Faceţi diferenţa între grăsimile rele şi cele bune

Faceţi diferenţa între grăsimile rele şi cele bune


Renunţaţi să mai mâncaţi prăjeli, pateuri şi chipsuri, dar împrieteniţi-vă cu uleiul de floarea-soarelui şi cu peştele gras.

România este pe locul 5 în topul ţărilor cu cele mai grase mâncăruri, iar populaţia este conştientă că se hrăneşte nesănătos, arată un studiu GFK referitor la atitudinile europenilor şi americanilor cu privire la diete. Trei din cinci români susţin că propriile mâncăruri tradiţionale sunt cele mai „periculoase” pentru siluetă.

Totuşi, nutriţioniştii spun că a mânca gras nu înseamnă neapărat a mânca prost şi că ideea de a elimina grăsimile din alimentaţie este total greşită. O dietă trebuie să conţină şi grăsimi, în proporţie de 30%, dacă este posibil numai din cele de calitate. Ele hrănesc creierul şi sunt principalii „furnizori” de energie.

Confuziile europenilor legate de lipide

Un studiu prezentat la Reuniunea Internaţională a Experţilor în Nutriţie, de la Barcelona, arăta că majoritatea europenilor nu ştiu să diferenţieze grăsimile bune de cele rele. „Există o mare confuzie în ceea ce priveşte grăsimile bune şi cele rele, fapt reflectat în alimentele pe care oamenii le consumă”, a declarat profesorul Ricardo Uauy, preşedintele Uniunii Internaţionale pentru Ştiinţe Nutriţionale.

Prăjelile vă distrug inima, peştele o hrăneşte

În categoria europenilor confuzi în privinţa grăsimilor intră şi românii, susţin specialiştii în alimentaţie. De aceea, nutriţionistul Corina Zugravu, lector în nutriţie la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, vă învaţă cum să separaţi grăsimile în două categorii: bune şi rele. „Cele bune, aşa cum sunt grăsimile din uleiuri, seminţe, nuci, peşte, nu trebuie să lipsească din alimentaţia zilnică a fiecăruia”, spune ea. Acestea curăţă arterele de reziduuri şi hrănesc sistemul nervos.

„Cele rele provin din «junk food», carne grasă, brânzeturi grase, unt şi produse lactate bogate în lipide. Ele trebuie evitate, deoarece pot cauza boli grave, atunci când sunt consumate în exces”, adaugă nutriţionistul. Printre afecţiunile pe care le pot declanşa se numără cele ale inimii, ale vaselor de sânge de la creier ori ale vaselor de sânge de la picioare.

Omega 3 şi Omega 6, în topul lipidelor de calitate

Grăsimile bune sunt cele nesaturate. Ele conţin o cantitate mare de acizi graşi nesaturaţi, au o consistenţă moale, lichidă şi se împart în două categorii: mononesaturate şi polinesaturate.

„O sursă bună de grăsimi mononesaturate o reprezintă uleiul de măsline. Cele polinesaturate se găsesc în uleiurile vegetale de rapiţă, floa rea-soarelui, in, margarinele tartinabile de calitate, nuci, alune, fistic, peşte gras”, detaliază nutri ţio nistul Corina Zugravu. O categorie importantă de grăsimi polinesaturate o reprezintă grăsimile esenţiale, care conţin acizi graşi Omega 3 şi Omega 6.

„Aceştia reglează tensiunea arterială, ajută la coagularea sângelui şi la buna funcţionare a sistemului imunitar”, precizează medicul nutriţionist. Omega 3 se găseşte în peşte gras, ulei de in şi ulei de rapiţă; Omega 6, în ulei de floarea-soarelui, ulei de porumb, seminţe de foarea soarelui.

Grăsimile rele sunt de origine animală, au o consistenţă solidă, cresc nivelul colesterolului din sânge, măresc riscul apariţiei bolilor cardiovasculare şi se împart în două categorii: saturate şi grăsimi trans. Cele saturate se află în unt, lactate grase, brânzeturi grase, carne de porc. Grăsimile trans sunt mai dăunătoare decât cele saturate şi se găsesc în produsele de patiserie, snacksuri, fast-food, cartofi prăjiţi.

"Grăsimile bune, aşa cum sunt cele din uleiuri, seminţe, nuci, peşte, nu trebuie să lipsească din alimentaţia zilnică.",
Corina Zugravu, lector în nutriţie la UMF „Carol Davila”