CANCERUL COLONULUI Sl AL RECTULUI

CANCERUL COLONULUI Sl AL RECTULUI


Reprezinta cam 20% din totalul neoplasmelor, ocupand locul al doilea la intrea­ga populatie, depasit la barbati de cancerul bronho-pulmonar, iar la femei de can­cerul de san.
Etiopatogenia nu este cunoscuta. Frecventa creste cu varsta (maxim in deceniul 6 si 7), fiind intalnit de obicei la barbati. Factorul genetic, este sugerat de frecventa in care se intalneste in familia bolnavului. Dintre factorii de risc care pledeaza pentru argumentul genetic si care se intalnesc frecvent in familiile acestor bolnavi citam: polipoza familiala, polipii coloniei adenomatosi, afectiunile inflamatorii colonice (colita ulcero-hemoragica, difuza, cu debut inainte de 25 ani, dupa 10 ani de boala, boala Crohn, diverticuloza recto-sigmoidiana etc. Mai joaca un rol etiopatogenic dieta saraca in fibre, bogata in glucide rafinate si grasimi animale, obisnuita in tarile dezvoltate (Anglia, Franta, S.U.A) si dieta saraca in fructe si vegetale. Au mai fost incriminate sarurile biliare, amoniacul, (concentratie maxima in sigmoid), flora anaeroba (crescuta in infectiile care modifica sarurile biliare), factorii imuni tari, hormonali, infectiosi (virusul citomegalic), factorii toxico-chimici si radiatiile ionizante.
Anatomie patologica: in marea majoritate a cazurilor este un epiteliom (95%). Localizarea, in ordinea frecventei, este urmatoarea: rect (58%), sigmoid (17%), cec si colonul drept (15%), colonul stang (10%). Macroscopic se descriu: o forma proliferativa, vegetanta, conopidiforma; forma infiltrativa dura, cu retractii si stenoze; forma infiltrativa col oi dala, moale; forme mixte (infiltrante si vegetante); forme ulcerative. Cancerul intestinului gros se extinde in profunzimea peretelui intestinal si fixeaza tumoarea de organele vecine. Invadeaza, pe cale limfatica, ganglionii regionali si da metastaze la distanta in diferite organe: ficat, plaman, peritoneu, creier, oase etc.

Simptomatologie: cancerul colonului ramane un timp asimptomatic (6 -12 luni) pentru ca ulterior Simptomele care apar sa fie pe colonul drept, colonul stang sau rect.
Cancerul colonului drept: durere discreta, dar persistenta si neinfluentata de
calmante, localizata in flancul sau fosa iliaca dreapta; balonare abdominala; diaree
(mai rar), cu scaune de putrefactie, rezistenta la Tratament; pierdere in greutate,
astenie, adinamie; starea subfebrila, anemia si sangerarile apar mai tardiv.
Cancerul colonului stang se manifesta prin dureri (jumatate din cazuri), ca o
jena in flancul stang, cu balonare si gaze; durerea creste progresiv in intensitate si cedeaza la masaj abdominal; mai tarziu, apar fenomene stenozate insotite de constipatie si falsa diaree, care usureaza bolnavul. Scaunele pot capata un caracter sanguinolent. Tulburarile dispeptice sunt foarte rare si starea generala se mentine buna mult timp.
Cancerul rectului se evidentiaza la inceput cu fenomene de constipatie, cu jena la defecare, la inceput mai redusa, apoi cu caracter de tenesme. De multe ori constipatia este urmata de scaune moi, cu mucus, sange si puroi. Scaunul devine anevoios, suparator si este urmat de o senzatie de evacuare incompleta; alteori, ia aspectul din stenoza rectala, aparand subtire ca un creion sau in forma de panglica. Durerea se accentueaza si este resimtita in pelvis, in sacru, in coapse. Mai tarziu bolnavul devine palid, inapetent, pierde in greutate.
Examen obiectiv: aspectul general al bolnavilor este modifiat tarziu, alterarea starii generale depinzand de localizarea sau de ivirea complicatiilor. La palparea abdomenului se poate simti o formatiune tumorala dura, nedureroasa, neregulata, de dimensiuni variate, mobila sau fixata de tesuturile vecine. in cazul unei dilatatii intestinale deasupra stenozei se pot evidentia zgomote hidro-aerice, hipersonoritate, unde antiperistaltice.




Tactul rectal permite - in cancerele rectale
jos-situate - sa se simta o formatiune dura, neregulata, fixa si nedureroasa, care poate sangera la atingere.
Rectosigmoidoscopia descopera cancerul situat pana la 30 cm deasupra sfincte-rului, arata localizarea, extinderea, mobilitatea si varietatea macroscopica a tumorii si permite prelevarea unor tesuturi in vederea examenului microscopic.
Examenul radiologie (fig.55) (irigoscopie, irigografie, pranz baritat) precizeaza localizarile inaccesibile examenului endoscopic si depisteaza fie stenozari, fie imagini lacunare, ulceratii, modificari de tranzit sau ale reliefului mucoasei.
Celelalte examene care vin in sprijinul diagnosticului sunt: examenul materiilor fecale (hemoragii oculte, sange macroscopic, mucus, celulele maligne exfoliate, puroi); V.S.H. accelerata, anemie hipocrbma, uneori leucocitoza; fosfataza alcalina crescuta.
Dintre alte investigatii clinice utilizate enumeram: colonofibroscopia, pentru neo­plasmele situate in afara zonelor explorabile cu rectoscopul (se folosesc instrumente flexibile cu lungime de 105 -185 cm), depistarea hemoragiilor oculte in scaun, citologia exfoliativa, antigenul carcinoembrionar.

Diagnosticul pozitiv are ca elemente de sustinere: varsta bolnavului, simptoma­tologia clinica, endoscopia si examenul radiologie. Important este ca diagnosticul sa fie precoce (mai usor de evidentiat in cancerul rectal) si sa ne gandim la acest diagnostic ori de cate ori avem de-a face cu un bolnav mai in varsta, cu o simptomatologie intestinala mai rezistenta la Tratament, pentru a cere investigatiile complementare necesare.
Diagnosticul diferential se face, in functie de localizare, cu: tuberculoza ileo-cecala, tumoarea inflamatorie apendiculara, rectocolita ulceroasa, stenozele intes­tinale, polipoza intestinala, diverticuloza intestinala, hemoroizii.
Evolutie si complicatii: cancerul intestinului gros se dezvolta lent, de obicei fiind descoperit intr-un stadiu avansat. Prognosticul este grav, mai ales in cazul localizarii rectale si a colonului stang, si deosebit de grav cand cancerul apare pe fondul unei rectocolite ulceroase. Complicatiile cancerului de colon constau in: hemoragii grave, perforatii cu peritonita, stenoza cu fenomene ocluzive, fistule, infectii secundare si metastaze.
Tratamentul este chirurgical. Segmentul intestinal, in care-si are sediul tumoa­rea, trebuie rezecat inainte de extinderea ei in profunzime sau de aparitia metastazelor.
Roentgen si radiumterapia dau rezultate incerte, ca si chimioterapia antitumo-rala.
Tratamentul simptomatic se prescrie, mai ales, in cazurile inoperabile: opiacee, antispastice, anestezice locale. Se va mentine o riguroasa igiena locala printr-o toaleta permanenta.