Profilaxia bolilor diareice acute (BDA)

Profilaxia bolilor diareice acute (BDA), intoxicatiilor alimentare si holerei

Se apropie perioada celui mai cald anotimp - vara, cînd se creează condiţii favorabile de dezvoltare a microbilor patogeni şi de răspândire a bolilor diareice acute (BDA).

Acest grup de maladii prezintă o problemă majoră de sănătate publică, atît prin frecvenţa înaltă, cît şi prin manifestările clinice grave. Situaţia sanitaro-epidemiologică la acest grup de maladii se menţine încordată şi necesită efectuarea măsurilor de profilaxie a bolilor diareice acute, intoxicaţiilor alimentare şi holerei.

În anul 2006 morbiditatea sumară a scăzut pînă la 458,0 la 100 mii (a.2005 - 474,4). Scăderea morbidităţii este determinată, în primul rînd de diminuarea cu 38,6% a morbidităţii prin dizenterie (de la 70,6 în a.2005 pînă la 43,4 în a.2006), preponderent cauzată de Shigella sonnei. Morbiditatea prin BDA s-a majorat preponderent în teritoriile unde au fost înregistrate izbucniri epidemice (18 teritorii administrative). În acelaşi timp a avut loc o creştere cu 43,3% a morbidităţii prin salmoneloze (de la 21,7 pînă la 31,1 la 100 mii populaţie). Morbiditatea s-a majorat în 24 teritorii administrative (65%), din contul înregistrării izbucnirilor epidemice, focarelor multiple şi morbidităţii sporadice.

Morbiditatea prin BDA cu etiologie nedeterminată s-a micşorat neesenţial, totodată s-a majorat morbiditatea prin BDA cu etiologie determinată ce indică o ameliorare uşoară a descifrării etiologice.
Prezintă îngrijorări creşterea în continuare a numărului izbucnirilor epidemice de BDA: în a. 2003 - 9 cu 402 bolnavi, a. 2004 - 14 cu 253 bolnavi, a.2005 - 24 cu 289 bolnavi, a.2006 - 30 cu 613 bolnavi. Din ele 16 au fost provocate de salmonele (inclusiv 14 de Salmonella enteritidis şi Salmonella typhimurium); 12 - de Shigella sonnei (inclusiv 11- Shigella sonnei 2e şi 2g) şi 6 izbucniri de BDA cu factori etiologici condiţionat patogeni. Calea de transmitere alimentară a fost stabilită în 19 izbucniri, habituală - în 8, hidrică - în 1 şi în 2 izbucniri au fost stabilite diferite căi.

Conform locului de infectare, 9 izbucniri au avut loc în condiţii casnice, 8 - în grădiniţe de copii, 6 - în alte instituţii pentru copii şi adolescenţi, 2 - în instituţii de cult, 4 - în întreprinderi de alimentaţie publică, 1 - în tabără militară.

Izbucnirile s-au înregistrat mai frecvent în mun.Chişinău - 7, r-le Nisporeni, Calaraş, Hînceşti - cîte 3.

Cauzele principale ale apariţiei şi dezvoltării ulterioare a izbucnirilor sunt:
- nerespectarea igienei personale din motivul lipsei condiţiilor necesare şi cunoştinţelor respective, mai ales în instituţiile pentru copii şi adolescenţi;
- neasigurarea efectuării măsurilor antiepidemice primare la timp şi calitativ;
- nerespectarea regulilor pregătirii şi păstrării produselor alimentare;
- neaprovizionarea populaţiei, în primul rând, rurale cu apă potabilă de calitate garantată.

Incidenţa prin BDA a fost de 1,7 ori mai înaltă la populaţia urbană decît la cea rurală (respectiv 584,0 şi 352,7 la 100 000) ceia ce denotă lacune posibile în detectarea şi raportarea cazurilor de BDA în mediu rural.

Din numărul total al bolnavilor cu BDA copiii de vîrsta pînă la 17 ani au constituit 71,5% (a.2005 - %). Cea mai înaltă morbiditate prin BDA s-a înregistrat la copii de vîrstă 0-2 ani - 33,8 la 1000 copii la BDA cu etiologie determinată, 3,3 la 1000 - la dizenterie, 1,8 la 1000 la salmoneloze.

În grupa de vîrstă 3-6 ani ratele de incidenţă au constituit, respectiv: 7,3; 4,0; 3,0 şi 0,6 la 1000 copii. În această grupă de vîrstă, ponderea copiilor organizaţi constituie de la 54,1% pînă la 75,1% pe diferite forme nozologice.

Răspîndirea BDA se realizează pe 3 căi - acvatică (cu apă contaminată), alimentară (respectiv cu produse alimentare contaminate, mai frecvent produsele lactate, carnea şi produsele din carne, peştele, ouăle, legumele, fructele), habituală (prin intermediul obiectelor de uz casnic contaminate).

Nivelul înalt al morbidităţii prin BDA este un indice alarmant în asigurarea populaţiei cu apă potabilă şi produse alimentare de calitate, asanarea mediului înconjurător şi salubrizarea localităţilor, crearea condiţiilor adecvate de dezvoltare, educaţie, studii, muncă şi odihnă, în primul rînd a copiilor, precum şi respectarea igienei personale.

Situaţia epidemiologică la holeră în lume, continuă a fi determinată de morbiditatea înregistrată în ţările Africii şi Asiei. Cazuri de import a holerei în ţările economic dezvoltate are loc pe fonul migraţiei înalte, sporirii traficului turistic.

În Republica Moldova în ultimii 5 ani n-au fost diagnosticate sau suspectate cazuri de holeră sau portaj al vibrionului holerei la oameni şi n-au fost izolate tulpini ale acestor vibrioni din obiectele mediului ambiant. S-au înregistrat 3 cazuri de infecţie NAG, pe fonul circulaţiei înalte al Vibrio cholerae non 01 în obiectele mediului ambiant - 207 tulpini din 916 probe investigate (32,4%), mai ales în bazinele acvatice deschise - 96,6%.

Modul de manifestare a bolilor diareice acute este asemănătoare: boala debutează de obicei brusc, cu scaune frecvente, febră, vărsături, dureri abdominale, etc. Datorită pierderilor de apă şi minerale prin scaune şi vărsături pot să apară ameţeli, stare de slăbiciune, cefalee (dureri de cap) şi oboseală accentuată.

Dacă aveţi aceste simptome sau numai o parte din ele adresaţi-vă obligatoriu medicului de familie. Cazurile depistate din timp şi bine tratate sunt de scurtă durată, cele neglijate se pot prelungi, devenind cronice.

Metodele de prevenire sunt simple şi la îndemîna oricui. Astfel, pentru păstrarea sănătăţii dumneavoastră:
- Consumaţi apă de băut provenită din surse sigure, sau îmbuteliată;
- Spălaţi-vă mîinile cu apă şi săpun cît mai des şi obligatoriu înainte de fiecare masă, precum şi după fiecare folosire a toaletei;
- Spălaţi fructele şi legumele înainte de a le consuma, sub jet puternic de apă;
- Feriţi alimentele de muşte, gîndaci, rozătoare şi păstraţi-le la rece;
- Păstraţi curăţenia din jurul locuinţelor, îndepărtaţi gunoiul menajer;
- Scăldaţi-vă numai în locuri special amenajate în acest scop care sunt supuse controlului sanitar;

La prepararea bucatele este necesar de a ţine cont de următoarele sfaturi:
- Spălarea mîinilor cu săpun, în special după ce s-a manipulat cu carne cruda;
- Totdeauna de spălat vesela de bucătărie, marginile tăietoare, vasele, masa de preparare, vasele de gătit, capacele cu detergenţi;
- Se foloseşte masa de tăiat carnea crudă separat de masa pentru alte alimente;
- Se păstrează separat carnea cruda de alte alimente: fructe, legume, produse lactate, bucate gata preparate, etc.

În conformitate cu prevederile Programului Naţional de educaţie pentru sănătate a populaţiei şi promovare a modului sănătos de viaţă, Programului Naţional de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli diareice acute pentru anii 2003 - 2010, Programului de activitate al Ministerului Sănătăţii pe anul 2007, ţinînd cont de situaţia sanitaro - epidemiologică nefavorabilă privind morbiditatea prin boli diareice acute şi în scopul intensificării promovării măsurilor de profilaxie a acestor maladii, în Republica Moldova în perioada 1-31 mai 2007 se va desfăşura luna de popularizare a cunoştinţelor medico - igienice în profilaxia bolilor diareice acute, intoxicaţiilor alimentare şi holerei.

Este necesar ca în această perioadă populaţia să fie informată despre situaţia sanitaro-epidemiologică în republică şi măsurile de profilaxie a bolilor diareice acute, intoxicaţiilor alimentare şi holerei, precum şi despre consecinţele acestor maladii, efectuarea măsurilor profilactice, sporirea responsabilităţii comunităţii pentru organizarea şi desfăşurarea operativă şi integrală a acţiunilor de prevenire.

Prevenirea acestor maladii poate fi realizată printr-o serie de măsuri cunoscute de majoritatea populaţiei, datorită faptului că multe din ele ţin de nivelul culturii generale şi sanitare. Este necesar a forma la populaţie o atitudine corectă şi un comportament sănătos privind profilaxia bolilor diareice acute, intoxicaţiilor alimentare şi holerei, contribuind la scăderea morbidităţii şi mortalităţii prin aceste maladii.