Catarul de ochi

Catarul de ochi

Un medic militar celebru mi-a zis acum vreo 35 de .ani: Catarul sau guturaiul e un rău, din care se pot dezvolta tot felul de boli, ca frigurile, tifosul oftica etc. De aceea trebuie ca omul să-şi întărească trupul, ca să nu se poată lega de el guturaiul prin răceală. Cine are un guturai, să nu se lase până nu-l vindecă pe deplin.

A fi orb este una din cele mai mari nefericiri. Avem numai doi ochi. Este o pierdere ireparabilă, dacă pierdem unul din ei. De aceea să-i păzim bine. Dureri de ochi au adeseori şi copiii, mai ales la şcoală. O mulţime de oameni suferă de ochi.

Cele mai multe boli provin din corp. La oamenii sănătoşi se elimină toate sucurile de  prisos  din  corp prin transpiraţie,  respiraţie  etc.  E minunată  operaţia acestei maşini miraculoase, Altfel stau însă IucruriIe, când omul e bolnav. Lichidele pe care corpul slab nu le mai poate elimina, se îngrămădesc în corp, în cap etc. Ce se adună în cap, tinde să iasă mai mult prin ochi. Aceste  lichide, însă sunt iuţi, caustice: iar ochiul e prea delicat şi de aceea simţim usturimi. Dacă ieşirea sucurilor iuţi este împiedicată, ochii se inflamează; adeseori se roşesc ca sângele şi ochii slăbiţi nu pot suferi lumina.

Vindecarea e cu putinţă numai dacă lichidul se elimină cât mai repede.

Unii bolnavi de ochi mai că nu mai văd, sau numai ca prin ceaţă, alţii cred că le zbârnâie musculiţe pe dinaintea ochilor, alţii văd altceva. Toate aceste rele izvorăsc din  aceeaşi  sorginte  veninoasă,  din  aceeaşi  materie  otrăvitoare.  Să  înlăturăm această materie, să întărim ochiul, şi va fi vindecat. Iată un exemplu: .

Fetiţa Antonia, de 5 ani, era palidă la faţă şi umflată, se vedea că nu era sănătoasă. Copila avea ochii inflamaţi şi nu putea suporta lumina. N-avea nici poftă de mâncare. Noaptea nu dormea bine, şi plângea.

Ce ar fi de făcut?

În fiecare zi copila să fie înfăşurată de la subsuori în jos. Mai întâi pătura se înmoaie în apă căldicică, în care au fiert paie de ovăz. Peste pătura udă se înfăşoară o pătură uscată groasă şi copila se culcă, şi va adormi. Va fi lăsată astfel până se deşteaptă. În tot cazul să stea înfăşurată un ceas. Acest procedeu ţine o săptămână.

În a doua săptămână să i se facă o baie caldă cu paie de ovăz în care să stea

15-20 minute, după care să se toarne peste corp apă nu de tot rece, şi să se îmbrace repede, pentru ca să nu răcească.

Această udare cu apă rece, după o baie caldă, e importantă şi la copii. Materiile morbide se dizolvă şi se elimină din corp: udarea rece întăreşte şi închide porii.

La început copilul va plânge, ca toţi copiii, dar se va deprinde în câteva zile. Baia să se repete a doua sau a treia zi. Copilul se va simţi tot mai bine, mai sănătos; ochii vor deveni mai curaţi.

În acelaşi timp mama îngrijită poate întrebuinţa şi următorul mijloc pentru ochi; să ia o bucată  de piatră acră, cât două boabe de porumb; să o topească într-o jumătate oca de apă si să spele ochii în fiecare zi de trei patru ori.

Nici după ce copilul s-a făcut sănătos, mama să nu înceteze de a spăla şi îngriji copilul după cum s-a prescris mai sus, dar nu aşa des.

Dacă pacientul n-ar avea cinci ani, ci numai cinci săptămani, mama nu trebuie să se sperie, ci să-i aplice înfăşurarea şi baia prescrisă.

Băiatul Anton, în etate de patru ani, e scrofulos, are bube pe cap; nici gura, nici ochii nu-i sunt sănătoşi. Copilul nu moare, dar suferă.

Înainte  de  culcare,  mama  să  îmbrace  copilul  în  fiecare  zi  într-o  cămaşă înmuiată în apă cu sare. Apoi să culce copilul şi să-l înfăşoare bine în plapumă. În săptămâna a doua să facă aceasta, tot a doua zi; în săptămâna a treia, tot a treia zi, şi aşa mai departe. Totodată să dea copilului, în mâncare sau băutură, făină de cretă cât ia pe vârful cuţitului, în fiecare zi, şi băiatul se  va face sănătos, spre bucuria părinţilor.

Berta merge la şcoală, dar nu arată bine la faţă, adeseori o dor ochii şi nu poate citi. Ochii îi sunt roşii. Timp de zece zile mama să îmbrace copila de şase ori în cămaşă udă, şi dacă acest remediu nu va fi suficient, să-i facă băi calde ca de 24 grade; în apă se pot pune şi ramuri de  brad; după fiecare baie copila să fie iute spălată cu apă rece. Ochii să se spele în fiecare zi de trei ori cu apă caldă. Aceasta vindecă şi întăreşte ochii.

George, un băiat de 9 ani, suferea de ochi. Nu mai putea citi, nu cunoştea bine pe oameni, era pe jumătate orb. Părinţii cheltuiseră deja 500 de franci cu ochii băiatului. Nici doctorul, nici farmacia n-au folosit la nimic. Ochii erau bolnavi, dar tot aşa de bolnav era şi copilul întreg; mâinile şi picioarele îi erau totdeauna reci; lipsă de poftă de mâncare, corpul slăbit. Nu numai  ochii,  ci băiatul întreg era prăpădit. Umbla cu ochelari albaştri şi trebuia să fie condus de cineva.

În patru luni George s-a făcut bine de tot, atât la corp, cât şi la ochi. Băiatul a trebuit să facă două băi calde pe săptămână. De patru ori pe săptămână l-am pus să îmbrace o cămaşă, înmuiată în apă, în care am pus puţină sare. Rămânea înfăşurat un ceas sau un ceas şi jumătate. Totodată l-am făcut să umble adeseori desculţ prin iarbă  udă  sau  prin  ploaie.  După  patru  săptămâni  George   făcea  3-4  băi  pe săptămână, în apă caldă, numai de 15 grade, în care nu sta decât un minut; apoi făcea totdeauna mişcare. În fiecare zi băiatul îşi spăla ochii cu apă, în care se topise puţin piatră  acra. Corpul băiatului devenea tot mai sănătos şi ochii de asemenea, încât în cele din urmă, erau bunişori şi limpezi, ca şi cum n-ar fi suferit niciodată.

Cristina în etate de 21 de ani arată foarte bine la faţă; dar necontenit se plânge de ochi. Are prea mult sânge la cap, prea puţin sânge la picioare şi de aceea picioarele îi sunt reci.

Pacienta, face tot a doua zi o baie de picioare călduţă, punând în apă cenuşă şi sare. Aceasta îi atrage sângele de la cap în jos . De trei ori pe săptămână stă în apă până sub braţe (semi-baie) o jumătate de minut. La lucru se descalţă. Sângele nu se mai urcă la cap şi durerea de ochi dispare.