea stanga a sternului
- se accentueaza in inspir
- jugulare turgescente si pulsatile
­ Defectul septal interventricular- maxim parasternal
- copii
­ Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva- se accentueaza in ortostatism, Valsalva


PARTICULARITATI CLINICE IN INSUFICIENTA MITRALA ACUTA
­ CAUZE:

- Endocardita infectioasa
- Ruptura m. papilar
- Disfunctie de proteza mitrala
­ CLINIC:

o Edem pulmonar acut
o Suflu descrescator/holosistolic
o Galop protodiastolic
o Semne de hipertensiune pulmonara si decompensare dreapta
o Tensiune arteriala scazuta rezulta soc si congestie pulmonara, cu cresterea frecventei cardiace
o INVESTIGATII DE LABORATOR
ECG → anomalie de AS
→ fibrilatie atriala
→ hipertrofie VS → 1/3 din cei cu IM severa
→ hipertrofie VD → 15%
Radiografie CP - cardiomegalie (AS, VS)
- edem interstitial (IVS)

Cancer, boli de inima, diabet, artrita, scleroza multipla, boli de piele, alergii, stari inflamatorii

Ulei de seminte de in: 7 linguri/zi ca terapie timp de 21 de zile si doza de intretinere:1-2 linguri/zi.

alergii · ARTRITA · boli de inima · boli de piele · Cancer · despre sanatate · diabet · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · scleroza multipla · stari inflamatorii · terapii naturiste

Cancer, boli de inima, diabet, artrita, scleroza multipla, boli de piele, alergii, stari inflamatorii

Cancer, boli de inima, diabet, artrita, scleroza multipla, boli de piele, alergii, stari inflamatorii

Ulei de seminte de in: 7 linguri/zi ca terapie timp de 21 de zile si doza de intretinere:1-2 linguri/zi.

Cancer, boli de inima, diabet, artrita, scleroza multipla, boli de piele, alergii, stari inflamatorii

Ulei de seminte de in: 7 linguri/zi ca terapie timp de 21 de zile si doza de intretinere:1-2 linguri/zi.


Cancer, boli de inima, diabet, artrita, scleroza multipla, boli de piele, alergii, stari inflamatorii

alergii · ARTRITA · boli de inima · boli de piele · Cancer · diabet · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · sanatateverde · scleroza multipla · stari inflamatorii · terapii naturiste

Cancer, boli de inima, diabet, artrita, scleroza multipla, boli de piele, alergii, stari inflamatorii

Cancer, boli de inima, diabet, artrita, scleroza multipla, boli de piele, alergii, stari inflamatorii

Ulei de seminte de in: 7 linguri/zi ca terapie timp de 21 de zile si doza de intretinere:1-2 linguri/zi.


Cancer, boli de inima, diabet, artrita, scleroza multipla, boli de piele, alergii, stari inflamatorii