Anxietatea
·
Anxietatea socială
·
despre creierul uman
·
despre sanatate
·
sanatate mintala
·
sanatateverde
Anxietatea socială
Anxietatea
socială se referă la anxietatea care are drept sursă
factorii sociali,structurile sau relaţiile în cadrul societăţii.Importanţa
societăţii umane este determinantă căci,ca "animal social" omul
trebuie să se integreze în societate şi să i se subordoneze,dar în pofida
acestor constrângeri,arată Ellwangh,fiecare om are nevoie de un spaţiu de
libertate pentru a-şi menţine starea de sănătate, tensiunea polară dintre
individ şi societate având de asemenea efecte creatoare sau disturbatoare.
Se poate vorbi
astfel despre existenţa unui prag psiho-social,un denomitor comun pentru toate
societăţile,care poate fi denumit cu termenul de prag al stresului psiho-social.
O
contribuţie importantă privind natura şi importanţa anxietăţii sociale au
adus-o diferite teorii socio-genetice şi în primul rând teoriile învăţării sociale a anxietăţii.Teoriile învăţării
consideră personalitatea ca pe o colecţie de comportamente învăţate.Reluând
experienţele lui Pavlov s-a subliniat că anxietatea se poate învăţa,ca ori care
alt comportament.Simptomul nevrotic apare astfel,ca o obişnuinţă învăţată,în
cadrul unui context anxiogen (repetarea ambianţei determinând simptomul).Deşi
factorii organici nu-şi pierd din importanţă,multe simptome funcţionale se vor
putea explica prin teoriile învăţării.După Beech,anxietatea apare ca un impuls
care duce la activitate,iar scăderea ei poate apare ca o recompensă,ceea ce ar
sta la baza multor simptome psihosomatice sau psihopatologice.S-a vorbit astfel
de învăţarea "viscerală" a fricii,de importanţa feed-back-ului.
Anxietatea se poate condiţiona însă şi prin intermediul condiţionării
sistemului adreno-simpatic şi hipofizo-suprarenal.Există,spune Cloareg o
reacţie lineară între agresiunile,chiar moderate ale vieţii,cantitatea de
noradrenalină plasmatică şi acizii graşi liberi.Sursele sociale de stres sunt
nenumărate şi cu greu pot fi introduse într-o clasificare.Levi Lennard vorbeşte
de câteva din aceste surse:
-diferenţa dintre exigenţele mediului şi capacitatea fiinţei umane;
-diferenţa dintre ocaziile oferite de mediu şi nevoile umane reale;
-perceperea adevărului,a diferenţei dintre dorinţa şi speranţa fiinţei
umane;
-suprastimularea şi substimularea;
0 comments :
Trimiteți un comentariu