PATOLOGIA PSIHIATRICA

PATOLOGIA PSIHIATRICA

CRITERII de DIFERENTIERE ale NEVROZELOR de PSIHOZE

lI. GRAVITATEA ( Severitatea simptomatologiei).

lII. CONSTIINTA BOLII PSIHICE.

lIII.RELATIA CU REALITATEA INCONJURATOARE.

EXAMINAREA BOLNAVULUI PSIHIC.

lDIFICULTATEA = CULEGEREA CORECTA DE DATE, SIMPTOME, OBSERVATII.

lI. PRIVIRE GENERALA ASUPRA BOLNAVULUI :

lEvaluarea psihiatrica: * Indemanarea medicului in a ajuta pacientul sa-si depaseasca jena; * Confidentialitatea; * Culegere de date, dirijarea interviului.

lInterviul: prezentarea; atmosfera calma; atitudinea psihiatrului; aprecierea comunicarii verbale, nonverbale.

lIstoricul bolii: Debut, boli psihice anterioare, medicatie, comportament social, beneficiu secundar.

lIstoria vietii personale: *Dezvoltare;*Istoric social;*Istoric familial;*Utilizare de alcool/medicamente.

lII.EXAMINAREA PSIHIATRICA:

lINTERVIUL PSIHIATRIC = Neprotocolar;

                                        =  Tacerea atenta – ca convinge bolnavul ca a fost ascultat;

                                        = Relatia de incredere, empatie ( nu intimplator bolnavii dezvaluie doar anumitor medici unele simptome!)

INTERVIEVAREA RUDELOR (APARTINATORILOR)

*EXAMINAREA STARII MENTALE: Descriere generala, Conversatie, Examenul functiilor psihice.

lIII. ALTE EXAMINARI:

l          = EXAMENUL OBIECTIV (+ ex. neurologic); suferinte concomitente/ suferinte consecutive bolii psihice.

l          = EXAMENUL PSIHOLOGIC.

l          = EXPLORARI PARACLINICE.

lIV.  ELABORAREA DIAGNOSTICULUI:

lSindrom.

lBoala psihica.

lBoli asociate/ secundare.

TULBURARILE ANXIOASE

lTIPURI CLINICE: (DSM-IV)

lATACUL DE PANICA

lTULBURAREA DE PANICA

lAGORAFOBIA

lTULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA.

lFOBIA SPECIFICA.

lFOBIA SOCIALA.

lTULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA.

lTULBURARI POSTTRAUMATICE SI TULBURARI ACUTE DE STRESS.

lTULBURARE ANXIOASA DATORATA UNEI CONDITII MEDICALA GENERALE.

lTULBURAREA MIXTA ANXIOS-DEPRESIVA.

ATACUL DE PANICA

lO perioada distincta de frica sau disconfort intens in care cel putin patru din urmatoarele simptome se dezvolta brusc si atind intensitatea maxima in decurs de pina la 10 minute

l1. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat.

l2. Tremuraturi sau scuturaturi ale intregului corp.

l3. Transpiratii.

l4. Senzatie de lipsa de aer sau sufocare.

l5. Senzatia de a se inabusi.

l6. Durere sau disconfort toracic.

l7 Durere sau disconfort abdominal.

l8. Senzatie de ameteala, instabilitate, “cap usor” sau lesin.

l9. Derealizare ( senzatie de irealitate) sau depersonalizare (detasare de sine).

l10. Teama de a-si pierde controlul, de a inebuni.11. Teama de moarte.

l12. Parestezii ( senzatii de amorteala, intepaturi(.

l13. Valuri de frig sau de caldura.

ATACUL DE PANICA

lTIPURI:

lATACURI DE PANICA INEXPECTATE (NESEMNALIZATE): debutul nu este asociat cu un factor declansant situational; survin “din senin”.

lATACURI DE PANICA CIRCUMSCRISE (SEMNALIZATE) SITUATIONAL: atacurile apar aproape constant la expunerea sau anticiparea unui stimul, dar nu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in mod necesar imediat dupa expunere.

lATACURI DE PANICA PREDISPUSE SITUATIONAL: foarte posibil sa apara la expunerea la un stimul, dar nu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in mod necesar imediat dupa expunere.

AGORAFOBIA

 Anxietatea care apare in situatii in care scaparea este dificila sau jenanta sau in care nu este posibil ajutorul in cazul unui atac de panica.

Ex: a se afla intr-o multime, singur inafara casei., a calatori cu autobuzul, automobilul,avionul, a se afla intr-un lift sau pe un pod.

Comportamentul de evitare sau necesitatea prezentei unei persoane insotitoare.

Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata de o alta tulburare.

TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA

lImplica ingrijorare excesiva legata de circumstante, evenimente sau conflicte reale.

lCriterii de diagnostic( DSM-IV):

lAnxietate si ingrijorare in majoritatea timpului o perioada de 6 luni in legatura cu anumite evenimente: performante scolare, profesionale.

lPersoana simte ca ii este greu sa-si controleze teama.

lAnxietatea se asociaza cu cel putin 3 din urmatoarele simptome: = neliniste; = usoara fatigabilitate; = dificultati de concentrare; = iritabilitate; = tensiune musculara; = tulburari de somn.

lAnxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice provoaca suferinta semnificativa clinic sau tulburari sociale, ocupationale, etc.

CAUZE MEDICALE ALE ANXIETATII

CARDIOVASCULARE

                        Angina pectorala

                        Aritmii

                        Valvulopatii.

ENDOCRINE

                        Hipercalcemie

                        Hipertiroidis

METABOLICE

                        Hiperpotasemia

                        Hipoglicemia

                        Hiponatremia

                        Hipoxia

                        Porfiria.

 NEUROLOGICE

  Akathisia

  Epilepsia

RESPIRATORII

   Astmul

   Boli cronice obstructive ale cailor respiratorii

   Embolia pulmonara

MEDICAMENTE  care pot provoca ANXIETATE

lAMFETAMINE;

lANTICOLINERGICE;

lANTIHIPERTENSIVE ( Rezerpina );

lTUBERCULOSTATICE;

lCAFEINA;

lDIGITALICE;

lSIMPATOMIMETICE ( Efedrina);

l LEVODOPA;

lNEUROLEPTICE ( Akathisia);

lBRONHODILATATOARE ( Salbutamol, Theophilina);

lHORMONI TIROIDIENI;

l ANTIINFLAMATORII NONSTEROIDE;

lINHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI.

NEUROCHIMIA ANXIETATII

lGABA : Agentii care scad GABA cresc anxietatea. Cei care potenteaza sau au actiune similara cu GABA reduc anxietatea.

lSEROTONINA are nivel mai redus in lcr.la cei cu tulburare anxioasa. BUSPIRONA este un agonist partial al serotoninei = tratament eficient al anx.

lNORADRENALINA: receptorul noradrenercic presinaptic alfa 2 – implicat in anxietate; receptorul postsinaptic beta – mediaza simptomele autonomice din anxietate.

TULBURAREA DE PANICA

lSe caracterizeaza prin atacuri de panica  spontane .Se poate asocia cu agorafobia.

lCRITERII DE DIAGNOSTIC:

la. Atacuri de panica recurente, neasteptate; cel putin unul dintre atacuri a fost a fost urmat timp de minimum o luna de preocuparea pentru revenirea atacului, de ingrijorarea fata de consecintele sale, de o modificare semnificativa a comportamentului.

lb. Atacurile nu se pot explica printr-o alta tulburare mintala.

TULBURAREA DE PANICA

lSIMPTOME ASOCIATE:

lAnxietatea anticipatorie;

lHipocondria ( convingerea ca sufera de o boala serioasa, nediagnosticata);

lDemoralizarea ( mai ales in tulb. de panica cu agorafobie).

TULBURAREA DE PANICA

lCOMORBIDITATI:

lSOMATICE:

 = Boli cardiovasculare = Boli respiratorii = Boli gastrointestinale= Afectiuni vestibulare.

•PSIHIATRICE:

 = Agorafobia; = Alte tulburari anxioase (Fobia sociala, tulburarea anxioasa generalizata, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de stres posttraumatic); = Dependenta cronica alcoolica

           

TRATAMENTUL TULBURARILOR DE PANICA

lI. FARMACOLOGIC:

lSSRI: Paroxetina, Fluvoxamina, Fluoxetina, Citalopram.

lANTIDEPRESIVELE TRICICLICE: Imipramina, Clomipramina.

lBENZODIAZEPINELE: Alprazolam, Clonazepam, Lorazepam.

lINHIBITORI AI MONOAMINOXIDAXEI SI INHIBITORI REVERSIBILI AI MAO:

lANTIDEPRESIVE NOI: Venlafaxina (inhibitor al serotoninei si noradrenalinei); Nefazodon; Mirtazapina.

lBUSPIRONA.

lALTE: Betablocante, Blocanti ai canalului de calciu, Anticonvulsivante, Clonidina, Antipsihotice.

lTRATAMENTUL PSIHOLOGIC

lTERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA include urmatoarele componente: psihoeducatie si monitorizare; restructurare cognitiva; tehnici de management al anxietatii; expunerea la stimuli/situatii.

lPSIHOTERAPIA DE GRUP

lPSIHOTERAPIE PSIHODINAMICA.

FOBIA SPECIFICA

lCRITERII DE DIAGNOSTIC:

lA. Frica marcata, persistenta, excesiva sau nerezonabila declansata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii specifice.

lB. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape constant raspuns anxios imediat (care poate sa ia forma de atac de panica).

lC. Persoana recunoaste ca frica sa este nerezonabila sau excesiva.

lD. Situatiile fobice sunt evitate sau suportate cu suferinta excesiva.

lE. Evitarea, anticiparea anxioasa sau suferinta afecteaza semnificativ activitatea obisnuita a persoanei.

lSTIMULI FOBICI: = ANIMALI; = MEDIU NATURAL; = SANGE,INJECTII, RANI; =SITUATII (transport public,tunel, pod; = ALTII ( situatii ce pot produce sufocare, voma, boli…)

FOBIA SOCIALA

lESTE FRICA IRATIONALA DE SITUATII PUBLICE.

lCRITERII DE DIAGNOSTIC:

lA. Frica persistenta si intensa de situatiile sociale sau de functionare in care poate fi pus in dificultate ( a vorbi in public,a minca, a bea, a scrie, a folosi toalete publice).

lB. Expunerea la situatia temuta provoaca anxietate care poate lua forma atacului de panica.

lC. Persoana recunoaste ca frica sa este irationala si excesiva.

lD. Aceste situatii sunt evitate sau suportate cu suferinta extrema.

lE. Evitarea, anticiparea, suferinta interfereaza cu activitatea obisnuita.

TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA

lImplica idei, imagini, ruminatii, impulsiuni, obsesii sau modele repetitive de comportament sau actiune ( compulsiuni).

lObsesiile si compulsiunile sunt straine Eu-lui .

lDaca pacientul incearca sa le reziste produc anxietate.

TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA

lCRITERII DE DIAGNOSTIC:

lA. Prezenta de OBSESII si/sau COMPULSIUNI.

lB. Persoana recunoaste caracterul patologic al lor.

lC. Obsesiile si compulsiunile provoaca suferinta intensa, consuma timp si interfereaza semnificativ cu activitatile uzuale.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

                        = Alte tulburari anxioase;

           = Episodul depresiv major;

                        = Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva.

TULBURAREA DE STRES POSTTRAUMATICA

lPersoana a fost expusa unui eveniment traumatic [a trait, a asistat sau s-a confruntat cu evenim. care au implicat moarte sau lezare grava]; raspunsul persoanei: frica, neajutorare, oroare intense.

lEvenimetul este retrait persistent[ rememorari dureroase, imagini, vise, sentimente, actiuni].

lEvitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma .

lHiperexcitabilitate persistenta, inexistenta anterior.

lDurata simptomelor depaseste o luna.( in stresul acut posttraumatic durata = 2 zile, max. 4 saptamini).

TULBURARILE SOMATOFORME

lUN GRUP DE TULBURARI INCLUZAND SIMPTOME FIZICE CARE NU AU SUBSTRAT ORGANIC. Ele sunt suficient de serioase pentru a produce afectarea abilitatilor sociale si ocupationale.

lFACTORII PSIHOLOGICI au o contributie importanta in a determina debutul, severitatea, durata simptomelor.

lDSM IV include aici:

lTULBURARILE DE SOMATIZARE;

lTULBURARILE DE CONVERSIE;

l HIPOCONDRIA;

lTULBURARILE DISMORFICE CORPORALE;

lTULBURAREA ALGICA.

TULBURAREA DE SOMATIZARE

lSe deosebeste de alte tulb. somatoforme prin multitudinea plangerilor si afectarea mai multor organe/sisteme.

lIn psihiatria clasica = HISTERIA [hystera=uter].

lEVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE:

lHippocrate: I descriere a histeriei, consierata boala exclusiv feminina, cauzata de sexualitatea perturbata.

lAreteu din Capadochia – descrie histeria la barbati: Catochus (catalepsia).

lGalien: Histeria=boala de organ (cauza mecanica – retentia lichidelor seminale / coruptia sangelui / iritarea nervilor / convulsii).

lEVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE

lAparitia crestinismului – Manifestarile sunt datorate posesiunii satanice: histeria= demonomanie. MALLEUS MALEFICARUM. Paracelsus – rolul inconstientului in nevroze.

lTh. Sydenham: Trasaturile comune histericilor:

* caracterul proteiform al bolii;

* histeria poate imita orice boala;

* histeria masculina = hypocondriasis;

* rolul emotiilor; “crizele din calcul”.

lEVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE – Continuare.

lCHARCOT - 1863 - Etiologia histeriei = suferinta generala a SNC; = unele accidente histerice – etiologie psihologica.

                                  -  descrie: Marele Atac histeric (faza epileptoida, a marilor miscari, atitudinilor pasionale, delirul terminal); si Stigmatele motorii, afonia, mutismul, tulb. senzoriale si senzitive.

BABINSKI -1901- PITIATISMUL: Starea psihica aparuta la un individ capabil de autosugestie, si care poate fi reprodusa prin sugestie si dispare prin persuasiune.

P. JANET - Stigmatele histeriei = simptomele histerice + modificarile de caracter.

S. FREUD - CONVERSIUNEA.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:
DSM-IV

lA. Un istoric de numeroase acuze somatice, incepand inainte de 30 ani, se manifesta cativa ani, determina alterarea vietii sociale.

lB. Fiecare din urmatoarele criterii, simptomele pot apare in orice moment:

lpatru simpt. algice ( cu 4 localizari: cap, abdomen, articulatii, extremitati, torace, etc.);

ldoua simptome gastrointestinale ( altele decat durere: grata, balonare, varsaturi,diaree)

lun simptom sexual ( altul decat durerea: disfuctie erectila sau ejaculatorie, tulb. de ciclu, indiferenta sexuala);

lun simptom pseudoneurologic ( tulb. de echilibru, coordonare, paralizii localizate, senz. de nod in gat, dificultati in deglutitie, afonie, retentie urinara, cecitate, convulsii,etc.)

CRITERII DE DIAGNOSTIC: PSIHIATRIA CLASICA

lI. SIMPTOME PAROXISTICE

l1. Criza majora histerica ! Diferentiere de Criza epileptica Grand Mal.

l2. Paroxisme neurologice: Motorii (pareze, paralizii, miscari anormale, spasme, contracturi); Astazia-Abazia; Tulb. senzitive ( anestezii, hiperestezii, parestezii); Tulb. senzoriale( cecitate, surditate, afonie); Algii.

l3. Paroxisme viscero-vegetative si trofice (Angor, Tuse, Ticuri respiratorii, Spasme faringiene, laringiene),

l4. Paroxisme psihiatrice: Confuzii, Stari onirice, Stupoare,Stari maniacale/depresive.

lII. SIMPTOME PERMANENTE (Personalitatea).

lTeatralism;

lPatetism;

lImaturitate afectiva; dependenta afectiva.

lExaltarea imaginatiei;

l Egocentrism; Narcisism;

l Sugestibilitate crescuta.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

lEpilepsia.

lSpasmofilia.

lSincope.

lBoli neurologice.

lSimulatia.

lSchizofrenia.

lTulburarea de personalitate histrionica

TULBURAREA DE CONVERSIE

lCaracterizata prin prezenta unui sau mai multor simptome neurologice care nu pot fi explicate printr-0 tulburare neurologica cunoscuta ( paralizii, orbire, parestezii).

lTermenul a fost introdus de S.FREUD care a presupus ca simpt.de conversie reflecta conflicte inconstiente.

lLa dezvoltarea conceptului au contribuit: BRIQUET, J.M.CHARCOT.

lFactorul psihologic ( initierea sau exacerbarea simptomelor este precedata de conflicte sau alti stresori).

HIPOCONDRIA

Rezulta din interpretarea nerealista sau inadecvata a simptomelor fizice sau a senzatiilor.

CRITERII DE DIAGNOSTIC ( DSM-IV):

                        A. Preocuparea de teama de a avea o boala serioasa, bazandu-se pe proasta interpretarea a simptomelor corporale.

                        B. Preocuparea persista in ciuda asigurarilor  si evaluarilor medicale.

                        C. Preocuparea nu este de intensitate deliranta.

                        D. Preocuparea determina alterarea functionarii sociale, etc.

                        E, Durata tulburarii : cel putin 6 luni.

                                                *Rezistenta la tratament!

   

TULBURARILE DISOCIATIVE.

lCaracterizate de perturbarea constiintei, memoriei, identitatii sau perceptiei mediului.

lDisocierea este o aparare impotriva traumelor care ajuta persoana sa se indeparteze de trauma; ea intirzie travaliul psihologic necesar pentru depasirea traumei.

lTipuri (DSM-IV): = Amnezia disociativa;

                              = Fuga disociativa;

                      = Tulb. disociativa a identitatii;   = Tulburarea de depersonalizare.

AMNEZIA DISOCIATIVA

lPierderea unor amintiri personale importante, de obicei traumatizante, cu pastrarea capacitatii de invatare a materialului nou. Cel mai frecvet tip de tulb. de memorie = amnezia localizata ( pentru evenimentele unei scurte perioade de timp).

lEtiologie: trauma emotionala.[ dezastre, razboi].

lSe termina brusc. Recurente - rareori.

FUGA DISOCIATIVA

lPlecare brusca, neasteptata, incapacitatea de a-si aminti aspecte importante ale identitatii anterioare ( nume, familie, ocupatie). Deseori isi asuma o noua identitate. Comportament normal in perioada fugii.

lEtiologie: trauma emotionala precipitanta.

                   tulb. de personalitate borderline, histrionica, sunt predispozante.

Evolutie scurta de obicei, dar si cateva luni.

TULBURAREA DISOCIATIVA A IDENTITATII

lPersonalitati sau identitati distincte la aceeasi persoana, fiecare din ele putand domina, atunci cand este prezenta, comportamentul si atitudinea fata de sine ( ca si cum nu ar mai exista vreo alta personalitate).

lPersonalitatea initiala este amnezica pentru celelalte personalitati. Fiecare personalitate are propriul set de amintiri si caracteristici fiziologice diferite, raspunsuri diferite la testarea psihometrica.

l Dgs. Diferential: = Schizofrenia; = Simularea; = Tulb. de personalitate borderline.

TULBURAREA DE DEPERSONALIZARE

lEpisoade persistente, recurente de detasare de propriul corp sau Eu.

lFrecvent: distorsiunea senzatiei de timp si spatiu, senzatia de deformare a extremitatilor, derealizarea.

lSe pot asocia: anxietate, ameteala, preocupari somatice.

lDiagnostic diferential : Depersonalizarea-simptom *in boli psihice( schizofrenie, depresie, psihastenie, episoade maniacale); * in boli neurologice ( epilepsie, tumori cerebrale,encefalita) * boli toxice si metabolice (intoxicatie cu monoxid de carbon, botulism, hipoglicemie, hipotiroidism)

PRINCIPII TERAPEUTICE

lTULBURARILE DE CONVERSIE:

lTRATAMENTUL PAROXISMELOR :

= Terapia sugestiva armata - parenterala; - loco dolenti; - provocatoare de durere. Sugestia = efectul scontat; timpul de actiune; modul de actiune. Terapia electrica. Sugestia verbala va insoti orice metoda utilizata! Tratamentul nu se va efectua in prezenta apartinatorilor!

= Terapia psihotropa ( simptomatice: anxiolitice, sedative, hipnotice, roborante)

l- TRATAMENTUL DUPA REZOLVAREA STARII DE URGENTA:

lFARMACOLOGIC;

lPSIHOTERAPEUTIC.

Aprecierea problemelor referitoare la capacitatea de munca, statutul familial, responsabilitate, beneficiu secundar.

TULBURARILE DE PERSONALITATE.

           

            NORMALITATE: Notiunea are in centrul sau referinta la norma (regula caracteristica sau acceptata la un numar semnificatif de persoane).

l = Statistica ( raportata la media statistica); = Ideala - Functionala (raportata la modelul tipic);  = Responsiva ( corespondenta normelor homeostaziei functionale; face fata cerintelor sociale).

lANORMALITATE: tulburare de fundal, se refera la structura si organizarea psihica,se releva mai ales in tulburarile de comportament.

lSANATATE MENTALA: capacitatea de constientizare, acceptare si corectitudine in modul in care se concepe pe sine; adecvare in modul in care face fata cerintelor vietii; integrarea si unitatea personalitatii; autonomia si increderea in sine; percepere raelista sociala.

lBOALA  --- Episoade; Stari defective.

TULBURARILE DE PERSONALITATE: Definitie; Evolutia conceptului

lTULBURAREA DE PERSONALITATE (PSIHOPATIA) = personalitate inflexibila, maladaptativa care determina o afectare semnificativa functionala sau simptome subiective.

lPh.PINEL ( 1809): Manie fara delir.

lJ.K.PRITCHARD ( 1835): Moral Insanity.

lK.SCHNEIDER ( 1927): 10 forme clinice ale psihopatiilor.

lDENUMIRI: = ANETOPATII ( anglo-americanii); = OLIGOTIMII (europenii);

                      = DEZECHILIBRU MINTAL (francezii);

                      = PSIHOPATIE ( Kraepelin);

                      = SOCIOPATIE ( americanii);

                      = CARACTEROPATIE ( Bilikievici).

ETIOLOGIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE.

lMULTIFACTORIALA.

lI. FACTORI BIOLOGICI: = Genetici = concordanta crescuta la gemenii monozigoti====Psihopatii nucleare.

                                           = Valori modificate ale testosteronului, estradiolului, MAO , endorfine, 5-HIAA, modificari EEG.

II. FACTORI PSIHOSOCIALI:==== Psihopatii marginale.

( probleme in relatiile intrafamiliale, educatie).

EPIDEMIOLOGIE

lPREVALENTA TULB. DE PERSONALITATE: = 6-9% pana la 15%.

l15% din pacientii internati in servicii de psihiatrie prezinta tulb. de personalitate;

l30-50% din pacientii care se adreseaza serviciilor ambulatorii prezinta tulb. de personalitate.

TRASATURI COMUNE CARACTERISTICE TULBURARILOR DE PERSONALITATE

l1. Trasaturile sunt pervazive ( extensive) si persistente.

l2. Sunt ego-sintonice (acceptabile pentru ego) si nu egodistonice (straine egoului).

l3. Sunt alloplastice si nu autoplastice ( pacientul incearca sa schimbe mediul si nu pe sine).Rezulta nemultumiri, conflicte.

l4. Trasaturile sint mentinute cu rigiditate.

l5. Mecanismele de aparare includ: fantezia, izolarea, proiectia, intoarcerea impotriva sinelui,acting-out.

l6. Pacientul manifesta fixatie in dezvoltare si imaturitate.

l7. Nu constientizeaza si nu solicita ajutor.

l8. Dezvoltarea inegala a personalitatii cu deficit al valorilor etice; logica este subordonata impulsurilor.

lFunctii psihice indemne: =Intelectul: = Functiile cognitive.

FORME CLINICE ALE TULBURARILOR DE PERSONALITATE

lI. TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDA.

lNeincredere si suspiciune; asteapta sa fie inselat, sa se actioneze impotriva sa; gaseste intelesuri ascunse in evenimente banale; pastreaza constant resentimente fata de jigniri ( colectionari de nedreptati).

lHipersensibilitate

lImposibilitatea de a se relaxa.

lReci, lipsiti de simtul umorului, orgoliosi.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: = Tulburarea deliranta; = Schizofrenia paranoida; = Alte tulburari de personalit.

COMPLICATII: Depresie, Tulb. delirante, Tulb, anxioase, Abuz de toxice.

lII. TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDA.

lDetasat de relatiile sociale.

lNu doreste si nu-I fac placere relatiile apropiate.

lAlege aproape intotdeauna activitati solitare.

lInteres redus sau absent fata de relatiile sexuale.

lRaceala emotionala, detasare afectiva.

lPare indiferent la laudele sau criticile altora.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulb. de personalitate paranoida, evitanta (pacientul doreste relatii cu semenii), schizotipala (ciudatenii, excentricitati).

lIII.TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALA.

lTRASATURI CLINICE.

lDeficite sociale si interpersonale, capacitate redusa pentru relatii apropiate.

lIdei de referinta.

lCredinte ciudate sau gandire magica – influeteaza comportamentul .

lExperiente perceptuale neobisnuite, iluzii corporale.

lGandire/vorbire ciudata ( vaga, circumstantiala, metaforica sau stereotipa).

lSuspiciozitate, ideatie paranoida.

lAfect inadecvat.

lComportament ciudat, excentric sau neobisnuit.

lLipsa prietenilor apropiati; anxietate sociala.

lIII.

lDiagnostic diferential:

lTulburarea de personalitate paranoida .

lTulburarea de personalitate schizoida ( nu are excentricitati).

lTulburarea de personalitate borderline ( instabilitate emotionala, afecte intense, impulsivitate).

lSchizofrenia.[ markeri biologici comuni].

IN EVOLUTIE: = schizofrenie;

                        = suicid ( ¬10%).

lIV. TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALA : comportament maladaptativ din copilarie, nu recunoaste drepturile altora.

lNeconformare la regulile sociale, comiterea repetata de fapte antisociale.

lMinciuni repetate, escrocherie, inselatorie – pentru profitul sau placerea personala.

lImpulsivitate, iritabilitate, agresivitate.

lIresponsabilitate persistenta ( incapacitatea sustinerii unei activitati profesionale, a onorarii obligatiilor financiare)

lLipsit de remuscari, de sensibilitate pentru altii.

lIV.

lDIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

lTulburarile de personalitate consecutive dependentei la toxice.

lRetardarea mintala.

l Psihoze.

l Tulburarea de personalitate borderline, narcisica.

lTulburari organice de personalitate.

COMPLICATII: = moartea violenta; = abuzul de substante; = suicidul; =probleme legale, financiare.

lV. TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE: instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor, impulsivitate – incepand in perioada adultului tinar.

l= Relatiile cu ceilalti sunt tumultuoase;

l= Frecvent: gesturi, amenintari sau acte autodistructive, automutilante sau suicidare.

lNu tolereaza sa fie singuri, eforturi de a evita abandonul real sau imaginat.

lFrecvent: abuz de substante, sofat periculos, hiperfagie compulsiva ( binge eating).

l Sexualitate haotica.

lAfecte instabile, “furtuni” de afecte,disforie.

DIAGNOSTIC DIFERENTUAL: Tulb. psihotica (alterarea testarii realitatii este persistenta).

lVI.TULBURAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICA: comportament dramatic, teatral, impresionant.

lCauta sa fie in centrul atentiei, seducatori.

lComportament dependent.

l Afectiv sunt imaturi, superficiali, nesinceri.

l Foarte sugestionabili

lEgocentrism si autosupraevaluare.

lRelatiile interpersonale sunt perturbate.

lVII.TULBURAREA DE PERSONALITATE NARCISICA: model de grandiozitate si hiperpreocupare pentru stima de sine.

lModel grandios al importantei proprii.

lReactioneaza la critica sau infrangere cu furie sau depresie.

lProfita de ceilalti pentru a-si atinge scopurile.

lLipsit de empatie.

lComportamente sau atitudini arogante sau superioare.

lVIII. TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIVA: perfectionism, ordine, exigenta, lipsa de flexibilitate,

lPreocupat de reguli, ordine, programe, in asa masura incat pierde scopul major al activitatii.

lPerfectionismul interfereaza cu indeplinirea sarcinii

lHiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica sau valori.

lRigid, incapatinat.

lCircumstantial, sclav al amanuntelor,prefera rutina sau ritualul in detrimentul noutatii. Meticulos.

lLipsit de umor, de abilitatea relatiilor interpersonale, de caldura afectiva.

lAduna obiecte, incababil de a se debarasa de ele, zgircit.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL = Tulburarea obsesiv-compulsiva.

lIX. TULBURAREA DE PERSONALITATE EVITANTA: Inhibitie sociala, sentimente de inadecvare si hipersenzitivitate la evaluarea negativa incepand in perioada de adult tanar.

lEvita activitatile care implica contact interpersonal semnificativ.

lRetinut in relatiile intime de frica de a fi ridiculizat.

lSe considera inadecvat din punct de vedere social, neatragator din punct de vedere personal.

lNeobisnuit de retinut in a-si asuma riscuri personale sau in angajarea in noi activitati.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulb. de personalitate schizoida ( lipseste dorinta de a avea relatii); fobia sociala.

lX.TULBURAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTA: nevoie excesiva de a fi in grija altuia ducand la un comportament adeziv, la temeri de separare.

ldificultati de a lua decizii in lipsa sfaturilor, asigurarilor din partea altora.

lare nevoia ca altii sa-si asume responsabilitatea in domeniile importante ale vietii.

lnu-si exprima dezacordul cu altii de teama pierderii sprijinului, aprobarii lor.

lse simte inconfortabil si neajutorat cind este singur.

ALTE TULBURARI DE PERSONALITATE

lI.PASIV-AGRESIVA. Obstructionism, taraganare, incapatinare, ineficienta.Certaret, se plange ca nu este apreciat, invidios, exagereaza ghinionul personal.

lII.DEPRESIVA. Pesimism, anhedonie, devotament fata de datorie, cronic nefericiti, nesiguri pe sine.

lIII.SADICA. Relatiile sunt dominate de comportamentul crud sau injositor.

lASOCIERI MORBIDE: =  Dependenta fata de toxice; = Episoade psihotice; = Tulburari nevrotice.

lEXPERTIZA MEDICO-LEGALA                  (Discernamant, responsabilitate).

lTRATAMENT.

TRATAMENT

lFARMACOLOGIC:

lNeuroleptice: propericiazina ( Neuleptil, 10-15 mg/zi.); clorpromazina  ( Clordelazin 50-75-100 mg/zi); tioridazina 50-150 mg/zi.

lCarbamazepina: 200-600 mg/zi.

lSimptomatice.

lPSIHOTERAPIC:

IMPLICATII SOCIO-FAMILIALE SI MEDICO-LEGALE.

lCAPACITATE DE MUNCA - Tipuri de activtati profesionale.

lSTATUT FAMILIAL.

lASPECTE MEDICO-LEGALE:

lDiscernamant/Responsabilitate.

lConsecintele detentiei. Statutul in detentie.

STAGIUL MILITAR.

TULBURARI LEGATE DE CONSUMUL DE ALCOOL

lCLASIFICARE (DSM-IV).

                        I. TULBURARI DATORATE CONSUMULUI DE ALCOOL:

                                    a. Dependenta la alcool;

                                    b. Abuzul de alcool.

                        II. TULBURARI INDUSE DE ALCOOL:

                                    a. Intoxicatia alcoolica;

                                    b. Sevrajul alcoolic: - necomplicat,

                                                             - cu convulsii,

                                                             - cu delirium.

                                                             - cu delirium+convulsii

                                    c. Dementa persistenta indusa de alcool;

                        d. Tulburare amnestica persistenta indusa de alcool;

                                    e. Tulburare psihotica indusa de alcool (cu halucinatii; cu deliruri);

                                    f. Tulburare a dispozitiei indusa de alcool;

                                    g. Tulburare anxioasa indusa de alcool;

ISTORICUL NOTIUNII DE ALCOOLISM

l1849 - MAGNUS HUSS a creat termenul de alcoolism (manifestarile de boala care iau o forma cronica la persoanele care au consumat bauturi spirtoase o lunga perioada de timp).

l1866 - M. GABRIEL a folosit termenul de alcoolism in sens modern : boala maifestata prin pierderea controlului asupra consumului de alcool, ducand la consum excesiv.

l1933 - alcoolismul-boala este introdus in manualul pentru codificarea cauzelor bolilor.

l1952 - DSM-I (alcoolismul = addictie la alcool; considerat ca o tulburare de personalitate).

l1960 - JELLINEK defineste alcoolismul = orice folosire de bauturi alcoolice care cauzeaza probleme individului, societatii sau ambelor.

l1967 - APA recunoaste oficial alcoolismul ca boala.

l1968 - DSM- II: alcoolismul = aparitia simptomelor de sevraj la un bautor axcesiv.

DEPENDENTA CRONICA ALCOOLICA

lABUZUL DE ALCOOL: termen folosit in situatiile utilizarii alcoolului in conditii care reprezinta primejdie fizica ( ex: sofatul); nu se caracterizeaza prin toleranta, model compulsiv de consum.Se defineste prin consecintele negative ale utilizarii de durata.

lDEPENDENTA LA ALCOOL.

lTOLERANTA (Concentratia de alcool/gradul clinic de intoxicatie);

lOBISNUINTA ( Alcoolul devine necesar).

lDEPENDENTA PSIHICA/FIZICA (sindromul de sevraj)

Elementele dependentei alcoolice

l1. Sentimentul de a fi constrans la bautura.

l2. Un mod stereotip de a bea.

l3. Intiietatea bauturii fata de alte indeletniciri.

l4. Modificarea tolerantei fata de alcool.

l5. Simptome repetate de sevraj.

l6. Linistirea prin bautura.

l7. Reluarea consumului dupa sevraj.

METABOLISMUL ALCOOLULUI

lI. Absorbtie : tractul gastrointestinal(intestin subtire), rapid; foarte solubil in apa.

lII. Metabolizare: in ficat = pe cale oxidativa(90%); 10% se elimina nemodificat prin plamini si rinichi. Metabolizarea hepatica prin:

§Alcoholdehidroganaza (ADH),

§Aldehiddehidrogenaza .(inhibata de disulfiram)

ADH--- transf. alcool in acetaldehida;

Aldehiddehidrogenaza--- transf. acetaldehidei in acid acetic.

lIII.EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA CREIERULUI:

lModifica fluiditatea membranelor celulare == infuenteaza negativ functionarea receptorilor, canalelor de ioni si altor proteine membranare.

lActivitatea canalelor de ioni asociata cu acetilcolina nicotinica, serotonina tip 3 (5-HT3), receptorii GABA a === crescute de alcool.

lActivitatea canalelor de ioni asociata cu receptorii glutamat === inhibata.

lInfluenteaza centri placerii (mediati de dopamina), receptorii benzodiazepinici, producerea de alcaloizi opioizi.

lIV.EFECTE COMPORTAMENTALE:

l==Deprimare; ==Somnolenta; ==Scaderea activitatii neuronale. ===Sedare; anxioliza.

l== Toleranta incrucisata si dependenta incrucisata cu benzodiazepinele, barbituricele, carbamatii.

l In functie de concentratia sanguina ( dar si de gradul de toleranta) produce: tulb. de gindire, judecata, activitate motorie voluntara, control emotional, tulb. de constiinta pana la coma.

lTulb. de somn: scaderea somnului REM si a somnului profund (stadiul IV) si cresterea numarului de fragmente de somn cu treziri numeroase si prelungite.

lV.EFECTE FIZICE:

lHEPATICE:Hepatita, ciroza.

lNEUROLOGICE;Polineuropatia toxica.

lGASTROINTESTINALE: Pancreatita, ulcerul,esofagita, neoplasme.

lCARDIOVASCULARE: HTA, Tulburari de ritm cardiac, cresterea riscului pentri infarctul miocardic si accidente vasculare cerebrale.

lNEUROCUTANATE: Acropatia ulceromutilanta nefamiliala Bureau-Barriere.

lMETABOLICE: Hipoglicemia.

lSEXUALE: (alcoolul determina atrofii testiculare si tulburari erectile).

ETIOPATOGENIA ALCOOLISMULUI

lI. FACTORI SOCIOCULTURALI: obiceiuri, traditii, statut socio-economic, nivel de instruire.

lII. FACTORI GENETICI:Argumente:

lRiscul alcoolismului mai mare de 4 ori la rudele apropiate ale alcoolismului;

lGemenii - risc crescut fata de frati;

lStudii de adoptie: copiii alcoolicilor adoptati de familii fara risc prezinta un risc de 4 ori mai mare pentru alcoolism.

lAsocierea familiala cea mai evidenta = tata dependent / fiu dependent.

ETIOPATOGENIA ALCOOLISMULUI

lIII.FACTORI BIOCHIMICI:

lReceptorii dopaminici tip 2 ( D2) - in tulb. inascute legate alcool. Receptorii D2 - legati de Alela A1.

lGABA scazut in alcoolism; ==scaderea tolerantei si efectelor depresoare ale alcolului. Alcoolul determina stimularea raspunsului GABA.

lSEROTONINA scazuta.

lOPIOIDE ENDOGENE intervin in aparitia dependentei / tolerantei fata de alcool; Enkefalinele = rol in aparitia crizelor comitiale..

lIV. PERSONALITATEA:

l= Tulburarea de personalitate instabil-emotionala, schizoida, evitanta, dependenta. antisociala.

lNedezvoltata: intarzierea mintala usoara.

lTtulburari organice de personalitate.

MECANISME intervenind in AUTOINTRETINEREA ALCOOLIZARII

DEPENDENTA CRONICA ALCOOLICA

lHABITUSUL ALCOOLICULUI ( datorat hipoxiei cerebrale prin carenta tiaminica).

lTULBURARI PSIHICE: Afectivitate, Intelect ( restringerea sferei ideative), caracter === degradare sociala.

lTULBURARILE FIZICE.

ELEMENTE DE DIAGNOSTIC

lNevoia utilizarii zilnice a unor mari cantitati de alcool pentru o functionare adecvata - la care se adauga comportamente cum sunt:

lInabilitatea de a opri consumul;

lEforturi repetate de a controla sau reduce cantitatea consumata.

lPersistenta intoxicatiei alcoolice 1-2 zile (chefuri).

lPerioade amnestice pentru evenimente petrecute in timpul betiilor ( blackouts).

lContinuarea consumului in ciuda tulburarilor fizice serioase.

lAFECTAREA FUNCTIONARII SOCIALE, OCUPATIONALE

TRATAMENTUL DEPENDENTEI ALCOOLICE CRONICE

lI. TRATAMENTUL DE SEVRAJ.

lII. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC DE DURATA: Disulfiram; Acamprosate ( afecteaza sist. GABA ajutand abstinenta); Naltrexona ( scade dorinta de alcool prin blocarea eliberarii de opioizi endogeni ).

lIII. ABSTINENTA SE RECOMANDA PE INTREAGA VIATA!.

lIV. INTERVENTII PSIHOSOCIALE.

lV. ALCOOLICII ANONIMI.

INTOXICATIA ALCOOLICA ACUTA

lConsum de bauturi alcoolice urmat de:

lComportament maladaptativ sau modificari psihologice ( comportament sexual neadecvat sau agresivitate, labilitate emotionala,afectarea judecatii, a functionarii ocupationale sau sociale).

lUnul sau mai multe din urmatoarele semne:

lvorbire neclara;             mers nesigur;

lnecoordonare;               afectarea atentiei si memoriei;

lnistagmus;                     stupor sau coma.

INTOXICATIA ALCOOLICA IDIOSINCRAZICA ( Betia patologica).

lEntitate controversata.

lAparitia de simptome severe dupa consumul unei cantitati mici de alcool ( care in mod obisnuit nu produc intoxicatii):

lConfuzie, dezorientare, iluzii si halucinatii tranzitorii vizuale, delire tranzitorii. Impulsivitate, agresivitate, suicid.

lDureaza cateva ore.

lAmnezie consecutiva.

Leziuni cerebrale predispozante.

Problema medico-legala psihiatrica.

SEVRAJUL ALCOOLIC NECOMPLICAT

lDebut: la cateva zile dupa sistarea sau reducerea semnificativa a consumului de alcool la un dependent.

lClinic: tremuraturi ( maini, generalizate), transpiratii, tahicardie, insomnii, greturi, varsaturi, iluzii sau halucinatii tranzitorii,anxietate, agitatie psihomotorie,crize convulsivante.

SEVRAJUL CU CRIZE CONVULSIVANTE

lCrize comitiale tip Grand Mal care apar la 12 - 24 ore dupa intreruperea sau reducerea substantiala a cantitatii de alcool consumat.

lDeseori - repetate crize sau status epilepticus.

lTRATAMENT: Benzodiazepine ( controleaza crizele, tulb. vegetative, deliriumul, anxietatea. Carbamazepina, Tiamina.

SEVRAJUL CU DELIRIUM (DELIRIUM TREMENS)

lURGENTA PSIHIATRICA!

lCLINIC: = DELIRIUM ( tulburari de constiinta, afectarea functiilor cognitive); = TULBURARI VEGETATIVE ( transpiratii, tahicardie, febra, tremor, anxietate, insomniii); = HALUCINATII (vizuale frecvent zoopsice, tactile, olfactive),= DELIRURI ( frecvent paranoide), = AGITATIE PSIHOMOTORIE .

lCIRCUMSTANTE DE APARITIE.

lFACTORI FAVORIZANTI.

lTRATAMENT:   Prevenirea!!

lSupraveghere permanenta, monitorizarea functiilor vitale.

lCorectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si tratamentul afectiunilor concomitente.

lBenzodiazepine ( i.v. sau i.m.daca nu este posibila administrarea orala).

lTiamina ( 100 - 300 mg./zi).

lMagneziu ( mai ales la bolnavii cu crize comitiale).

lCarbamazepina.

TULBURAREA AMNESTICA PERSISTENTA INDUSA DE ALCOOL.

lENCEFALOPATIA WERNICKE - GAYET:

(Panencefalita superioara subacuta).

 Clinic: = Tulburari psihice: - hipomnezie, hipoprosexie, bradipsihie, apatie, confabulatii, posibil confuzie, coma.

            = Tulburari neurologice: - paralizii oculare, ptoza palpebrala, modificarea reflexelor pupilare, fotofobie, mioza,eventual: mioclonii, dizartrie, s.Babinski +, hipertonie.

            = Tulburari neurovegetative: tahicardie, tahipnee, hipertermie, hiperhidroza, scadere ponderala.

CAUZA = DEFICITUL ACUT DE TIAMINA!

LEZIUNI NEUROPATOLOGICE: CORPII MAMILARI, NUCLEII SUPRAOPTICI SI PAVENTRICULARI AI HIPOTALAMUSULUI, FORMATIUNILE TALAMICE PERIVENTRICULARE, TUBERCULII QUADRIGEMENI, SUBSTANTA CENUSIE PERIAPENDICULARA, NUCLEI OCULOMOTORI, PLANSEUL v iv.

TRATAMENT: Tiamina 100-300 mg/zi (initial i.v, apoi i.m si per os)

EVOLUTIE: = Vindecare; = Sechele; = Exitus.

lPSIHOZA KORSAKOV ( Encefalopatia carentiala alcoolica).

lCAUZA = deficitul cronic de tiamina.

lLEZIUNILE NEROPATOLOGICE: Corpii mamilari.

lCLINICA:     = amnezie antero-retrograda;

                                           = tulburari de orientare;

                       = confabulatii;

                       = polineuropatie toxica.

TRATAMENT: TIAMINA! + Simptomatice, Psihotonice.

EVOLUTIE: = Vindecare; = Dementa alcoolica; =Exitus.

l               

DEMENTA INDUSA DE ALCOOL

lDEFINITIE: Dteriorare progresiva a functiilor cognitive indusa de consumul cronic de alcool.

lPARTICULARITATI:

lSLABIREA SIMTULUI ETICO-MORAL ( precoce);

lDEMENTA PUTIN PROFUNDA;

lREVERSIBILITATEA ( In conditiile sistarii consumului de bauturi alcoolice).

TRATAMENT : Identic cu tratamentul dementelor de alte etiologii.

TULBURAREA PSIHOTICA INDUSA DE ALCOOL

lPREDOMINANT HALUCINATORIE: HALUCINOZA ALCOOLICA.

[ Halucinatii auditive verbale sau nestructurate cu caracter de halucinoze care apar dupa o perioada de la inceperea sevrajului, pe fondul constiintei clare, cu sau fara delire].

            PREDOMINAT DELIRANTA: Delirele cronice alcoolice ( continut = gelozie).

TRATAMENT: Antipsihotice. Abstinenta fata de bauturile alcoolice.

TULBURARI INDUSE DE SUBSTANTE.

lPsihoactive; Droguri.

lFarmacodependenta; Narcomania. Toxicomania.

lDEFINITII:

lINTOXICATIA: comportamentul maladaptativ asociat cu ingestia recenta de droguri.

lSEVRAJUL: sindrom cu simptome specifice substantei care se instaleaza in urma incetarii utilizarii masive.

lTOLERANTA : pentru intoxicare este necesara mai multa substanta sau , prin uz continuu, aceeasi cantitate de drog produce un efect mai mic.

lABUZ: consecintele sociale, profesionale ale consumului de substanta.

lDEPENDENTA: nevoia psihologica sau fizica de a consuma in continuare ( cerinta imperioasa + constrangere).

lADDICTIA: dependenta psihologica, comportamentul de cautare a drogului, dependenta si toleranta fizica, deteriorarea fizica si mentala.

DROGURI

lDEFINITIE: Orice substanta care poate crea dependenta.

lCLASIFICARE:

lI. PRODUC INTOTDEAUNA, LA TOATE PERSOANELE DEPENDENTA.Opiu + alcaloizi

                             Cocaina,

                             Hasisul.

                              Stupefiante de sinteza.

            < aspectul farmacologic>

lII. CONSUMUL POATE FI INTRERUPT : Cafea, Tutun;

                                                                       Barbiturice;

                                                                       Tranchilizante.

            < aspectul psihologic>

lINTERMEDIARE: Amfetamine,

l                            Hipnotice nebarbiturice.

l< factorul psihic + farmacologic.

ETIOPATOGENIA TOXICOMANIILOR

lA. FACTORUL PERSONAL: = Genetic; = Varsta; = Sexul ( fem.>); Personalitatea; = Srarea de sanatate a organismului.

lB. FACTORUL FARMACOLOGIC: = Proprietatile drogului.

lC. FACTORII SOCIOCULTURALI + Riscul profesional.

DRUMUL TOXICOMANULUI

lDEBUTUL = = = retroactiv

lPOARTA DE INTRARE : Durere, Placere, Curiozitate, Imitatie;

FAZELE: 1. Tatonare     Fixare      Obisnuinta     Dependenta  ( Tahifilia; Abstinenta).

                2. Impregnare.

                3. Degradare.

TULBURARI INDUSE DE OPIOIDE

lDerivati de opiu;

lSintetice ( alcaloizi): opiu, morfina, heroina, metadona, codeina, hidromorfon (dilaudid), meperidina ( demerol).

lExtras din PAPAVER SOMNIFERUM ( Egipt).

lCAI DE ADMINISTRARE:

lInhalatii / inspiratie ( fumat) = opiul, heroina.

lInjectabil ( i.v. sau subcutanat) = heroina.PERICOLUL HIV!

lIngestie ( opioidele de sinteza).

lSupozitoare ( intrarectal).

lEFECTE:

lCRESTEREA PRAGULUI SENSIBILITATII DUREROASE;

lVAGOTONIE: * Mioza, * Bradicardie, * Hipersalivatie, * Deprimarea centrilor respiratori.

lEUTIMIE; AMNEZIA EXPERIENTELOR AFECTIVE NEGATIVE.

lPOZITIVAREA RELATIILOR CU AMBIANTA.

OBISNUINTA se realizeaza in luni; TOLERANTA permite folosirea unor doze de 100 - 300 ori > fata de doza letala.

INTOXICATIA SI SEVRAJUL LA OPIOIDE

lINTOXICATIA: = Somnolenta; = Vorbire ebrioasa; = Afectarea atentiei si memoriei; = Analgezie; = Anorexie;

lSEVRAJUL: = Dorinta imperioasa de drog; = Greata, varsaturi; = Mialgii; Hiperlacrimatie, rinoree; = Midriaza; = Piloerectie; = Transpiratii; = Diaree; = Febra; = Insomnii.

TRATAMENT IN INTOXICATIE, SUPRADOZAJ SI DEPENDENTA

lSustinerea functiilor vitale.

lNALOXON i.v. 0,8 mg.( se repeta doza in cazul lipsei de raspuns la aprox. 4 ore pana la disparitia opioidului din organism ( ex.pentru metadona: 3 zile).

lDezintoxicarea: METADONA ( se incepe admninistrarea in sevraj - 20-80 mg./zi doza unica, se continua pe termen lung. Pericolul: DEPENDENTA.  CLONIDINA ( diminua greata, varsaturile, diareea din sevraj; este agonist al receptorilor adrenergici a2.)    BARBITURICE. BENZODIAZEPINE.

lComunitatile terapeutice ( programe care pun accentul pe abstinenta si pe terapia de grup intr-un mediu structurat).

lIN SUPRADOZAJ: = NALTREXON ( Antagonist cu actiune de 72 ore) + NALOXON ( antagonist opiaceu).

COCAINA

lArbustul COCA: Peru, Columbia, Bolivia, Argentina.

lINTOXICATIA ACUTA:

lFaza euforica;

lFaza confuziva;

lFaza de somnolenta.

INTOXICATIA CRONICA:

 - Tulburari senzitiv-senzoriale;

 - Tremor;

 -Hipertensiune arteriala, tahicardie;

 - Convulsii;

 - Hipobulie, apatie.

 - Deteriorare cognitiva.

DOZA = 1-6 gr./zi.

TRATAMENT: AGONISTI DOPAMINERGICI: Amantadina,Bromocriptina

                        CARBAMAZEPINA.

AMFETAMINE

lBENZEDRINA      Japonia, Suedia,

lPERVITINA           Franta.

lMAXITON

lORTEDRINA

lDOZA TERAPEUTICA: 5-10 mg./zi.

lDEPENDENTA = 100-500 mg/zi pana la 5 gr./zi.

lSEVRAJUL NU este unul clasic; Anxietate, Depresie, Somnolenta.

lCONSUMUL CRONIC poate produce simptome schizofreniforme.

lINTOXICATIA MODERATA: Inviorarea functiilor psihice, tahipsihie, cresterea increderii in sine, a libidoului, anorexie, insomnii.     

CANNABIS

lPROVENIENTA: Canepa = CANNABIS SATIVA.

lMARIJUANA = frunzele si varfurile tulpinilor uscate, rulate in tigarete.

lHASISUL = exudatul rasinos, uscat care se prelinge din frunze.

lEPIDEMIOLOGIE: substanta cea mai utilizata in lume ( a 4-a substanta psihoactiva utilizata dupa alcool, nicotina, cofeina). Frecv.> sex M., varsta - 18-30 ani.

CANNABIS

lEFECTE: = analgezic; = anticonvulsivant; = hipnotic; = euforizant.

lINTOXICATIA: Exaltare, euforie, grandoare, sedare, senzatie de incetinire a scurgerii timpului, afectarea judecatii, tulb. de perceptie; conjunctive injectate, cresterea apetitului, tahicardie, uscaciunea gurii, modificarea perceperii culorilor.

lApare in: minute ( substanta fumata) sau ore        ( substanta ingerata). Durata = 3-4 ore.

CANNABIS

lDEPENDENTA: ESTE PSIHICA, nu fizica!

lABUZUL: Folosirea in antecedente de cannabis care duce la deteriorare clinica manifestata prin una sau mai multe din urmatoarele: - incapacitatea indeplinirii obligatiilor scolare, profesionale, etc.,- folosirea drogului in situatii care pot pune in pericol integritatea fizica a persoanei, - comportamente antisociale, - utilizarea continua, in ciuda cunoasterii consecintelor .

CANNABIS

ltratamentul:

lAbstinenta ( renuntarea la orice substanta psihotropa).

lSimptomatice: anxiolitice, antidepresive, antipsihotice, hipnotice.

lConstruirea unui sistem de suport.

lPsihoterapii:

§Comportamental-cognitica;

§Comportamentala;

§Psihodinamica;

§De grup;

BARBITURICE

lDEPENDENTA - descrisa in 1930.

lApare in cateva luni dupa inceperea administrarii.Clinica:

lSaracirea fondului mintal;

lTulburari de caracter ( impulsivitate);

lNecoordonare motorie; dizartrie;

lHipersalivatie;

lObtuzie.

l ABSTINENTA (SEVRAJUL): asemanatoare sevrajului alcoolic cu delirium si convulsii.

SEDATIVE, HIPNOTICE, ANXIOLITICE.

lSunt medicamentele psihotrope cel mai frecvent prescrise.

lRecomandate deseori de nepsihiatri, fara precizari referitoare la doza, durata admninistrarii, pericolul dependentei = dependenta - boala iatrogena.

lBenzodiazepine: Alprazolam, Clordiazepoxid, Clorazepat, Diazepam, Oxazepam.

lTratamentul numai in conditii de spitalizare!

TULBURARILE AFECTIVE

lISTORIC:Homer; Hippocrate; Areteu.

l1675: WILLIS - descrie Mania / Melancolia.

l1854: A.J.FALRET descrie La Folie circulaire.

l1882: KAHLBAUM descrie Ciclotimia.

l1896: C.E.KRAEPELIN delimiteaza BOLILE MANIACO-DEPRESIVE [ caracterizate prin * tulburarea afectiva, * evolutia dinspre manie spre depresie si invers; * AHC pozitive.

l1917: RIBAKOV descrie CICLOFRENIA.

lSIGMUNG FREUD = Depresii psihogene;

l                                = Depresii endogene.

lI.C.D.10: = Episod maniacal;

l               = Tulburare afectiva bipolara;

l               = Episod depresiv;

l               = Tulburare depresiva recurenta ( cu episod actual usor, moderat cu/fara simptome somatice, sever cu/fara simptome psihotice)

lEPIDEMIOLOGIE:

lTulb. depresiva majora este cea mai comuna;prevalenta pe parcursul vietii =15% ( poate 25% la F); incidenta la pacientii in ambulator=10%, la cei internati=15%.

lINCIDENTA = APARITIA DE CAZURI NOI DE IMBOLNAVIRE INTR-O COLECTIVITATE INTR-O PERIOADA DE TIMP.

l*PREVALENTA = FRECVENTA CAZURILOR DE IMBOLNAVIRE INTR-O COLECTIVITATE.

lTulb bipolara tip I - prevalenta pe parcursul vietii = 1%.

lSexul : prevalenta tulb. depresive majore este > la F ( diferente hormonale, efectele nasterii, stresori diferiti in functie de sex). Pentru tulb. bipolara tip I - prevalenta egala la cele doua sexe.

lVarsta: Debutul tulb. bipolare : varsta medie = 30 ani (5-6 ani si 50 ani). Debutul tulb. depresive majore = 40 ani .

ETIOPATOGENIE

lFACTORI EREDITARI: mai evident implicati in transmiterea tulb. bipolare tip I decat a episodului depresiv major.

lStudii familiale: rudele de gradul I ale celor cu tulb. bipolara tip I au un risc de 8 - 18 ori > de a face boala, si de 2 - 10 ori <  de face tulb. depresiva majora. Persoanele cu ambii parinti suferind de tulb. bipolara = 60% sanse de a face boala.

lStudii pe gemeni: la monozigoti concordanta = 65%, la dizigoti = 14%.

lTRANSMITERE: = Autosomala; = Legata de cromozomul X. S-au identificat mai multe situsuri ( pentru ca tulb. bipolara implica mai multe defecte genetice). HETEROGENITATE GENETICA (diferiti indivizi poseda anomalii genetice diferite care determina simptome similare). COMPLEXITATE GENETICA ( simptomele pot fi determinate de efectul combinat al mai multor defecte genetice).

lGENE ASOCIATE CU TULB. BIPOLARA: Cromozomul X implicat in 1935 ( la aprox. 33% cazuri). Legatura intre locusul 4p16 pe cromozomul 4p si tulb. bipolara (aici se situeaza si genele receptorilor dopaminici D5 si alfa 2C adrenergici). Cromozomul 18; 12q23-q24; 16p; 21q22.3.

ETIOPATOGENIE

lMECANISME BIOCHIMICE

lANOMALII ALE NEUROTRANSMITATORILOR:

lIN MANIE: = reducerea functiei serotoninergice

                                           = cresterea functiei DOPA si NADR.

  IN DEPRESIE: = reducerea functiei serotoninergice, DOPA, NADR.

Interactiuni intre diferitele sisteme de neurotransmitatori!!

lROLUL MESAGERILOR INTRACELULARI:(antidepresivele si stabilizatorii de dispozitie actioneaza asupra sistemelor intracelulare de semnalizare).

lPROTEINELE G: actioneaza ca transductori transmembranari ai informatiei; neurotransmitatorii induc raspunsul lor via receptori legati de proteina G.

lSISTEMUL CICLIC AMP:  senzitivitate redusa in depresia unipolara.

lCALCIUL: rol in neurotransmisie; moduleaza eliberarea neurotransmitatorilor in sinapsa. Rol in depresia bipolara.

lTULBURARI FUNCTIONALE CEREBRALE:

lSCADEREA FLUXULUI SNAGUIN CEREBRAL SI A METABOLISMULUI CEREBRAL - depresia majora.

lSCADEREA GLOBALA A UTILIZARII METABOLICE A GLUCOZEI.

lREDUCEREA ACTIVITATII METABOLICE LA NIVELUL CORTEXULUI FRONTAL, A CORTEXULUI PREFRONTAL DORSOLATERAL MAI ALES IN EMISFERUL STANG  in depresie.

lCRESTEREA ACTIVITATII LOBULUI TEMPORAL DREPT.

INVESTIGATII: PET, SPECT, Rcbf, rata metabolismului cerebral al glucozei.

CLINICA
TULBURARILOR AFECTIVE

lI. DEPRESIA (EPISODUL DEPRESIV MAJOR).

lDebut: Lent; simptome-semnal; 20-40 ani.

lAspectul general : facies (Ω melancolic; tinuta, mers, imbracaminte.

lTulburari psihice: * Afectivitate, * Gandire, * Activitate.(+ alte functii).

lTulburari somatice: * Apetit, somn, greutate, instincte

lSUICIDUL!

lII MANIA ( EPISODUL MANIACAL).

lDebut: Acut/Insidios - simptome-semnal.

lAspectul general: facies, atitudine tinuta, imbracaminte.

lTulburari psihice (*Afectivitate, *Gandire, *Activitate + alte functii).

lTulburari somatice:Apetit, somn, cicluri menstruale, tonus simpatic.

lDEPRESIA - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

lALTE TULBURARI DEPRESIVE :Tulburarea depresiva recurenta, Depresia unipolara, bipolara.

lDEPRESIA NEVROTICA,

lDEPRESIA SECUNDARA : Medicamentoasa ( rezerpine,propranolol, clonidina;  cortizon; neuroleptice; tuberculostatice; antiinflamatoare). Puerperala. In schizofrenie.

§<“DEPRESIA ATIPICA”>

l MANIA - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

lMANIA  POSTTRAUMATICA;

lMANIA MEDICAMENTOASA: amfetamine, corticosteroizi, tuberculostatice, Levodopa)

lMANIA IN BOLI ENDOCRINE.

lPARALIZIA GENERALA PROGRESIVA.

CLINICA TULBURARILOR AFECTIVE

lIII.TULBURARILE DEPRESIVE:

lA. TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA = TULBURAREA AFECTIVA  UNIPOLARA . Frecventa mai mare - femei. Simptomele trebuie sa persiste cel putin 2 saptamani.

lB. TULBURAREA DISTIMICA: ( Nevroza depresiva). Mai putin severa, durata mai lunga, coexista deseori cu alte tulburari psihiatrice.

lIV. TULBURARILE BIPOLARE:MANIACO-DEPRESIVE.

l Tulburarea bipolara I : un episod maniacal + episoade depresive majore sau hipomaniacale.

l Tulburarea bipolara II : cel putin un episod depresiv major si unul hipomaniacal.

lTulburarea bipolara cu cicluri rapide: patru sau mai multe episoade depresive, maniacale sau mixte intr-un an.

lV. CICLOTIMIA

lDIAGNOSTIC: =  Bolnavul nu a intrunit niciodata criteriile de diagnostic pentru Episod depresiv major si nici pentru Episod maniacal in primii doi ani ai tulburarii. = Simptomele sunt mai mult sau mai putin constante timp de doi ani.

lCRITERII: 1. Prezenta timp de doi ani a numeroase perioade cu simptome hipomaniacale si numeroase perioade cu simptome depresive care nu intrunesc criteriile pentru episod major. 2. Timp de doi ani nu a avut perioade asimptomatice mai lungi de 2 luni.

TRATAMENTUL DEPRESIILOR

lIN CONDITII DE INTERNARE argumente: * Riscul tentativelor de suicid. *Monitorizarea tratamentului - doze, corectarea efectelor secundare, sesizarea virajului afectiv. * Cresterea compliantei pacientului.

lI. TRATAMENT FARMACOLOGIC (antidepresive).

lII. TRATAMENT ELECTROCONVULSIVANT.

lIII. TRATAMENT PSIHOTERAPIC.

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL DEPRESIILOR

lANTIDEPRESIVELE: Alegerea tipului de preparat tine seama de mecanismele biochimice in functie da care se deosebesc:

la.Depresii prin deficitul unui singur neuromediator ( NA,Serotonina=5-HT, DA, Ach.,GABA).

lb. Depresii mixte ( implica doua sau mai multe tipuri de neurotransmitatori).

lINDICATORI CLINICI AI TIPURILOR DE DEPRESII: 

lDEPRESIA PRIN DEFICIT NA. = domina inhibitia psihomotorie,slabire,deshidratare; hipersomnie diurna, insomnie de trezire. Raspunde la AD cu actiune nespecifica ( maprotilina, lofepramina, amoxapina) sau specifica ( reboxetina).

lDEPRESIA PRIN DEFICIT DE 5-HT = domina nelinistea psihomotorie marcata, insomnia de trezire, hiperfagie sau comportament suicidar recurent, interferenta alcoolice. Raspunde la: AD triciclice, SSRI, AD duale ( mirtazapina, venlafaxina).

lDEPRESIA PRIN DEFICIT DA: depresie inhibata, somn agitat, Raspunde la AD dopaminergice ( amineptina, nomifensina).

:

CLASIFICAREA ANTIDEPRESIVELOR

lI. AD CICLICE:

l1. TRICICLICE: = Imipramina ( Antideprin);

                             = Clomipramina ( Anafranil);

                             = Amitriptilina;

                             = Nortriptilina;

                             = Doxepina ( Sinequan).

  2. TETRACICLICE: = Maprotilina ( Ludiomil);

                                  = Mianserina ( Lerivon).

lII. INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAZELOR ( IMAO).

                        *CLASICE: Marsilid, Niamid.

        *SELECTIVE: Humoryl.

        *INHIBITORI SELECTIVI SI REVERSIBILI: Moclobemid.

lIII. AD CICLICE  “ATIPICE”:

= inhibitia selectiva a recaptarii neurotransmitatorilor.

                        SEROTONINA: *Fluvoxamina;

                                  * Fluoxetina(prozac);

                                  * Citalopram;

                                  * Sertralina (Zoloft);

                                  * Paroxetina(Seroxat).

                        NORADRENALINA: *Reboxetina(Edronax)

                        NORADRENALINA SI SEROTONINA (NaSSA):

                                   *Mirtazapina( Remeron);

                                   *Venlafaxina(Effectin).

                        ANTAGONISTI  AI RECEPTORILOR 5-HT2  SI BLOCANTI AI RECAPTARII NA SI  5-HT2 (Nefazodona).

                        INHIBITORI DUALI AI RECAPTARII NA SI DA: Bupropion.

                       

lIV.TIMOREGLATOARE:

lSARURI DE LITIU;

lCARBAMAZEPINA;

lDERIVATII ACIDULUI VALPROIC (Orfiril, Depakine)

lLAMOTRIGINA (Lamictal);

lCLONAZEPAM (Rivotril).

SE ADMINISTREAZA CA TRATAMENT DE INTRETINERE ( PREVENTIV).

CONDUITA TERAPEUTICA IN DEPRESII

ªEVALUAREA: = Diagnosticului;

                           = Formei clinice;

                           = Riscului suicidar;

                           = Functionarii sociale.

ªMONITORIZAREA = Starii generale;

                                  = Evolutiei simpt.;

                                  = Efectelor secund.;

                                  = Compliantei.

TRATAMENTUL EPISODULUI ACUT

lANTIDEPRESIV ( preparatul selectat individualizat).

lANXIOLITIC ( benzodiazepinic, fenotiazinic, altele) - eventual.

lHIPNOTIC.

lTRATAMENTUL AFECTIUNILOR ASOCIATE - eventual.

lTERAPIA ELECTROCONVULSIVANTA.

DURATA = aprox. 6 luni dupa virajul afectiv.

PREVENIREA RECADERILOR

lRecadere = exacerbarea simptomatologiei dupa suprimarea initiala a ei si reaparitia in 6-9 luni de la debutul episodului acut.

ØContinuarea tratamentului AD.

ØTimoreglatoare.

ØSupraveghere si controale periodice (psihiatrce si medicale/biochimice).

PSIHOTERAPIA IN DEPRESII

l1. TERAPIA COGNITIVA.

l2. TERAPIA COMPORTAMENTALA.

l3. PSIHANALIZA.

l 4. TERAPIA FAMILIALA.

TRATAMENTUL MANIEI

lINTERNAREA : = periculozitate ( agitatia psihomotorie, delire expansive si comportament delirant);

                             = noncomplianta ( lipsa constiintei bolii);

                             = monitorizarea tratamentului.

lTRTAMENTUL MEDICAMENTOS:

lNeuroleptice: Butirofenone ( haloperidol 10-15-20 mg/zi).

                         Olanzapina ( zyprexa 10-20-30 mg/zi).

                          Risperidona ( rispolept ¬  10 mg/zi).

                          Fenotiazine (clorpromazina, levomepromazina, tioridazina) - de obicei asociate celorlalte.

lTranchilizante;

lHipnotice.

SCHIZOFRENIA

vDEFINITIE:

vW. MAYER-GROSS: Grup de boli psihice caracterizate prin simptome psihopatologice specifice evoluand spre dezorganizarea personalitatii  si ducand la invaliditate cronica.

vH. EY.: Ansamblu de tulburari dominat de discordanta ideoafectiva, ambivalenta, autism, idei delirante si halucinatii putin sistematizate si tulburari profunde de afectivitate care au tendinta de a evolua spre deficit si disociatia personalitatii.

ISTORICUL CONCEPTULUI DE SCHIZOFRENIE

§1852 BENEDICT MOREL - I descriere a boli numita dementa precoce (caracterizata prin izolare, manierisme, bizarerii, deteriorarea personalitatii).

§ 1896 EMIL KRAEPELIN - denumeste dementia praecox un grup de afectiuni cu debut in adolescenta si sfarsind ca o dementa (hebefrenia, catatonia, dementa paranoida).

§1911  EUGEN BLEULER vorbeste despre schizofrenii , la baza conceptului = scindarea vietii psihice, simptomele primare ale bolii fiind “Cei 4 A”: autismul, ambivalenta,tulburarea asociatiilor si afectivitatii. Se pot ameliora NU vindeca.

§ 1957 KURT SCHNEIDER: diagnosticul bolii pe baza simptomelor de rang I ( sonorizarea gandirii, voci care discuta, comenteaza, furtul, transmiterea gandurilor, perceptii delirante) si de rang II ( delir primar, saracire afectiva, perplexitate, ).

§DSM I, II, III, III-R, DSM-IV, DSM-IV R, ICD - I…..-10.

EPIDEMIOLOGIE

lPREVALENTA pe viata in SUA = 1-1,5%.

l> 2,7 milioane schizofreni in America.

lBoala afecteaza aprox. 1% din populatia globului.

lCINE FACE SCHIZOFRENIE?

lVarsta debutului ( a celui evident) = adolescenta, adult tanar.

lInteligenta bine dezvoltata.

lNici un grup social/cultural nu este scutit. Continutul delirelor - cultura persoanei!

lFactori socioeconomici: frecventa de 2x > la necasatoriti si vaduvi; frecventa de 8 x > a bolii la cei cu situatie socioeconomica modesta.

lSexul: M face boala intre 15-25 ani ( mai ales forma paranoida); F - 25-34 ani.

ETIOPATOGENIE

lMULTIFACTORIALA: Factori genetici, biochimici, neurofiziologici, imunologici, psihologici.

lI. FACTORII GENETICI:

lRiscul imbolnavirii = 10% ( rude apropiate);

                                    = 40% ( gemeni monozigoti sau copii cu ambii parinti schizofreni).

_ Transmitere: = monogenica;

                          = poligenica .

_ Argumente: Concordanta la gemeni, Studii de adoptie.

ETIOPATOGENIE

II: FACTORI BIOCHIMICI.

            a. Ipoteza dopaminergica - hiperactivitate dopaminica  (legata de scaderea activitatii cortexului prefrontal) - determina simptome pozitive; - hipoactivitate dopaminica in zona frontala - determina simptomele negative. Receptori: D1,D2,D3,D4,D5.

Hipocampul = raspintia cailor DA si sediull receptorilor D2, D3, D4.

Neurolepticele  produc cresterea turnoverului DA. Postmortem, la bolnavii schizofreni - densitate > a receptorilor DA.

            b. Ipoteza noradrenergica - sistemul NADR moduleaza sistemul DA ( anomaliile predispun la recaderi).

                        -Cresterea NA in Locus coeruleus -- agitatie;

                        -Scaderea NA in locus coeruleus -- catatonie.

            c. Ipoteza serotoninergica - sustinuta de mecanismul de actiune al neurolepticelor atipice cu actiune asupra activitatii serotoninei.

            d. GABA - uneori: pierderi de neuroni GABA-ergici in hipocamp; aceasta poate duce la hiperactivitatea neuronilor DA si NADR; Acidul glutamic, aspartic, glicuronic.

            e. Neuropeptide, peptide opiacee (endorfine).

ETIOPATOGENIE

lIII. NEUROPATOLOGIE:

lTEHNICILE DE IMAGISTICA CEREBRALA (CT, RMN, PET) evidentiaza disfunctia cortexului prefrontal , modificari ale densitatii paremchimului cerebral, asimetrii cerebrale si atrofia cerebeloasa si anomalii in functionalitatea lobului temporal.

ETIOPATOGENIE

lIV. TEORII VIRALE, INFECTIOASE, IMUNOLOGICE:

lRiscul de a face boala este de 5-8% > pentru cei nascuti iarna/primavara ( cand racelile, infectiile sunt mai frecvente).

lRiscul este > la populatia urbana.

lRiscul este > in familiile numeroase in care intervalul intre nasteri este scurt - expunere la agenti infectiosi in perioada precoce a copilariei.

lExpunerea mamei insarcinate la virusi - risc > pentru schizofrenie.

lAsocierea intre toxoplasmoza si cresterea riscului pentru schizofrenie.

lASEMANARE CLINICA PARTIALA CU ENCEFALITELE !

§SLOW-VIRUS ,

La unii schizofreni: valori > ale:  IgG, IgA, IgM.

ETIOPATOGENIE

lV.FACTORI PSIHOSOCIALI:

                        TEORII PRIVIND PACIENTUL =

                                    = Teorii psihanalitice: S. Freud - boala rezulta din fixatii in dezvoltare care apar mai devreme decat cele ce rezulta in dezvoltarea neurozelor. - Defecte ale Ego-ului.

                                    = Teorii psihodinamice: (S. Freud - Schizofrenia = raspuns regresiv la frustrari si conflicte cu persoane din anturaj).

                        TEORII PRIVIND FAMILIA SCHIZOFRENULUI = (familia “schizofrenogena”).

                        TEORII SOCIALE = industrializarea, urbanizarea.

CLINICA SCHIZOFRENIEI

lA. DEBUTUL:

lLent (50-70%): *pseudonevrotic;  *comportamental.

lAcut: ( 30-50%).  *bufee delirante, halucinatorii

                              * excitatii maniacale (atipice)

                              * episoade depresive (atipice)

                              * stari confuzo-onirice).

_ Subacut.

_ Medico-legal.                                                                  

CLINICA SCHIZOFRENIEI

lB. PERIOADA DE STARE:

SIMPTOME:

1. TULBURARI DE GANDIRE : =scindarea si tulburarea asociatiilor ( dezlanare, insiruire neconsecventa de intampari). Gandirea - dirijata de aliteratie, analogie, asociatii prin asonanta, interpretari simbolice.Cuvantul folosit inafara contextului; hiatusuri, vagul. = barajul; furtul gandirii; gandirea fortata; repetitii monotone ( semn al goliciunii si impreciziei ideilor). Bleuler - gandire autista ( dereista). = Tulburarile de continut ale gandirii: delirul primar.[ paranoid, cosmogonic, gelozie, inventie, hipocondriac]

l1.a.Tulburarile de limbaj = oral (neologisme, verbigeratie, ecolalie, mutism), = scris = desenul.

l2. TULBURARILE AFECTIVITATII: (Kaepelin - “Dementa afectiva”).

lPierderea capacitatii de a avea trairi emotionale;

lDiscordanta intre afectivitate si gandire ( exemplu al scindarii personalitatii) .

lLipsa sentimentelor inlatura constrangerile sociale - acte antisociale; nu permite contactul afectiv cu medicul curant;

lAfectivitatea paradoxala, inversiunea afectiva, ambivalenta si aplatizarea afectiva (paratimii).

l3. TULBURARILE DE VOINTA SI ACTIVITATE:

l Tocirea vointei; scaderea interesului pentru ambianta; lipsa de initiativa.

lRelatiile cu lumea exterioara pot fi intrerupte - autism;

lModificari cantitative ale activitatii (stupoarea/excitatia catatonica, bradikinezia, akatisia ),modificari calitative ( postura catatonica, flexibilitatea ceroasa, sindromul ecopatic, stereotipii, paramimii, perseverare).

l Comportamentul social : pierderea abilitatilor sociale, empatice, inadecvare sociala.

l3. MODIFICAREA SENSULUI EU-LUI  (pierderea sau estomparea conturului propriului Eu)      indoiala, perplexitate, nesiguranta; ex: sentimentul de unitate al pacientului se poate extinde la intregul univers; vointa si energia ii sunt extrase de o lume dinafara. = Pierderea stimei fata de propria persoana; = Inabilitatea de a separa Eu-l de ambianta. Depersonalizare; Derealizare.

l4. TULBURARI DE PERCEPTIE:

lHalucinatii = auditive, adevarate sau pseudohalucinatii, imperative; rareori - vizuale, tactile, olfactive, gustative, somatice.

lIluzii = deja-vu, jamais-vu; perceperea distorsionata a timpului.

FUNCTII PSIHICE NEMODIFICATE:

= constiinta; = atentia; = memoria; = orientarea; = inteligenta; = aptitudinile (literar-artistice).

lINDEPARTAREA DE REALITATE A SCHIZOFRENILOR SE EXPRIMA ASTFEL:

lSunt ciudati, bizari, absenti, sau nu au empatie pentru oameni care se simt separati de ei.

lDetasarea de realitate = caracteristica universala a schizofreniei; cauzata de tulburarile afective si volitive ducand la “autismul sarac”( Minkovski: o usa inchisa in spatele careia nu se afla nimic).

l Psihoza mareste interesul pentru problemele spirituale, filozofice, alte probleme fundamentale umane ( ca si cum prin psihoza ar cauta un nou sistem de valori).

lSIMPTOME POZITIVE:

lHALUCINATIILE;

lDELIRELE si TULBURARILE FORMALE DE GANDIRE (DISOCIEREA GANDIRII, TANGENTIALITATE, CIRCUMSTANTIALITATE)

lALTERAREA SENSULUI EU-LUI si COMPORTAMENTUL BIZAR;

lAGITATIA PSIHOMOTORIE.

lSIMPTOME NEGATIVE (deficitare):

lAPLATIZAREA AFECTIVA;

lLIPSA MOTIVATIEI;

lSISTAREA ACTIVITATILOR SOCIALE;

lSARACIREA GANDIRII SI VORBIRII;

lPIERDEREA INTERESULUI SI PLACERILOR.

FORMELE CLINICE ALE SHIZOFRENIEI ( DSM-IV)

l1. SCHIZOFRENIA PARANOIDA.

l2. SCHIZOFRENIA CATATONICA.

l3. SHIZOFRENIA FORMA NEDIFERENTIATA.

l4. SCHIZOFRENIA - TIPUL REZIDUAL.

l5 TIPUL DEZORGANIZAT ( HEBEFRENIA).

+ Tipuri clasice = *SIMPLA; *TARDIVA; * GREFATA; * SCHIZOAFECTIVA.

FORMELE CLINICE ALE SCHIZOFRENIEI

lSCHIZOFRENIA PARANOIDA:

lDebutul este la varsta mai mare (¬30 ani).

lSimptome: pe prim plan - delirele primare  urmate de interpretari delirante secundare, eventual halucinatii. -  tulburari grave de conduita.

lEvolutia spre degradarea personalitatii nu este obisnuita.

lSCHIZOFRENIA DEZORGANIZATA (HEBEFRENICA)                                         Debut: 15-25 ani.

lSimptome: = tulburari multiple de gandire pana la dezorganizarea completa; = delire hipocondriace (centrate pe masturbatie, menstruatie); = schimbari comportamentale ( devin visatori, nu invata, centrati pe probleme pseudostiintifice, pseudofilozofice, cred ca sunt capabili sa rezolve probleme debaza ale omenirii). = tipice sunt: prostia, ilaritatea, rasul nemotivat, glumele, stupiditatea, jocurile de cuvinte, bizareria asociatiilor de idei, regresia,dezinhibitia; halucinatiile apar mai tarziu, legate de tulburarile de gandire, unii se amuza de ele, dar nu actioneaza.

lPrognosticul - cel mai rezervat              degradare.

lRemisiunile sunt rare, superficiale.

lSCHIZOFRENIA CATATONICA.

lSimptomatologie ( DOMINA TULBURARILE ACTIVITATII PSIHOMOTORII):

lStupoare;

lMutism;

lNegativism ( activ/pasiv);

lFlexibilitate ceroasa;

lExecutare, supunere automata la ordine;

lSindrom ecopatic;

lAgitatie lipsita de scop ( uneori alternand cu stuporul)

SIMPTOMELE CATATONICE DISPAR IN SOMN.

lSCHIZOFRENIA NEDIFERENTIATA

lDeliruri si halucinatii marcate;

lIncoerenta;

lComportament intens dezorganizat;

lNu indeplineste criteriile de diagnostic pentru forma paranoida, catatonica sau dezorganizata.

lTIPUL REZIDUAL = Prezenta unor tulburari schizofrene continue in absenta setului complet de simptome pozitive sau a simptomelor suficiente unui alt tip de schizofrenie.

lAplatizare afectiva;

lRetragere sociala; introversia si autismul;

lComportament excentric;

lGandire ilogica: saracirea ideilor;

lModerata pierdere a asociatiilor; incapsularea ideilor delirante.

lFORME CLASICE ALE SCHIZOFRENIEI:

lSCHIZOFRENIA SIMPLA:

lTulburari afective, emotionale, de vointa ( apato - abulie);

lInitiativa modificata: lipsa consideratiei fata de familie, neglijarea obligatiilor sociale, indecizie, lipsa introspectiei.

l Uneori se deosebeste greu de tulburarea de personalitate schizoida.

l Tabloul progreseaza lent, in ani, spre degradarea lenta a personalitatii.

lTULBURAREA SCHIZOAFECTIVA.

lSimptome ale schizofreniei si tulburarilor afective ( tip maniacal sau depresiv) prezente concomitent; lipsesc criteriile de diagnostic pentru una din cele doua psihoze.

lSCHIZOMANIA / SCHIZODEPRESIA.

lEvolutia, Prognosticul mai favorabil; (conservarea nucleului afectiv al personalitatii).

l Tratamentul vizeaza ambele tulburari psihotice!

lSCHIZOFRENIA GREFATA

lClinic = oricare dintre forme;

lDEFICITUL INTELECTUAL o diferentiaza de schizofrenie ( unde intelectul este normal dezvoltat);

lCracteristice: saracia delirelor, halucinatiilor,

lSCHIZOFRENIA TARDIVA

lDebuteaza dupa varsta de 40 ani.

lPROGNOSTICUL SCHIZOFRENIEI.

lFactori care pledeaza pentru un prognostic pozitiv:

lSEXUL Feminin; - BIOTIPUL picnic; - AHC Pozitive ( boli afective); - DEBUTUL : acut, productiv, la varsta cat mai mare; - FORMA CLINICA: catatonica, schizoafectiva

Factori care pledeaza pentru un prognostic nefavorabil:

- BIOTIPUL leptosom + personalitatea premorbida de tip schizoid; - DEBUTUL la varsta mica ( <20 ani), insidios; FORMA CLINICA: hebefrenica, simpla, nediferentiata.

DIAGNOSTICUL POZITIV

lA. Tulburarile de gandire ( disociatia).

lB. Tulburarile de vointa si activitate.

lC. Delirul primar.

lD. Tulburarea de afectivitate.

lDIAGNOSTICUL DIFERENTIAL:

lTULBURARILE DELIRANTE:

§delirele sunt sistematizate; nu au caracter bizar.

§nivelul de functionare al persoanei nu este afectat.

lTULBURARILE SCHIZOFRENIFORME:

§durata simptomatologiei cel putin o luna, dar mai putin de sase luni.

§evolutia = favorabila

lTULBURARILE DE PERSONALITATE:

§simptomele sunt prezente pe tot parcursul vietii.

lOLIGOFRENIA.

TRATAMENTUL SCHIZOFRENIEI

lPRINCIPII:

lInitierea tratamentului = in spital ( stabilirea dozei eficiente; controlul efectelor secundare; complianta).

lPrecocitatea tratamentului = eficienta crescuta!

lTratamentul va fi individualizat ( particularitati individuale, tip de neuroleptic, toleranta, doza, durata, asocieri medicamentoase).

lTratamentul de cursa lunga = toata viata; relatia terapeutica cu medicul!

lMETODE DE TRATAMENT IN SCHIZOFRENIE:

l1. Tratamentul medicamentos.* pentru faza acuta;  * pentru prevenirea recaderilor.

lNeuroleptice (denumirea - de la efectele secundare neurologice)  standard sau depot.

l2. Terapia electroconvulsivanta ( mai sigura decat neurolepticele; aprox. 60% din pacienti remit; nu produce afectarea creierului)

l3. Psihoterapii.

lTRATAMENTUL MEDICAMENTOS IN SHIZOFRENIE:

lNEUROLEPTICE.

lAntagonisti ai receptorilor dopaminergici: Neuroleptice clasice = Butirofenone (Haloperidol); = Clorpromazine; = Perphenazine; = Thoridazine; = Trifluoperazine; = Fluphenazine. Au efecte secundare de tip extrapiramidal, akatisie.

lAntagonisti ai receptorilor dopaminergici si ai altor receptori( serotonina) : Neuroleptice atipice = Olanzapina ( Zyprexa); = Risperidona ( Rispolept); = Clozapina ( Leponex); = Quetiapina ( Seroquel).

In functie de efectul lor - NLP incisive si NLP sedative.

Corectarea / prevenirea efectelor secundare.

lTERAPII ASOCIATE:

lSedative nonneuroleptice.

lHipnotice barbiturice, nebarbiturice.

l Anxiolitice.

l Antidepresive.

l Tratamentul afectiunilor asociate.

ALTE TERAPII MEDICAMENTOASE:

            Anticonvulsivante ( carbamazepina).

            Saruri de Litiu.

TULBURARILE DELIRANTE
(DELIRE CRONICE SISTEMATIZATE)

            Tulburari psihice in care simptomul dominat il reprezinta DELIRELE.

            Emil Kraepelin descrie:

                        PARANOIA = sistem delirant persistent in absenta halucinatiilor si fara deteriorarea personalitatii.

                        PARAFRENIA = delire si halucinatii, debut tarziu, fara degradarea personalitatii.

PARANOIA ( TULB. DELIRANTE)

lDIAGNOSTIC:

l1. Delirele = sunt nonbizare, sistematizate. Durata lor - cel putin o luna.

l2. Delirele apar in lipsa altor simptome care caracterizeaza schizofrenia ( comportament bizar, aplatizare afectiva, disociatie). Exceptie: prezenta halucinatiilor tactile, olfactive, legate de tema deliranta.

lTRASATURI CLINICE:

lDescriere generala = Tinuta adecvata, bine imbracati, nu par desprinsi de activitatea zilnica. Uneori par ostili, suspiciosi, excentrici.Arata absolut normali, cu exceptia prezentei sistemului delirant marcat.

l Afectivitatea = concordanta cu delirul.

l Tulburari de perceptie = lipsesc prin definitie ( DSM-IV accepta posibilitatea halucinatiilor tactile, olfactive, congruente cu delirul)

lTRASATURI CLINICE:

lGandirea = tulburarea de continut - delirul: sistematizat, temele frecvente sunt: de persecutie, gelozie, erotoman, grandoare. Lipsesc celelalte tulburari caracteristice schizofreniei.

lOrientarea, memoria atentia, judecata nu sunt afectate. Constiinta bolii absenta!

lComportament: delirant; tentative de suicid, homicid.

lTIPURI:

l1. EROTOMAN. Erotomania; Psihoza pasionala; Este Iluzia deliranta de afi iubit. Delirele de interpretare - rol esential. Eforturile de a contacta persoana - numeroase, regula.Conflicte cu legea.

l2. GRANDIOS = Megalomania.

l3. DE GELOZIE. ( Paranoia conjugala; sindromul Othello) Mai frecvent la barbati.La alcoolici. Comportament delirant. Agresivitate.

l4. PERSECUTOR. Cel mai frecvent. Cverulenti, revendicativi, procesomani.

l5. SOMATIC. ( Psihoza monosimptomatica hipocondriaca): infectii, dismorfofobii, miros urat al corpului ( gura, vagin,etc),

RETARDAREA MENTALA

lPrevalenta = aprox. 1% ( greu de apreciat)

lEtiologie: = anomalii cromozomiale (sindromul Down) si alte anomalii cromozomiale ( phenylketonuria, boala Rett); = factori prenatali (rubeola, lues, toxoplasmoza, herpes simplex, SIDA, sinromul fetal alcoolic); = factori perinatali ( hemoragii intracraniene, ischemie cerebrala, greutatea la nastere).

DIAGNOSTIC

lISTORIC.( graviditate, suferinte ale mamei, nastere, dezvoltarea psihomotorie; antecedente familiale tip retardare; ambianta socioculturala).

lINTERVIU PSIHIATRIC.

lEXAMEN FIZIC ( indeosebi neurologic).

lEVALUAREA PSIHOLOGICA.

lRETARDAREA USOARA, MODERATA, SEVERA, PROFUNDA.

lPERSONALITATEA!

PSIHOPATOLOGIA VARSTEI A TREIA

lGERONTOLOGIA = Stiinta proceselor de imbatranire.

lGERIATRIE = Studiul batranetii.

lPSIHOGERIATRIE = Studiaza tulburarile psihice specifice varstei a treia.

lSENILITATE.

lSENESCENTA - Primara;  - Secundara.

               

PSIHOLOGIA VARSTNICULUI

l * AJURIAGUERA “ On vieillit comme on a vecu”.

ØTulburari de memorie ( legea disolutiei memoriei);

ØModificarea fluiditatii gandirii (conservatorism, rigiditate);¬ conflictul intre generatii¬

ØModificarea activitatii voluntare;

ØTulburari de afectivitate.

ØTulburarea ritmului nictemeral.

DEMENTA

lDEFINITIE: Slabirea globala a functiilor inalte corticale ( memorie, capacitatea rezolvarii problemelor cotidiene, performanta invatarii deprinderilor, abilitatilor perceptuo-motorii,folosirea corecta a abilitatilor sociale) deseori progresiva si ireversibila.

CAUZELE DEMENTELOR
( tipuri)

lI. DEGENERATIVE: * Alzheimer;                                                                            * Pick;                                                                                     * Senila.

lII. VASCULARE: * Multiinfarct;                                                          * Microinfarcte corticale                           * Lacunara.

lIII. NEURODEGENERATIVE:

l* In boala Parkinson;

l* In boala Huntington;

l* In boala Wilson; * Scleroza laterala amiotrofica.

lIV. INFECTIOASE: * Creutzfeldt-Jakob;                                                    * SIDA;                                                                                  * Encefalite virale;                                                    * Meningite cr.virale                                                     * Neurosifilis.

lV. METABOLICE:* Wernicke-Korsakov;                                           * Deficit vit. B12.                                                       * Pelagra.                                                                   * Insuficienta renala severa.

DEMENTA ALZHEIMER – ETIOPATOGENIE SI DIAGNOSTIC

lALOIS ALZHEIMER  - 1906 – a descris bola la o femeie de 51 ani . Evoluţia a fost progresivă, in 4,5 ani ajungând la demenţă profundă.

lAlzheimer a menţionat aspectul specific neuropatologic al bolii:

latrofii cerebrale generalizate,

lmodificări histopatologice:

§depozite proteinacee;

§aberaţii citoscheletice şi neuritice;

§vase sanguine dismorfe.

După 90 ani boala se caracterizează prin:

l1.Aspectul neuroanatomic reprezentat de atrofia cerebrală difuză şi

l2.Histopatologia specifică:

§Plăci senile,

§Degenerescenţa neurofibrilară,

§Pierderi neuronale (hipocamp, cortex),

§Pierderi sinaptice,

§Leziuni oxidat

§Inflamaţia

§Acumulare de proteine aberante.

PLACILE SENILE (NEURITICE)   formate din:

lSubstanţa amiloidă ( proteina beta A4, provenind dintr-o proteină precursoare, APP) este anomalia neuropatologică absolut necesară diagnosticului de DA.

lPrelungiri neuritice anormale in spaţiile extracelulare.

DEGENERESCENTA NEUROFIBRILARA – caracteristică, dar NU specifică DA.

lFormată din filamente helicoidale pereche şi filamente drepte.

lConţine agregări anormale de “proteine TAU”.

lLocalizare: cortex, complex hipocampo-amigdalian, nuclei bazali,locus coeruleus.

PIERDERI NEURONALE SI SINAPTICE.

lUnele populaţii de neuroni se pierd selectiv, mai ales neuronii asociaţiei corticale şi unii nuclei subcorticali, incluzând celulele colinergice ale nucleilor bazali şi celulele serotoninergice.

lPierderile sinaptice se corelează cu severitatea demenţei.

LEZIUNI MITOCONDRIALE SI OXIDATIVE

lHiperactivitatea succinildehidrogenazei şi altor markeri enzimatici mitocondriali; ele preced acumularea de amiloid!

lLocalizarea deficitelor metabolice se corelează cantitativ cu simptomatologia clinică: deficite>in partea stanga la pacientii cu dificultati de limbaj pregnante sip e partea dreapta la cei cu dificultati ale praxiei.

ETIOLOGIA DA.

MULTIFACTORIALA:

l     Factorul genetic

l          Factori neurochimici

l          Factori imunologici

l          Factori toxico-metabolici

l          Factori traumatici

l          Factori vasculari.

l          Sexul.

1. FACTORI  GENETICI-rol variabil in determinarea bolii.

lIstoricul familial de DA = cel mai consistent factor de risc. Aprox 75% din DA ar fi familiale. Transmiterea – autosomal-dominantă.

lAnomalii cromozomiale:

=cromozomul 14 la 14q24.3 (s-au identificat peste 30 de mutaţii diferite in această genă: presenilina 1; SHERINGTON).

=cromozomul 21: gena proteinei precursoare a amiloidului.

=cromozomul 19: presenilina 2.

lAllela apolipoproteinei E4 (apoE4) reprezintă un marker pentru DA familială şi DA sporadice cu debut tardiv. Se situează pe aripa lungă a cromozomului 19.

2. FACTORI NEUROCHIMICI

lScăderea importantă a Neurotransmiţătorilor,

                                      Receptorilor,

                                       Sistemelor enzimatice.

2. FACTORI NEUROCHIMICI

lSistemul acetilcolinic (ipoteza colinergică a DA).

Scăderea activităţii acetilcolinei este legată de tulburările de memorie.

In DA = scăderea concentraţiei acetilcolinei şi a colinacetiltransferazei  in creier (mai ales in hipocamp).

2. FACTORI NEUROCHIMICI

lSistemul serotoninergic: implicarea dovedită de scăderea activităţii şi numărului de receptori la nivelul lobului Frontal şi Temporal, Hipocampului.

lSe corelează cu modificările noncognitive din DA.

2. FACTORI NEUROCHIMICI

lGABA – neurotransmiţătorul implicat in conexiuni complexe cu alte sisteme de neurotransmiţători şi neurohormoni.

In DA = scăderea progresivă şi difuză a activităţii corticale (mai ales in lobii temporali);

           = scăderea nivelului GABA in lcr.( aceasta fiind responsabilă  de comportamentul agresiv al pacienţilor cu DA).

2. FACTORI NEUROCHIMICI

lNeuropeptide: somatostatina

                                         corticotropina

                             vasopresina

                             substanţa P.

~implicaţii terapeutice~

3.FACTORI IMUNOLOGICI

lArgumente:Titrul anticorpilor antiţesut cerebral semnificativ crescut la cei cu DA faţă de sănătoşi.

lPosibil: implicarea sistemului imun in formarea amiloidului din plăcile senile. Neurofibrilele amiloidice şi plăcile senile  = derivate imunoglobulinice.

4.FACTORI TOXICO-METABOLICI

lAluminiul: acumulări la nivelul benzilor neurofibrilare şi in neuronii fără degenerescenţă neurofibrilară din creierul DA.

l    Metabolismul glucozei modificat: = scăderea ratei metabolismului cerebral glucidic;

                                                                = creşterea producerii de acid lactic (prin reducerea activităţii enzimelor care intervin in degradarea glicolitică a glucozei?).

5.FACTORI TRAUMATICI

                                    TCC

* factori de risc pentru DA;(datorită afectării axonale difuze, hipoxiei, ischemiei). Argumente: evidenţierea amiloidului difuz şi a degenerescenţei neurofibrilare in Demenţa pugilistică.

 * pot accelera dezvoltarea DA cu ~5-7ani.

6. BOLILE VASCULARE

lArgumente: evidenţierea la autopsia DA a bolilor coronariene  cu sau fara infarct miocardic.

l    Pacienţii cu suferinţe vasculare – depozite semnificative de amiloid in creier.

7.SEXUL  FEMININ=factor de risc pentru DA.

lExplicaţii posibile: - efect hormonal nespecific (m.ales in menopauză);

                                   - prezenţa de gene predispozante DA pe cromozomul X;

                                    - incidenţa crescută a allelei apoEe4 la femei

DIAGNOSTICUL DA.

l1. Clinic:

                        = antecedente personale patologice cu valoare de factori de risc;

                 = antecedente heredo-colaterale pozitive;

                 = date heteroanamnestice; anamnestice;

                 = examen obiectiv somatic, neurologic, examen psihiatric;

                 = teste clinice.

l2.Investigatii paraclinice.

l3.Examenul neuropatologic.

DIAGNOSTIC CLINIC.

lCu cit stim mai multe despre diagnosticul DA, cu atit ne dam seama ca boala este heterogena in prezentare si evolutie.

lDe aceea unii vorbesc despre mai multe boli.

lSe accepta subrupe clinice bazate pe 

- varsta debutului (DA cu debut precoce <65 ani si DA cu debut tardiv > 65 ani);

- trasaturi predominente;

- evolutie;

- incidenta familiala; etc.

SIMPTOMATOLOGIA DA:

l1.Simptome cognitive (tulburari de atentie, memorie, disfazie, dispraxie, agnozii).

l2.Simptome noncognitive (halucinatii, delire, depresie, agresivitate, tulburari de somn).

CRITERIILE DE DIAGNOSTIC ALE DA  - DSM-IV.

lA. Aparitia de multiple deficite cognitive:

            1.Deficit de memorie.

            2. Una sau mai multe din urmatoarele:

                                                =afazia,

                                                = apraxia,

                                                = agnozia,

                                                = perturbarea functionarii executive.

lB. Deficitele cognitive mentionate cauzeaza fiecare afectarea semnificativa a functionarii sociale sau ocupationale.

CRITERIILE DE DIAGNOSTIC ALE DA  - DSM-IV.

lC. Evolutia se caracterizeaza prin debut gradat si declin cognitive continuu.

lD. Deficitele cognitive (A siB) nu se datoreaza uneia din cauzele de mai jos:

-alte boli ale sistemului nervos central;

-conditii sistemice cunoscute ca posibile cause de dementa;

-conditii induse de substante.

lE. Deficitele nu apar exclusiv in cursul unui delirium.

IMPORTANTA MAJORA! DIAGNOSTICUL IN STADIUL INCIPIENT

lDe retinut  = debutul este lent de obicei;

                  = posibil debut prin episoade psihotice(depressive, delirante, confuzo-onirice) sau prin simptome neurologice (hipertonie musculara, semen de focar).

PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL MEDICULUI A PACIENTULUI CU DA IN STADIU PRECOCE.

l1. Nu cere ajutor din proprie initiative, adus de apartinatori,

l2. Are tendinta de privi spre apartinatori cand este intrebat ceva: semnul intoarcerii capului.

l3. Are dificultati in evocarea datei.

l4. Ezitari in limbaj (cautare de vuvinte).

l5. Are tendinta de a minimaliza si/sau rationalize; poate fi deranjat de relatarile rudelor privind comportamentul sau.

PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL MEDICULUI A PACIENTULUI CU DA IN STADIU PRECOCE.

l6. Pacientul nu pare bolnav.

l7. In istoricul bolii – problemele de limbaj se gasesc cu cel putin 6 luni in urma.

l8. Pacientul ia foarte putine medicamente sau nu ia de loc.

l9. Sotul ( sotia) spune:” cu exceptia memoriei, este sanatos”.

l10. Nu exista istoric de TCC, crize recente sau AVC.

l11. Examenul medical si neurologic – nesemnificative.

DA PROGRESSION SCALE

DA PROGRESSION SCALE

EXPLORARI PARACLINICE.

l1.C.T.CEREBRALA.   =  Atrofii corticale difuze+hidrocefalie (apar si in imbatranirea fiziologica si in demente de alte etiologii)

                                      = Atrofia lobului Temporal mijlociu (oarecum specifica DA).

l2.REZONANTA MAGNETICA = Atrofia structurilor lobului T. mijlociu, in mod particular a hipocampului si amigdalei. Scaderea densitatii substantei albe.

EXPLORARI PARACLINICE.

l3. PET  =  Scaderea ratei de metabolizare cerebrala o oxigenului si glucozei in cortexul temporal posterior si parietal bilateral. (se coreleaza cu pierderile neuronale).

l4. SPECT  =  Hipoperfuzie frontala bilaterala cu predominenta la nivelul lobului frontal sang.