Reţeta-minune contra reumatismului

La o jumătate de litru spirt medicinal se adaugă 2 linguriţe sare de lămâie şi 2 linguriţe sare fină de bucătărie. Se lasă la macerat 7-10 zile, agitându-se zilnic. Când perioada expiră, soluţia se foloseşte la frecţii şi comprese. Frecţiile se fac de două ori pe zi, lăsând să se usuce spirtul pe piele. Şi compresele se lasă să se usuce pe locul dureros. Cu acest tratament se scapă de dureri.

leacuri · medicamente · medicina · naturiste · prospecte · reumatism · sanatateverde · terapii naturiste · tratament · tratament reumatism

Reumatism - Tratamente Pentru Reumatism

Reţeta-minune contra reumatismului

La o jumătate de litru spirt medicinal se adaugă 2 linguriţe sare de lămâie şi 2 linguriţe sare fină de bucătărie. Se lasă la macerat 7-10 zile, agitându-se zilnic. Când perioada expiră, soluţia se foloseşte la frecţii şi comprese. Frecţiile se fac de două ori pe zi, lăsând să se usuce spirtul pe piele. Şi compresele se lasă să se usuce pe locul dureros. Cu acest tratament se scapă de dureri.

Reţeta-minune contra reumatismului

La o jumătate de litru spirt medicinal se adaugă 2 linguriţe sare de lămâie şi 2 linguriţe sare fină de bucătărie. Se lasă la macerat 7-10 zile, agitându-se zilnic. Când perioada expiră, soluţia se foloseşte la frecţii şi comprese. Frecţiile se fac de două ori pe zi, lăsând să se usuce spirtul pe piele. Şi compresele se lasă să se usuce pe locul dureros. Cu acest tratament se scapă de dureri.

plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · reumatism · sanatateverde · terapii naturiste · tratament · tratament reumatism

Reumatism - Tratamente Pentru Reumatism

Reţeta-minune contra reumatismului

La o jumătate de litru spirt medicinal se adaugă 2 linguriţe sare de lămâie şi 2 linguriţe sare fină de bucătărie. Se lasă la macerat 7-10 zile, agitându-se zilnic. Când perioada expiră, soluţia se foloseşte la frecţii şi comprese. Frecţiile se fac de două ori pe zi, lăsând să se usuce spirtul pe piele. Şi compresele se lasă să se usuce pe locul dureros. Cu acest tratament se scapă de dureri.

3 felii de mar necuratat de coaja se fierb intr-un litru de apa timp de 15 minute. Se strecoara si se bea cantitatea pe parcursul unei zile. Tratamentul se face 3 saptamani. Se poate relua de 3 ori in cursul anului.

Artroza · Guta · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · reumatism · sanatateverde · terapii naturiste

Guta, reumatism, artroza

3 felii de mar necuratat de coaja se fierb intr-un litru de apa timp de 15 minute. Se strecoara si se bea cantitatea pe parcursul unei zile. Tratamentul se face 3 saptamani. Se poate relua de 3 ori in cursul anului.

- Se fierb 10 minute: o ceapa mare taiata fin, 4 linguri de ulei de masline, 150 ml apa si 40 gr untura nesarata. Se bea foarte calda mai multe seri la rand. Dupa 2 ore, la culcare, se bea un decoct de crusin (o lingurita la cana, fiert 3 minute). Tratamentul se face o data pe an timp de 7 zile.
- Se pun 8 linguri de piper negru macinat intr-un litru de rachiu tare si se lasa la macerat 5-7 zile

plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · reumatism · sanatateverde · terapii naturiste

Reumatism

- Se fierb 10 minute: o ceapa mare taiata fin, 4 linguri de ulei de masline, 150 ml apa si 40 gr untura nesarata. Se bea foarte calda mai multe seri la rand. Dupa 2 ore, la culcare, se bea un decoct de crusin (o lingurita la cana, fiert 3 minute). Tratamentul se face o data pe an timp de 7 zile.
- Se pun 8 linguri de piper negru macinat intr-un litru de rachiu tare si se lasa la macerat 5-7 zile

Se prepara o solutie din: 1/2 litri alcool medicinal + 50 aspirine pisate + 2 linguri de sare de lamaie. Se lasa la macerat 2-3 zile, agitand de cateva ori pe zi pana se dizolva complet. Cu acest preparat va ungeti seara locurile dureroase.

osteoporoza · plante medicinale · remedii babesti · remedii naturiste · Retete naturiste · reumatism · sanatateverde · terapii naturiste

Osteoporoza, reumatism

Se prepara o solutie din: 1/2 litri alcool medicinal + 50 aspirine pisate + 2 linguri de sare de lamaie. Se lasa la macerat 2-3 zile, agitand de cateva ori pe zi pana se dizolva complet. Cu acest preparat va ungeti seara locurile dureroase.

Reumatism articular acut

Definitie:

Reumatismul articular acut este o „boala care reprezinta urmarea unei infectii cu streptococi din grupa A, in care se observa una sau mai multe dintre urmatoarele manifestari majore: poliartrita acuta mobila, cardita, coree, noduli subcutanati, eritem marginat. Bolnavul este expus recaderilor si aceste recaderi pot agrava leziunea cardiaca". (Comitetul de experti O.M.S. - 1966).

Reumatismul articular acut - R.A.A. (febra reumatica, reumatism infectios, reumatism Bouillaud) este o boala a tesutului conjunctiv, interesand intregul organism, afectand cu predilectie inima si articulatiile; are caracter infectios, debut acut si evolutie cronica, intrerupta de perioade acute. in timp ce manifestarile articulare ale R.A.A. sunt trecatoare, vindecandu-se fara urme, cele cardiace sunt importante si grave, putand conduce la invaliditate (endocardita, miocardita) sau moarte. Importanta carditei reumatismale rezulta din faptul ca peste 40% din totalul bolilor cronice de inima sunt de origine reumatica, iar inainte de 30 de ani proportia creste la 90%.

Etiopatogenie:

Agresiunea streptococica explica tabloul clinic de stare infecti-oasa acuta, subacuta, evolutiva sau recidivanta printr-un mecanism infecto-alergic. Rolul streptococului hemolitic din grupul A este dovedit de angina streptococica care preceda boala (evidenta clinic in 40% dintre cazuri si bacteriologic, in 100%) si de eficacitatea profilaxiei de lunga durata cu penicilina, care reduce mult frecventa recidivelor. Patogenia alergica se explica prin sensibilzarea organismului de catre streptococii p-hemolitici din grupa A. Intervalul liber dintre angina sau faringita initiala si puseul acut reumatismal - interval in care se produc anticorpii - pledeaza pentru rolul alergi ei. Se pare ca un rol important il detine existenta unei coincidente antigenice intre streptococ si muschiul cardiac. In acest mod, anticorpii produsi de streptococ ar hipersensibiliza inima si vasele, cu aparitia de autoanticorpi anti-miocard. Infectia streptococica este deci factorul determinant. Aparitia bolii depinde de natura streptococului, dar si de receptivitatea individului. Existenta a 50 de tipuri de streptococi in grupa A explica de ce imunitatea dobandita fata de un anumit tip de streptococ permite o infectie cu germeni de alte tipuri. Infectia streptococica initiala se exteriorizeaza sub forma unei angine banale eritematoase sau eritemato-pultacee. Uneori, pot aparea forme grave - flegmon amigdalian sau forme usoare -faringite cu discreta jena la deglutitie. Este posibil ca infectia streptococica de debut sa fie mascata de o infectie virala sau o infectie nestreptococica. Perioada de latenta - in medie 18 zile - permite instalarea procesului imuno-alergic.
Boala poate aparea la orice varsta, dar are incidenta maxima intre 5 si 15 ani. La adult se intalneste de obicei ca recidiva, ca un sindrom poliarticular de tip inflamator, asociat de obicei unei valvulopatii mitrale sau aortice. Boala apare frecvent iarna si primavara, sub forma unor mici epidemii de R.A.A., in aglomeratii (dormitoare comune), in conditii de igiena mediocre, oboseala, frig si umiditate. Contagiunea directa sau indirecta, prin purtatori, este calea obisnuita.

Anatomie patologica: in evolutia R.A.A. se pot deosebi patru stadii:
-Angina initiala - streptococica, cu aspect pultaceu sau eritematos, alteori sub forma unei simple faringite.
-Faza exsudativa, care debuteaza in tesutul colagenic cu degenerescenta fibri¬noida.
-Faza productiva, caracterizata prin aparitia granulomului reumatic (Aschoff-Talalaev). (Acest granulom are in partea centrala o zona de necroza fibrinoida, in jur celule gigante epitelioide si la periferie, limfocite si plasmocite.)
-Stadiul cicatriceal, cu transformarea granulomului reumatic in tesut fibros, responsabil de deformarile valvulare.

Simptomatologie:

Boala este precedata cel mai adesea de angina, amigdalita acuta sau simpla faringita. Urmeaza o perioada de vindecare aparenta de 1 - 3 saptamani. in aceasta perioada apare uneori o stare subfebrila, cu astenie, artralgii si epistaxis - semne cunoscute sub denumirea de sindrom postanginos.

Dupa 1-3 saptamani de la vindecarea anginei streptococice incepe perioada de stare, caracterizata prin:

-Manifestari articulare: poliartrita acuta mobila, fugace, care intereseaza mai multe articulatii in acelasi timp, in special cele mari (sold, genunchi, tibio-tarsiene), avand caracter inflamator (tumefiere, caldura, congestie si dureri); caracteristica de „mobila" este conferita de faptul ca inflamatia articulara se muta de la o articulatie la alta (durata medie pentru o atingere articulara fiind de 4 - 5 zile); miscarile articulare sunt foarte dureroase; cu sau fara Tratament poliartrita se vindeca fara sechele. Manifestari generale: febra aproape constanta, mai ales la copii si adolescenti, cu puseuri de hipertermie la fiecare noua atingere articulara sau viscerala, reactionand la salicilat si cortizon; tahicardie la fel de constanta, persistand si dupa normalizarea temperaturii; paloare frapanta, transpiratii abundente; uneori epistaxis.

-Manifestari cutanate: nodozitati Meynet de marimea bobului de mazare, nedu-reroase, localizate in jurul articulatiilor inflamate; eritem marginat; eritem nodos.
-Manifestari viscerale: pleurezii, congestii pulmonare, nefrite, hepatite, dureri abdominale, uneori avand caracter pseudo-apendicular etc.

-Manifestari nervoase: coree (miscari involuntare si dezordonate ale extremitatilor), reumatism cerebral (delir, confuzie, insomnie, anxietate, hipertermie).

-Manifestari cardiace: sunt cele care confera bolii nota de gravitate, justificand vechiul aforism potrivit caruia: „reumatismul linge articulatiile, dar musca inima"; sunt mai frecvente la copil si adolescent si mult mai rare la adult. Termenul de cardita include afectarea miocardului si aendocardului. Obisnuit, leziunea cardiaca apare in prima saptamana de boala; la necropsie este vizibila aproape intotdeauna, chiar in absenta manifestarilor clinice. Atingerea cardiaca trece uneori neobservata. Poate fi sugerata de cresterea temperaturii (nejustificata de prinderea articulatiilor). Principalele semne clinice constau in: asurzirea zgomotelor cardiace, aparitia suflurilor (in ordine: holosistolic, la varf; mezodiastolic, apical; diastolic, pe marginea stanga a sternului), schimbarea caracterului suflurilor preexistente, frecatura (semn de pericardita) si atingerea miocardica minora (tahicardie, zgomot de galop, suflu sistolic apical, tulburari de ritm si conducere, in special P - R alungit) sau majora (insuficienta cardiaca cu evolutie ireversibila). Leziunile endocardului - stenoze sau insuficiente - sunt localizate, in ordine, la valvele mitrala (50%) si aortica (20%), izolat sau impreuna (30%).

-Manifestari biologice: anemie discreta, hiperleucocitoza, dar in special cresterea considerabila a V.S.H. (cel mai bun test de urmarire a evolutiei bolii) si a fibrinogenului, cresterea a,- si y-globulinelor. Streptococul hemolitic este prezent in exsudatul faringian in timpul anginei (inaintea instituirii penicilinoterapiei), iar titrul A.S.L.O. (antistreptolizinele) este crescut la 15 zile de la debutul anginei (1 000 - 2 000 mm). (10% dintre cazuri evolueaza cu titru scazut).

Forme clinice particulare:

Forma cardiaca pura (febra, tahicardie, dispnee, asurzirea zgomotelor + semne biologice); forma articulara atipica (monoartrita, poliartralgii difuze etc); forma infectioasa cu tablou septicemie, forme abdominale (la tineri); forma cronica cu tablou numai biologic; forma articulara subacuta dureaza cateva luni pana la 1 - 2 ani, fara cardita); forma fibroasa (cu retractii aponevrotice si deformari); forma cardiaca maligna etc.

Evolutie:

Boala dureaza 3-4 saptamani in formele usoare si cateva luni in cele severe. Copiii fac forme grave, datorita afectarii frecvente a cordului. Formele maligne, cu pancardita si hiper^rmie, evolueaza catre exitus. Recidivele sunt mai frecvente in primii ani de la primul puseu, la bolnavii cu titru A.S.L.O. ridicat, la bolnavii cu determinari cardiace si la cei cu puseuri repetate de R.A. A. in antecedente. Recidivele pot fi asemanatoare sau nu primului puseu. Cu fiecare recidiva creste riscul prinderii inimii sau al agravarii leziunilor preexistente.

Diagnosticul depinde de starea miocardului, importanta leziunilor valvulare, numarul recidivelor, aparitia insuficientei cardiace si a altor complicatii: grefa septica (endocardita lenta), embolii, tulburari de ritm si de conducere.
Diagnosticul este relativ usor in prezenta semnelor caracteristice de reumatism articular acut: poliartrita acuta, febrila, mobila, cu semnele biologice prezentate, in contextul carora apare o atingere cardiaca. Diagnosticul este dificil la copii si dolescenti.
Se observa in prezent, in special la adult, cresterea formelor clinice atipice, inselatoare. La adult, caracteristicile R.A.A. sunt: absenta coreei si a manifestarilor cutanate, frecventa formelor monoarticulare, numarul redus al recaderilor, atingerea redusa a inimii. Diagnosticul bolii se face pe baza criteriilor stabilite de Jones: prezenta a doua semne majore (cardita, poliartrita, coree, eritem marginat, noduli subcutanati) sau a unuia major si a doua minore (antecedente de R.A.A., artralgii, febra, prelungirea intervalului P - Q pe electrocardiograma, semne umorale - V.S.H. accelerata, leucocitoza, proteina C reactiva - evidenta unei infectii streptococice in antecedente - angina + cresterea litrului A.S.L.O. - sau prezenta streptococului hemolitic in cultura din exsudatul faringian.

Profilaxia R.A.A. consta in Tratamentul continuu cu penicilina, moldamin -1 200 000 u.i. la 14 zile, 5 ani de la episodul acut sau pana la 20 de ani. Cand suntem absolut siguri de cooperarea bolnavului, se recurge la penicilina V, 2 comprimate/ zi. Se practica amigdalectomia si se asaneaza infectiile de focar, dentare, sub protectie de penicilina G (1 - 2 milioane u.i/zi, intramuscular, la 6 ore). Toate infectiile acute streptococice se trateaza cu doze bactericide de penicilina.

Tratament: repausul absolut la pat este obligatoriu. Activitatea se reia dupa 6 saptamani - cand nu a aparut cardita - dupa 2-3 luni - in caz de cardita minima si dupa 3-6 luni (urmate de alte 6-12 luni de activitate redusa) cand exista cardita severa. Antibioterapia cu penicilina G (2 milioane u.i./zi i.m. la 6 ore) timp de 10 zile (ampicilina sau eritromicina in caz de rezistenta) este obligatorie. in absenta carditei, se instituie Tratamentul antiinflamator cu acid acetilsalicilic 6 g/zi, sub protectie de antiacide, timp de 2 - 3 luni. Aminofenazona are efecte similare, dar pericolul agranulocitozei ii restrange utilizarea. Corticoterapia ramane Tratamentul de electie, mai ales in cazurile in care coexista cardita la primul puseu si in cazurile severe. Se administreaza prednison 1-1,5 mg/kilocorp/zi, doza reducandu-se saptamanal, din a doua saptamana, durata Tratamentului fiind de 8 -12 saptamani. Regimul hiposodat, antiacidele si clorura de potasiu (2 g/zi) sunt mijloace de protectie.

afectiuni ale oaselor - articulatiilor - muschilor · afectiuni articulatii · afectiuni muschi · afectiuni oase · articulatii · reumatism · Reumatism articular acut

Reumatism articular acut

Reumatism articular acut

Definitie:

Reumatismul articular acut este o „boala care reprezinta urmarea unei infectii cu streptococi din grupa A, in care se observa una sau mai multe dintre urmatoarele manifestari majore: poliartrita acuta mobila, cardita, coree, noduli subcutanati, eritem marginat. Bolnavul este expus recaderilor si aceste recaderi pot agrava leziunea cardiaca". (Comitetul de experti O.M.S. - 1966).

Reumatismul articular acut - R.A.A. (febra reumatica, reumatism infectios, reumatism Bouillaud) este o boala a tesutului conjunctiv, interesand intregul organism, afectand cu predilectie inima si articulatiile; are caracter infectios, debut acut si evolutie cronica, intrerupta de perioade acute. in timp ce manifestarile articulare ale R.A.A. sunt trecatoare, vindecandu-se fara urme, cele cardiace sunt importante si grave, putand conduce la invaliditate (endocardita, miocardita) sau moarte. Importanta carditei reumatismale rezulta din faptul ca peste 40% din totalul bolilor cronice de inima sunt de origine reumatica, iar inainte de 30 de ani proportia creste la 90%.

Etiopatogenie:

Agresiunea streptococica explica tabloul clinic de stare infecti-oasa acuta, subacuta, evolutiva sau recidivanta printr-un mecanism infecto-alergic. Rolul streptococului hemolitic din grupul A este dovedit de angina streptococica care preceda boala (evidenta clinic in 40% dintre cazuri si bacteriologic, in 100%) si de eficacitatea profilaxiei de lunga durata cu penicilina, care reduce mult frecventa recidivelor. Patogenia alergica se explica prin sensibilzarea organismului de catre streptococii p-hemolitici din grupa A. Intervalul liber dintre angina sau faringita initiala si puseul acut reumatismal - interval in care se produc anticorpii - pledeaza pentru rolul alergi ei. Se pare ca un rol important il detine existenta unei coincidente antigenice intre streptococ si muschiul cardiac. In acest mod, anticorpii produsi de streptococ ar hipersensibiliza inima si vasele, cu aparitia de autoanticorpi anti-miocard. Infectia streptococica este deci factorul determinant. Aparitia bolii depinde de natura streptococului, dar si de receptivitatea individului. Existenta a 50 de tipuri de streptococi in grupa A explica de ce imunitatea dobandita fata de un anumit tip de streptococ permite o infectie cu germeni de alte tipuri. Infectia streptococica initiala se exteriorizeaza sub forma unei angine banale eritematoase sau eritemato-pultacee. Uneori, pot aparea forme grave - flegmon amigdalian sau forme usoare -faringite cu discreta jena la deglutitie. Este posibil ca infectia streptococica de debut sa fie mascata de o infectie virala sau o infectie nestreptococica. Perioada de latenta - in medie 18 zile - permite instalarea procesului imuno-alergic.
Boala poate aparea la orice varsta, dar are incidenta maxima intre 5 si 15 ani. La adult se intalneste de obicei ca recidiva, ca un sindrom poliarticular de tip inflamator, asociat de obicei unei valvulopatii mitrale sau aortice. Boala apare frecvent iarna si primavara, sub forma unor mici epidemii de R.A.A., in aglomeratii (dormitoare comune), in conditii de igiena mediocre, oboseala, frig si umiditate. Contagiunea directa sau indirecta, prin purtatori, este calea obisnuita.

Anatomie patologica: in evolutia R.A.A. se pot deosebi patru stadii:
-Angina initiala - streptococica, cu aspect pultaceu sau eritematos, alteori sub forma unei simple faringite.
-Faza exsudativa, care debuteaza in tesutul colagenic cu degenerescenta fibri¬noida.
-Faza productiva, caracterizata prin aparitia granulomului reumatic (Aschoff-Talalaev). (Acest granulom are in partea centrala o zona de necroza fibrinoida, in jur celule gigante epitelioide si la periferie, limfocite si plasmocite.)
-Stadiul cicatriceal, cu transformarea granulomului reumatic in tesut fibros, responsabil de deformarile valvulare.

Simptomatologie:

Boala este precedata cel mai adesea de angina, amigdalita acuta sau simpla faringita. Urmeaza o perioada de vindecare aparenta de 1 - 3 saptamani. in aceasta perioada apare uneori o stare subfebrila, cu astenie, artralgii si epistaxis - semne cunoscute sub denumirea de sindrom postanginos.

Dupa 1-3 saptamani de la vindecarea anginei streptococice incepe perioada de stare, caracterizata prin:

-Manifestari articulare: poliartrita acuta mobila, fugace, care intereseaza mai multe articulatii in acelasi timp, in special cele mari (sold, genunchi, tibio-tarsiene), avand caracter inflamator (tumefiere, caldura, congestie si dureri); caracteristica de „mobila" este conferita de faptul ca inflamatia articulara se muta de la o articulatie la alta (durata medie pentru o atingere articulara fiind de 4 - 5 zile); miscarile articulare sunt foarte dureroase; cu sau fara Tratament poliartrita se vindeca fara sechele. Manifestari generale: febra aproape constanta, mai ales la copii si adolescenti, cu puseuri de hipertermie la fiecare noua atingere articulara sau viscerala, reactionand la salicilat si cortizon; tahicardie la fel de constanta, persistand si dupa normalizarea temperaturii; paloare frapanta, transpiratii abundente; uneori epistaxis.

-Manifestari cutanate: nodozitati Meynet de marimea bobului de mazare, nedu-reroase, localizate in jurul articulatiilor inflamate; eritem marginat; eritem nodos.
-Manifestari viscerale: pleurezii, congestii pulmonare, nefrite, hepatite, dureri abdominale, uneori avand caracter pseudo-apendicular etc.

-Manifestari nervoase: coree (miscari involuntare si dezordonate ale extremitatilor), reumatism cerebral (delir, confuzie, insomnie, anxietate, hipertermie).

-Manifestari cardiace: sunt cele care confera bolii nota de gravitate, justificand vechiul aforism potrivit caruia: „reumatismul linge articulatiile, dar musca inima"; sunt mai frecvente la copil si adolescent si mult mai rare la adult. Termenul de cardita include afectarea miocardului si aendocardului. Obisnuit, leziunea cardiaca apare in prima saptamana de boala; la necropsie este vizibila aproape intotdeauna, chiar in absenta manifestarilor clinice. Atingerea cardiaca trece uneori neobservata. Poate fi sugerata de cresterea temperaturii (nejustificata de prinderea articulatiilor). Principalele semne clinice constau in: asurzirea zgomotelor cardiace, aparitia suflurilor (in ordine: holosistolic, la varf; mezodiastolic, apical; diastolic, pe marginea stanga a sternului), schimbarea caracterului suflurilor preexistente, frecatura (semn de pericardita) si atingerea miocardica minora (tahicardie, zgomot de galop, suflu sistolic apical, tulburari de ritm si conducere, in special P - R alungit) sau majora (insuficienta cardiaca cu evolutie ireversibila). Leziunile endocardului - stenoze sau insuficiente - sunt localizate, in ordine, la valvele mitrala (50%) si aortica (20%), izolat sau impreuna (30%).

-Manifestari biologice: anemie discreta, hiperleucocitoza, dar in special cresterea considerabila a V.S.H. (cel mai bun test de urmarire a evolutiei bolii) si a fibrinogenului, cresterea a,- si y-globulinelor. Streptococul hemolitic este prezent in exsudatul faringian in timpul anginei (inaintea instituirii penicilinoterapiei), iar titrul A.S.L.O. (antistreptolizinele) este crescut la 15 zile de la debutul anginei (1 000 - 2 000 mm). (10% dintre cazuri evolueaza cu titru scazut).

Forme clinice particulare:

Forma cardiaca pura (febra, tahicardie, dispnee, asurzirea zgomotelor + semne biologice); forma articulara atipica (monoartrita, poliartralgii difuze etc); forma infectioasa cu tablou septicemie, forme abdominale (la tineri); forma cronica cu tablou numai biologic; forma articulara subacuta dureaza cateva luni pana la 1 - 2 ani, fara cardita); forma fibroasa (cu retractii aponevrotice si deformari); forma cardiaca maligna etc.

Evolutie:

Boala dureaza 3-4 saptamani in formele usoare si cateva luni in cele severe. Copiii fac forme grave, datorita afectarii frecvente a cordului. Formele maligne, cu pancardita si hiper^rmie, evolueaza catre exitus. Recidivele sunt mai frecvente in primii ani de la primul puseu, la bolnavii cu titru A.S.L.O. ridicat, la bolnavii cu determinari cardiace si la cei cu puseuri repetate de R.A. A. in antecedente. Recidivele pot fi asemanatoare sau nu primului puseu. Cu fiecare recidiva creste riscul prinderii inimii sau al agravarii leziunilor preexistente.

Diagnosticul depinde de starea miocardului, importanta leziunilor valvulare, numarul recidivelor, aparitia insuficientei cardiace si a altor complicatii: grefa septica (endocardita lenta), embolii, tulburari de ritm si de conducere.
Diagnosticul este relativ usor in prezenta semnelor caracteristice de reumatism articular acut: poliartrita acuta, febrila, mobila, cu semnele biologice prezentate, in contextul carora apare o atingere cardiaca. Diagnosticul este dificil la copii si dolescenti.
Se observa in prezent, in special la adult, cresterea formelor clinice atipice, inselatoare. La adult, caracteristicile R.A.A. sunt: absenta coreei si a manifestarilor cutanate, frecventa formelor monoarticulare, numarul redus al recaderilor, atingerea redusa a inimii. Diagnosticul bolii se face pe baza criteriilor stabilite de Jones: prezenta a doua semne majore (cardita, poliartrita, coree, eritem marginat, noduli subcutanati) sau a unuia major si a doua minore (antecedente de R.A.A., artralgii, febra, prelungirea intervalului P - Q pe electrocardiograma, semne umorale - V.S.H. accelerata, leucocitoza, proteina C reactiva - evidenta unei infectii streptococice in antecedente - angina + cresterea litrului A.S.L.O. - sau prezenta streptococului hemolitic in cultura din exsudatul faringian.

Profilaxia R.A.A. consta in Tratamentul continuu cu penicilina, moldamin -1 200 000 u.i. la 14 zile, 5 ani de la episodul acut sau pana la 20 de ani. Cand suntem absolut siguri de cooperarea bolnavului, se recurge la penicilina V, 2 comprimate/ zi. Se practica amigdalectomia si se asaneaza infectiile de focar, dentare, sub protectie de penicilina G (1 - 2 milioane u.i/zi, intramuscular, la 6 ore). Toate infectiile acute streptococice se trateaza cu doze bactericide de penicilina.

Tratament: repausul absolut la pat este obligatoriu. Activitatea se reia dupa 6 saptamani - cand nu a aparut cardita - dupa 2-3 luni - in caz de cardita minima si dupa 3-6 luni (urmate de alte 6-12 luni de activitate redusa) cand exista cardita severa. Antibioterapia cu penicilina G (2 milioane u.i./zi i.m. la 6 ore) timp de 10 zile (ampicilina sau eritromicina in caz de rezistenta) este obligatorie. in absenta carditei, se instituie Tratamentul antiinflamator cu acid acetilsalicilic 6 g/zi, sub protectie de antiacide, timp de 2 - 3 luni. Aminofenazona are efecte similare, dar pericolul agranulocitozei ii restrange utilizarea. Corticoterapia ramane Tratamentul de electie, mai ales in cazurile in care coexista cardita la primul puseu si in cazurile severe. Se administreaza prednison 1-1,5 mg/kilocorp/zi, doza reducandu-se saptamanal, din a doua saptamana, durata Tratamentului fiind de 8 -12 saptamani. Regimul hiposodat, antiacidele si clorura de potasiu (2 g/zi) sunt mijloace de protectie.

Leacuri impotriva durerilor reumatice
Reumatismul sau inflamarea tesutului conjunctiv

Un rol hotaritor au infectiile streptococice si predispozitia genetica

Reumatismul este o afectiune care se caracterizeaza printr-o inflamare a tesutului conjunctiv, afectind in special in acest proces inima si articulatiile. In aparitia reumatismului un rol hotaritor il au infectiile streptococice si predispozitia genetica a organismului.

De reumatism sufera foarte des si copiii de 7-15 ani. Debutul poate fi foarte brusc: la 10-14 zile dupa ce au suferit de anghina, scarlatina, faringita, copiilor le creste din nou temperatura, apar dureri puternice, inrosirea si umflarea puternica a articulatiilor.

Afectarea inimii poate conduce la dezvoltarea insuficientei cardiace. Semnele afectarii inimii sint: pulsul ridicat, respiratia greoaie, senzatia de durere in zona inimii, slabiciune, survenirea oboselii foarte repede.

Reumatismul poate afecta de asemenea si alte organe si sisteme, cum ar fi sistemul nervos. Ca urmare se poate dezvolta afectiunea denumita coree (boala neurologica, frecventa mai ales la tineri, caracterizata prin miscari musculare involuntare continue si dezordonate ale diverselor segmente corporale). Tratarea reumatismului este un proces de lunga durata. Conditia esentiala in tratarea acestei afectiuni este lichidarea focarului de infectie cronica.

In timpul accesului de reumatism trebuie sa respectati regimul la pat

In cele ce urmeaza vom prezenta citeva mijloace populare recomandate pentru uz intern impotriva durerilor reumatice.

Tinctura de usturoi si pastai de fasole

Se pun 40 de grame de usturoi taiat marunt in 100 de mililitri de alcool. Se lasa la macerat intre sapte si zece zile, intr-un loc intunecos, la temperatura camerei, agitind din cind in cind vasul. Dupa aceasta perioada se strecoara si se iau cite zece picaturi de doua-trei ori pe zi, cu 20-30 de minute inainte de masa.

- 20 de grame de pastai maruntite de fasole se pun la fiert intr-un litru de apa pentru trei-patru ore, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar pe zi.

- O lingura de tarite de porumb se pun intr-un pahar cu apa si se fierb la foc mic 10 minute. Se bea din acest decoct timp de sase-opt saptamini, in fiecare zi cite doua-trei pahare.

- Se pune o jumatate de pahar de flori si muguri de liliac intr-un pahar de alcool. Se lasa timp de opt-zece zile la macerat, la temperatura camerei, intr-un loc intunecos. Se iau cite 20-30 de picaturi din aceasta tinctura, de trei ori pe zi.

- Flori uscate de liliac se pun in alcool (in proportie 1:10), se lasa la macerat opt-zece zile, dupa care se iau cite 30 de picaturi de doua-trei ori pe zi si in acelasi timp se frectioneaza locurile dureroase sau se pun comprese cu aceasta tinctura.

- O lingura de frunze de coacaz taiate marunt se amesteca cu doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat sase ore, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi. Aceasta infuzie poate fi adaugata si in baie.

- O lingura de frunze de merisor se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara; se ia cite o lingura de infuzie de trei-patru ori pe zi.

Radacinile de maces, brusturele si alte plante calmeaza durerile

Un pahar si jumatate de radacini de maces se amesteca cu o jumatate de litru de alcool. In primele trei zile se ia cite o lingura din acest amestec de trei ori pe zi, apoi cite un paharel. Infuzia de maces cu apa nu este de ajutor in cazul reumatismului.

- 20 de grame de flori de boz negru se pun intr-un litru de apa si se fierb citeva minute; se beau din acest decoct cite trei pahare pe zi.

- 15 grame de radacini de brusture maruntite se pun intr-un pahar de apa, se fierb 10 minute. Se ia din acest decoct cite o lingura de patru ori pe zi, inainte de masa.

- O lingurita de coada-soricelului se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat citeva minute, apoi se bea cite un sfert de pahar pe zi, inainte de masa.

- Se pune o lingurita de pelin amar in doua pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuzat, apoi se strecoara; se iau cite una-doua linguri de trei ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa.

- Patru lingurite de radacini de pir se pun intr-un pahar cu apa, se lasa la macerat 12 ore, se strecoara. Aceeasi cantitate de planta se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 10 minute, apoi se strecoara. Se amesteca ambele decocturi si se bea cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi.

- 20 de grame de flori de trifoi uscate se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte. Se iau cite doua-trei linguri pina la o jumatate de pahar de decoct, de trei ori pe zi.

- Patru linguri de flori de musetel se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierb 10 minute, se strecoara; se bea cite 1/3 pahar de trei ori pe zi, dupa masa.

- 10 grame de frunze de sovirv se pun in 150 de mililitri de alcool de 70 de grade, se lasa la macerat sapte zile intr-un loc intunecat, agitind din cind in cind vasul; se iau cite 30-40 de picaturi de trei-patru ori pe zi.

Sunatoarea este foarte eficienta

Trei linguri de frunze de sunatoare se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat patru ore, apoi se strecoara. Se bea cite 1/3 pahar de trei-patru ori pe zi, inainte de masa. Durata tratamentului este de una-doua luni.

- 20 de grame de radacini de brusture se pun in 200 de mililitri de apa, se lasa la infuzat 20 de minute, se strecoara si se ia cite o lingura din aceasta infuzie de trei ori pe zi.

- Se pun 15 grame de frunze de ciubotica-cucului in 200 de mililitri de apa fierbinte; se bea cite o jumatate de pahar de trei-patru ori pe zi.

- Se pun 2 grame de frunze de viorele in 200 de mililitri de apa fierbinte. Se iau cite doua-trei linguri din aceasta infuzie de trei ori pe zi. In tratarea reumatismului, viorelele se amesteca cu pastai de fasole, tarite de porumb, frunze de strugurii-ursului si muguri si frunze de mesteacan.

- Se pune o lingurita de pedicuta in doua pahare de apa fierbinte; se ia cite o lingura de trei-patru ori pe zi din aceasta infuzie.

- Se amesteca o parte frunze de sovirv, doua parti frunze de podbal, doua parti fructe de zmeura. Doua linguri din acest amestec se pun in doua pahare cu apa fierbinte, se fierb 5-10 minute, se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de decoct fierbinte, de trei-patru ori pe zi.

- Se amesteca in parti egale: flori de boz negru, frunze de urzica, radacini de patrunjel, scoarta de salcie. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierbe 5 minute la foc mic, apoi se lasa sa se raceasca, se strecoara si se beau cite doua pahare pe zi.

Intepaturile de albine – o terapie care nu se recomanda tuturor

- Se amesteca in parti egale: flori de boz negru, frunze de splinuta, frunze de sunatoare. O lingura din acest amestec se opareste cu un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute; se beau cite doua pahare pe zi.

- Se amesteca in parti egale: radacini de brusture, radacini de iarba-mare, frunze de nuc. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar cu apa fierbinte si se fierbe 10 minute, se strecoara si se bea cite un pahar la fiecare trei ore.

- Se amesteca in parti egale radacini de iarba-dulce, de brusture, de papadie, sapunarita, scoarta de salcie, frunze de urzica. Doua linguri din acest amestec se pun intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat 15 minute, apoi se pun la fiert pentru 10 minute; se strecoara si se bea cite o jumatate de pahar la fiecare doua-trei ore.

- Pregatiti urmatorul amestec de plante: 10 grame de radacini de iarba-dulce, 5 grame de radacini de valeriana, 5 grame seminte de marar, 10 grame de frunze de dentita, 10 grame de flori de galbenele. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat in termos o ora, dupa care se strecoara; se bea cite 1/3 pahar de doua-trei ori pe zi.

- Se amesteca: trei parti suc de ridiche neagra, doua parti miere, o parte alcool, o lingura de sare la o jumatate de litru de amestec; se bea cite un sfert de pahar din acest amestec in fiecare zi; de asemenea cu el pot fi unse incheieturile dureroase.

- Reumatismul se poate trata si cu ajutorul intepaturilor de albine astfel: se prinde o albina si se pune pe locul dureros, imediat aceasta va va intepa. Urmatoarea intepatura trebuie sa aiba loc la 24 de ore dupa prima si la o distanta de doua de degete de locul primeia. In prima zi trebuie sa va intepe o singura albina, a doua zi – doua si tot asa pina la cinci. Dupa aceasta perioada, bolnavului trebuie sa i se ofere doua zile de odihna. Terapia incepe din nou, numarind intepaturile de la 5, inca cinci zile. Acest tratament poate fi repetat dupa o saptamina. Dupa cel de-al doilea curs de tratament sint necesare doua saptamini de odihna. Cu albinele trebuie sa fiti foarte atenti! Tratamentul este foarte eficient, dar unele persoane sint alergice la veninul de albina si pot chiar deceda dupa ce au fost intepate.

dureri reumatice · leacuri impotriva durerilor reumatice · reumatism · Reumatismul sau inflamarea tesutului conjunctiv · sanatate verde

Reumatismul sau inflamarea tesutului conjunctiv

Leacuri impotriva durerilor reumatice
Reumatismul sau inflamarea tesutului conjunctiv

Un rol hotaritor au infectiile streptococice si predispozitia genetica

Reumatismul este o afectiune care se caracterizeaza printr-o inflamare a tesutului conjunctiv, afectind in special in acest proces inima si articulatiile. In aparitia reumatismului un rol hotaritor il au infectiile streptococice si predispozitia genetica a organismului.

De reumatism sufera foarte des si copiii de 7-15 ani. Debutul poate fi foarte brusc: la 10-14 zile dupa ce au suferit de anghina, scarlatina, faringita, copiilor le creste din nou temperatura, apar dureri puternice, inrosirea si umflarea puternica a articulatiilor.

Afectarea inimii poate conduce la dezvoltarea insuficientei cardiace. Semnele afectarii inimii sint: pulsul ridicat, respiratia greoaie, senzatia de durere in zona inimii, slabiciune, survenirea oboselii foarte repede.

Reumatismul poate afecta de asemenea si alte organe si sisteme, cum ar fi sistemul nervos. Ca urmare se poate dezvolta afectiunea denumita coree (boala neurologica, frecventa mai ales la tineri, caracterizata prin miscari musculare involuntare continue si dezordonate ale diverselor segmente corporale). Tratarea reumatismului este un proces de lunga durata. Conditia esentiala in tratarea acestei afectiuni este lichidarea focarului de infectie cronica.

In timpul accesului de reumatism trebuie sa respectati regimul la pat

In cele ce urmeaza vom prezenta citeva mijloace populare recomandate pentru uz intern impotriva durerilor reumatice.

Tinctura de usturoi si pastai de fasole

Se pun 40 de grame de usturoi taiat marunt in 100 de mililitri de alcool. Se lasa la macerat intre sapte si zece zile, intr-un loc intunecos, la temperatura camerei, agitind din cind in cind vasul. Dupa aceasta perioada se strecoara si se iau cite zece picaturi de doua-trei ori pe zi, cu 20-30 de minute inainte de masa.

- 20 de grame de pastai maruntite de fasole se pun la fiert intr-un litru de apa pentru trei-patru ore, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar pe zi.

- O lingura de tarite de porumb se pun intr-un pahar cu apa si se fierb la foc mic 10 minute. Se bea din acest decoct timp de sase-opt saptamini, in fiecare zi cite doua-trei pahare.

- Se pune o jumatate de pahar de flori si muguri de liliac intr-un pahar de alcool. Se lasa timp de opt-zece zile la macerat, la temperatura camerei, intr-un loc intunecos. Se iau cite 20-30 de picaturi din aceasta tinctura, de trei ori pe zi.

- Flori uscate de liliac se pun in alcool (in proportie 1:10), se lasa la macerat opt-zece zile, dupa care se iau cite 30 de picaturi de doua-trei ori pe zi si in acelasi timp se frectioneaza locurile dureroase sau se pun comprese cu aceasta tinctura.

- O lingura de frunze de coacaz taiate marunt se amesteca cu doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat sase ore, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi. Aceasta infuzie poate fi adaugata si in baie.

- O lingura de frunze de merisor se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara; se ia cite o lingura de infuzie de trei-patru ori pe zi.

Radacinile de maces, brusturele si alte plante calmeaza durerile

Un pahar si jumatate de radacini de maces se amesteca cu o jumatate de litru de alcool. In primele trei zile se ia cite o lingura din acest amestec de trei ori pe zi, apoi cite un paharel. Infuzia de maces cu apa nu este de ajutor in cazul reumatismului.

- 20 de grame de flori de boz negru se pun intr-un litru de apa si se fierb citeva minute; se beau din acest decoct cite trei pahare pe zi.

- 15 grame de radacini de brusture maruntite se pun intr-un pahar de apa, se fierb 10 minute. Se ia din acest decoct cite o lingura de patru ori pe zi, inainte de masa.

- O lingurita de coada-soricelului se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat citeva minute, apoi se bea cite un sfert de pahar pe zi, inainte de masa.

- Se pune o lingurita de pelin amar in doua pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuzat, apoi se strecoara; se iau cite una-doua linguri de trei ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa.

- Patru lingurite de radacini de pir se pun intr-un pahar cu apa, se lasa la macerat 12 ore, se strecoara. Aceeasi cantitate de planta se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 10 minute, apoi se strecoara. Se amesteca ambele decocturi si se bea cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi.

- 20 de grame de flori de trifoi uscate se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte. Se iau cite doua-trei linguri pina la o jumatate de pahar de decoct, de trei ori pe zi.

- Patru linguri de flori de musetel se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierb 10 minute, se strecoara; se bea cite 1/3 pahar de trei ori pe zi, dupa masa.

- 10 grame de frunze de sovirv se pun in 150 de mililitri de alcool de 70 de grade, se lasa la macerat sapte zile intr-un loc intunecat, agitind din cind in cind vasul; se iau cite 30-40 de picaturi de trei-patru ori pe zi.

Sunatoarea este foarte eficienta

Trei linguri de frunze de sunatoare se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat patru ore, apoi se strecoara. Se bea cite 1/3 pahar de trei-patru ori pe zi, inainte de masa. Durata tratamentului este de una-doua luni.

- 20 de grame de radacini de brusture se pun in 200 de mililitri de apa, se lasa la infuzat 20 de minute, se strecoara si se ia cite o lingura din aceasta infuzie de trei ori pe zi.

- Se pun 15 grame de frunze de ciubotica-cucului in 200 de mililitri de apa fierbinte; se bea cite o jumatate de pahar de trei-patru ori pe zi.

- Se pun 2 grame de frunze de viorele in 200 de mililitri de apa fierbinte. Se iau cite doua-trei linguri din aceasta infuzie de trei ori pe zi. In tratarea reumatismului, viorelele se amesteca cu pastai de fasole, tarite de porumb, frunze de strugurii-ursului si muguri si frunze de mesteacan.

- Se pune o lingurita de pedicuta in doua pahare de apa fierbinte; se ia cite o lingura de trei-patru ori pe zi din aceasta infuzie.

- Se amesteca o parte frunze de sovirv, doua parti frunze de podbal, doua parti fructe de zmeura. Doua linguri din acest amestec se pun in doua pahare cu apa fierbinte, se fierb 5-10 minute, se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de decoct fierbinte, de trei-patru ori pe zi.

- Se amesteca in parti egale: flori de boz negru, frunze de urzica, radacini de patrunjel, scoarta de salcie. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierbe 5 minute la foc mic, apoi se lasa sa se raceasca, se strecoara si se beau cite doua pahare pe zi.

Intepaturile de albine – o terapie care nu se recomanda tuturor

- Se amesteca in parti egale: flori de boz negru, frunze de splinuta, frunze de sunatoare. O lingura din acest amestec se opareste cu un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute; se beau cite doua pahare pe zi.

- Se amesteca in parti egale: radacini de brusture, radacini de iarba-mare, frunze de nuc. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar cu apa fierbinte si se fierbe 10 minute, se strecoara si se bea cite un pahar la fiecare trei ore.

- Se amesteca in parti egale radacini de iarba-dulce, de brusture, de papadie, sapunarita, scoarta de salcie, frunze de urzica. Doua linguri din acest amestec se pun intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat 15 minute, apoi se pun la fiert pentru 10 minute; se strecoara si se bea cite o jumatate de pahar la fiecare doua-trei ore.

- Pregatiti urmatorul amestec de plante: 10 grame de radacini de iarba-dulce, 5 grame de radacini de valeriana, 5 grame seminte de marar, 10 grame de frunze de dentita, 10 grame de flori de galbenele. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat in termos o ora, dupa care se strecoara; se bea cite 1/3 pahar de doua-trei ori pe zi.

- Se amesteca: trei parti suc de ridiche neagra, doua parti miere, o parte alcool, o lingura de sare la o jumatate de litru de amestec; se bea cite un sfert de pahar din acest amestec in fiecare zi; de asemenea cu el pot fi unse incheieturile dureroase.

- Reumatismul se poate trata si cu ajutorul intepaturilor de albine astfel: se prinde o albina si se pune pe locul dureros, imediat aceasta va va intepa. Urmatoarea intepatura trebuie sa aiba loc la 24 de ore dupa prima si la o distanta de doua de degete de locul primeia. In prima zi trebuie sa va intepe o singura albina, a doua zi – doua si tot asa pina la cinci. Dupa aceasta perioada, bolnavului trebuie sa i se ofere doua zile de odihna. Terapia incepe din nou, numarind intepaturile de la 5, inca cinci zile. Acest tratament poate fi repetat dupa o saptamina. Dupa cel de-al doilea curs de tratament sint necesare doua saptamini de odihna. Cu albinele trebuie sa fiti foarte atenti! Tratamentul este foarte eficient, dar unele persoane sint alergice la veninul de albina si pot chiar deceda dupa ce au fost intepate.