Indigestia balonare remediu

Indigestia balonare remediu

Există multe persoane care suferă în permanenţă de tulburări digestive. Mesele prea rapide, cu un meniu prost alcătuit, însoţite de prea multe lichide, grăsimile, alimentele înghiţite fără a fi mestecate suficient, intoleranţa la zahăr, amidon sau grăsimi, hrana prea abundentă, aerofagia, angoasa sau tensiunea nervoasă nu sînt decît cîteva dintre numeroasele cauze ale indigestiei. Cînd ajunge în faze cronice, aceasta mai este numită şi dispepsie. Simptomele cele mai obişnuite ale dispepsiei sînt arsurile la stomac, limba încărcată, gazele, greutatea şi durerea de stomac apărute după masă, gustul şi mirosul neplăcut al gurii, greaţa şi, uneori, greutatea în respiraţie şi palpitaţiile.

După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, printre alimentele care produc indigestii şi întreţin dispepsia sînt carnea de porc, pasăre şi peşte, acestea avînd cantităţi mari de fosfor şi sulf ce duc la producerea de acizi. Conţinutul acid al brînzeturilor, ouălor, cerealelor şi tuturor seminţelor este apropiat de cel al cărnii. Pentru evitarea şi combaterea acestor neplăceri digestive există plante medicinale care stimulează şi tonifică stomacul. Astfel, din cele mai vechi timpuri, pentru uşurarea digestiei, în mîncare se adaugă plante ca ghimbirul, mărarul, salvia sau menta.

Adăugată în mazăre, menta reduce formarea de gaze şi facilitează digestia. Măghiranul este folosit şi el în acest scop. Planta este utilizată în bucătărie pentru a compensa, prin calităţile sale stimulatorii, dificultatea digerării cărnii “grele” de porc sau de gîscă. Ceaiul de seminţe sau rădăcină de angelică reprezintă şi el un leac binecunoscut împotriva flatulenţelor (gazelor intestinale). De asemenea, fructele de fenicul, plantă denumită şi “prietenul stomacului”, sînt folosite atît în bucătărie, cît şi în medicina populară. Vechile reţete recomandă fructele de fenicul ca favorizînd digestia peştelui, a fasolei, mazării, verzei şi brînzeturilor.