Cum ne aparam impotriva insectelor
·
insecte
·
meduzelor si serpilor
·
mod de aparare
·
plante
·
serpi
·
terapii
Cum ne aparam impotriva insectelor, meduzelor si serpilor
Cum ne aparam impotriva insectelor, meduzelor si serpilor
In acest frumos anotimp care este vara riscam cu totii sa fim intepati de vreo insecta sau sa fim muscati de un sarpe. De cele mai multe ori, asemenea agresiuni sint de fapt reflexe de aparare ale animalelor. Apicultorii spun tot timpul ca in majoritatea cazurilor albinele nu inteapa decit daca se simt amenintate.
Asadar, este de datoria noastra sa adoptam un comportament preventiv. Puneti-va in garda copiii, care sint primele victime ale muscaturilor de sarpe sau ale intepaturilor de viespe. Fiti atenti mai ales daca va petreceti vacanta la tara sau pe Litoral, iar daca ati programat un sejur in unele regiuni din Africa, Asia sau America fiti cu ochii in patru. Acolo, animalele veninoase sint mai numeroase, iar respectarea unor precautii este si mai necesara decit pe teritoriile noastre.
Intepaturile de albine, viespi sau tauni
Intepaturile viespilor, ale albinelor si ale taunilor sint cele mai frecvente. Aparatul veninos al acestor insecte este situat la extremitatea posterioara a abdomenului femelelor, care poseda un ac retractil inarmat cu cirlige laterale (precum virful unei sageti). Acest ac ramine frecvent in pielea victimei, iar sacul cu venin care ii este atasat se va goli daca incercati sa extrageti acul din piele. Cel mai des, intepaturile de viespe, albina sau taune nu provoaca decit o inflamatie locala si dureroasa, care se vindeca dupa citeva zile.
Consecintele pot fi mult mai grave in caz de intepaturi multiple sau de intepaturi in gura sau in faringe. De asemenea, grave sint si cazurile cind persoana este alergica la veninul acestor insecte sau sufera de insuficienta respiratorie sau cardiaca. In anumite cazuri, moartea poate surveni dupa citeva minute.
Recomandari pentru a preveni intepaturile insectelor
Nu va apropiati de stupi si pastrati distanta fata de cuiburile viespilor sau ale taunilor. Aveti grija mai ales pe timp de furtuna, fenomen ce are tendinta de a le incita. Este important sa stiti ca substantele repulsive (spray, lotiune) nu au efect asupra viespilor, albinelor s.a. Daca sunteti alergic puteti incerca sa urmati un tratament de desensibilizare prescris de un medic alergolog in mediul spitalicesc sau purtati la dumneavoastra medicamente eliberate pe baza retetei medicale, precum adrenalina, antihistaminicele, corticoizi.
Daca descoperiti in apropierea locuintei dumneavoastra un cuib de viespi sau de tauni anuntati pompierii, iar daca in gradina dumneavoastra a poposit un roi de albine, un apicultor va sti sa il recupereze.
Daca sunteti urmarit de un roi de albine, refugiati-va intr-o casa, o masina sau in orice alt loc inchis pentru a va proteja.
Si ciupiturile tintarilor pot fi prevenite
Ca o curiozitate, femela-tintar inteapa in special seara. Pentru a petrece serile de vara fara sa va deranjeze aceste insecte suparatoare este bine sa urmati citeva recomandari.
Anumite substante precum esenta de lamiita sau anumite plante precum muscatele alunga tintarii. Vara puteti aseza muscatele pe balcon sau in umbrarul din curtea dumneavoastra si astfel aveti sansa sa mai scapati de tintari. Daca totusi iesiti la o plimbare pe inserat in parc sau la padure este bine sa purtati haine deschise la culoare, cu mineci lungi si pantaloni lungi, pe care, eventual, puteti pulveriza diferite substante antitintari. In noptile toride de vara este aproape imposibil sa ne imbracam cu haine din cap si pina in picioare, asa ca avem la dispozitie diferite lotiuni sau spray-uri care se aplica direct pe piele pentru tinerea tintarilor la distanta.
In locuintele dumneavoastra este preferabila instalarea unui aparat de aer conditionat, dar, daca posibilitatile financiare sint reduse, si montarea unor plase la ferestre va va permite sa dormiti linistiti. In excursii cu cortul, evitati stabilirea taberei in preajma lacurilor sau iazurilor mlastinoase.
Atentie cind sinteti la mare
Meduzele apar in numar foarte mare atunci cind apa marii atinge temperaturi ridicate si putem spune ca nu sint rare pe Litoralul romanesc. Pericolul provine din tentaculele acestor moluste, contactul lor provocind dureri intense, urticarie si umflaturi peste citeva minute, dar in cazurile mai grave si varsaturi sau ameteli.
Pentru a indeparta meduza de pe piele incercati sa dati la o parte tentaculele cu lama unui cutit si dezinfectati pielea cu alcool, apoi aplicati nisip sau, daca aveti la indemina, talc. O solutie antiseptica sau pastile analgezice se pot dovedi necesare.
Nu atingeti ceea ce nu cunoasteti, nici in apa, nici pe uscat.
Cind faceti baie in apa marii este bine sa inotati mai mult decit sa mergeti prin apa.
Evitati scaldatul cind meduzele sint foarte numeroase, mai ales dupa o furtuna sau dupa zile caniculare.
Muscaturile de sarpe sint periculoase
Ele antreneaza o durere imediata cu o echimoza care apare dupa 15-30 de minute mai tirziu, urmata de un edem local sau extins pe membrul sau partea corpului ce se umple de pete.
La copil sau in cazurile cind veninul este injectat direct intr-un vas de singe, muscaturile pot avea consecinte mult mai grave. Exista si posibilitatea ca muscatura sa fie superficiala, iar reptila sa nu-si fi injectat veninul. De aceea, trebuie tratate cu medicamente numai intoxicatiile reale, confirmate de medic. El decide utilizarea unui ser-antidot.
La munte sau in alte excursii este bine sa tineti seama de urmatoarele indicatii:
- Purtati incaltaminte inalta si pantalon lung daca mergeti in afara cararilor batatorite.
- Inspectati cu atentie locurile inainte de a instala cortul sau tabara si nu dormiti niciodata pe solul neacoperit.
- Evitati sa adunati lemne uscate din locurile intunecoase.
- Nu va lasati pantofii si hainele pe pamint; pe timpul noptii agatati-le undeva si scuturati-le bine inainte de a le purta pentru evitarea oricaror surprize.
- Nu atingeti animalele veninoase aparent moarte.
Daca totusi ati fost muscat de un sarpe nu faceti o incizie in zona muscaturii si nu sugeti locul respectiv. Aceasta practica poate fi periculoasa daca aveti leziuni la nivelul mucoasei bucale. Este mai bine ca pe locul muscaturii de sarpe sa puneti un bandaj din pinza strins moderat decit un garou care poate, intr-adevar, intirzia difuzia veninului, dar risca agravarea leziunilor locale.
Sfaturi pentru acordarea primului ajutor
In primul rind, daca cineva din anturajul dumneavoastra este ranit sau descoperiti o persoana ce a suferit un accident, nu intrati in panica, evitati gesturile gratuite sau periculoase. Incurajati ranitul asigurindu-l ca totul va fi bine, dar nu va pierdeti cumpatul, deoarece s-ar putea sa nu aveti credibilitate. Daca este necesar, incalziti-l cu o patura sau o haina calduroasa, fara sa ii dati sa bea ceva alcoolic.
Spalati cu apa leziunea cutanata, dezinfectati si scoateti corpurile straine. Daca este vorba despre o fractura, imobilizati membrele afectate. Notati sau memorati cu atentie ora accidentarii si cea a aparitiei eventualelor simptome.
Organizati cu calm transportarea ranitului catre cel mai apropiat punct medical.
Alertati cit mai rapid persoanele autorizate: medici, pompieri, salvamontisti, salvamari etc.
In acest frumos anotimp care este vara riscam cu totii sa fim intepati de vreo insecta sau sa fim muscati de un sarpe. De cele mai multe ori, asemenea agresiuni sint de fapt reflexe de aparare ale animalelor. Apicultorii spun tot timpul ca in majoritatea cazurilor albinele nu inteapa decit daca se simt amenintate.
Asadar, este de datoria noastra sa adoptam un comportament preventiv. Puneti-va in garda copiii, care sint primele victime ale muscaturilor de sarpe sau ale intepaturilor de viespe. Fiti atenti mai ales daca va petreceti vacanta la tara sau pe Litoral, iar daca ati programat un sejur in unele regiuni din Africa, Asia sau America fiti cu ochii in patru. Acolo, animalele veninoase sint mai numeroase, iar respectarea unor precautii este si mai necesara decit pe teritoriile noastre.
Intepaturile de albine, viespi sau tauni
Intepaturile viespilor, ale albinelor si ale taunilor sint cele mai frecvente. Aparatul veninos al acestor insecte este situat la extremitatea posterioara a abdomenului femelelor, care poseda un ac retractil inarmat cu cirlige laterale (precum virful unei sageti). Acest ac ramine frecvent in pielea victimei, iar sacul cu venin care ii este atasat se va goli daca incercati sa extrageti acul din piele. Cel mai des, intepaturile de viespe, albina sau taune nu provoaca decit o inflamatie locala si dureroasa, care se vindeca dupa citeva zile.
Consecintele pot fi mult mai grave in caz de intepaturi multiple sau de intepaturi in gura sau in faringe. De asemenea, grave sint si cazurile cind persoana este alergica la veninul acestor insecte sau sufera de insuficienta respiratorie sau cardiaca. In anumite cazuri, moartea poate surveni dupa citeva minute.
Recomandari pentru a preveni intepaturile insectelor
Nu va apropiati de stupi si pastrati distanta fata de cuiburile viespilor sau ale taunilor. Aveti grija mai ales pe timp de furtuna, fenomen ce are tendinta de a le incita. Este important sa stiti ca substantele repulsive (spray, lotiune) nu au efect asupra viespilor, albinelor s.a. Daca sunteti alergic puteti incerca sa urmati un tratament de desensibilizare prescris de un medic alergolog in mediul spitalicesc sau purtati la dumneavoastra medicamente eliberate pe baza retetei medicale, precum adrenalina, antihistaminicele, corticoizi.
Daca descoperiti in apropierea locuintei dumneavoastra un cuib de viespi sau de tauni anuntati pompierii, iar daca in gradina dumneavoastra a poposit un roi de albine, un apicultor va sti sa il recupereze.
Daca sunteti urmarit de un roi de albine, refugiati-va intr-o casa, o masina sau in orice alt loc inchis pentru a va proteja.
Si ciupiturile tintarilor pot fi prevenite
Ca o curiozitate, femela-tintar inteapa in special seara. Pentru a petrece serile de vara fara sa va deranjeze aceste insecte suparatoare este bine sa urmati citeva recomandari.
Anumite substante precum esenta de lamiita sau anumite plante precum muscatele alunga tintarii. Vara puteti aseza muscatele pe balcon sau in umbrarul din curtea dumneavoastra si astfel aveti sansa sa mai scapati de tintari. Daca totusi iesiti la o plimbare pe inserat in parc sau la padure este bine sa purtati haine deschise la culoare, cu mineci lungi si pantaloni lungi, pe care, eventual, puteti pulveriza diferite substante antitintari. In noptile toride de vara este aproape imposibil sa ne imbracam cu haine din cap si pina in picioare, asa ca avem la dispozitie diferite lotiuni sau spray-uri care se aplica direct pe piele pentru tinerea tintarilor la distanta.
In locuintele dumneavoastra este preferabila instalarea unui aparat de aer conditionat, dar, daca posibilitatile financiare sint reduse, si montarea unor plase la ferestre va va permite sa dormiti linistiti. In excursii cu cortul, evitati stabilirea taberei in preajma lacurilor sau iazurilor mlastinoase.
Atentie cind sinteti la mare
Meduzele apar in numar foarte mare atunci cind apa marii atinge temperaturi ridicate si putem spune ca nu sint rare pe Litoralul romanesc. Pericolul provine din tentaculele acestor moluste, contactul lor provocind dureri intense, urticarie si umflaturi peste citeva minute, dar in cazurile mai grave si varsaturi sau ameteli.
Pentru a indeparta meduza de pe piele incercati sa dati la o parte tentaculele cu lama unui cutit si dezinfectati pielea cu alcool, apoi aplicati nisip sau, daca aveti la indemina, talc. O solutie antiseptica sau pastile analgezice se pot dovedi necesare.
Nu atingeti ceea ce nu cunoasteti, nici in apa, nici pe uscat.
Cind faceti baie in apa marii este bine sa inotati mai mult decit sa mergeti prin apa.
Evitati scaldatul cind meduzele sint foarte numeroase, mai ales dupa o furtuna sau dupa zile caniculare.
Muscaturile de sarpe sint periculoase
Ele antreneaza o durere imediata cu o echimoza care apare dupa 15-30 de minute mai tirziu, urmata de un edem local sau extins pe membrul sau partea corpului ce se umple de pete.
La copil sau in cazurile cind veninul este injectat direct intr-un vas de singe, muscaturile pot avea consecinte mult mai grave. Exista si posibilitatea ca muscatura sa fie superficiala, iar reptila sa nu-si fi injectat veninul. De aceea, trebuie tratate cu medicamente numai intoxicatiile reale, confirmate de medic. El decide utilizarea unui ser-antidot.
La munte sau in alte excursii este bine sa tineti seama de urmatoarele indicatii:
- Purtati incaltaminte inalta si pantalon lung daca mergeti in afara cararilor batatorite.
- Inspectati cu atentie locurile inainte de a instala cortul sau tabara si nu dormiti niciodata pe solul neacoperit.
- Evitati sa adunati lemne uscate din locurile intunecoase.
- Nu va lasati pantofii si hainele pe pamint; pe timpul noptii agatati-le undeva si scuturati-le bine inainte de a le purta pentru evitarea oricaror surprize.
- Nu atingeti animalele veninoase aparent moarte.
Daca totusi ati fost muscat de un sarpe nu faceti o incizie in zona muscaturii si nu sugeti locul respectiv. Aceasta practica poate fi periculoasa daca aveti leziuni la nivelul mucoasei bucale. Este mai bine ca pe locul muscaturii de sarpe sa puneti un bandaj din pinza strins moderat decit un garou care poate, intr-adevar, intirzia difuzia veninului, dar risca agravarea leziunilor locale.
Sfaturi pentru acordarea primului ajutor
In primul rind, daca cineva din anturajul dumneavoastra este ranit sau descoperiti o persoana ce a suferit un accident, nu intrati in panica, evitati gesturile gratuite sau periculoase. Incurajati ranitul asigurindu-l ca totul va fi bine, dar nu va pierdeti cumpatul, deoarece s-ar putea sa nu aveti credibilitate. Daca este necesar, incalziti-l cu o patura sau o haina calduroasa, fara sa ii dati sa bea ceva alcoolic.
Spalati cu apa leziunea cutanata, dezinfectati si scoateti corpurile straine. Daca este vorba despre o fractura, imobilizati membrele afectate. Notati sau memorati cu atentie ora accidentarii si cea a aparitiei eventualelor simptome.
Organizati cu calm transportarea ranitului catre cel mai apropiat punct medical.
Alertati cit mai rapid persoanele autorizate: medici, pompieri, salvamontisti, salvamari etc.
0 comments :
Trimiteți un comentariu