Infectiile respiratorii acute la copii

Infectiile respiratorii acute la copii

Definitie
Infectiile respiratorii acute întrunesc maladiile inflamatorii de etiologie infectioasa a sistemului respirator ce se dezvolta în forme acute.

Infectiile respiratorii acute determina peste 1/2 din bolile copilului de vârsta frageda si 30 - 40% din maladiile prescolarului si scolarului.

Frecventa acestor maladii este de 3 - 4 îmbolnaviri anuale pentru copii ce frecventeaza institutii prescolare si scolare, pentru conditii urbane cu suprapopulare 6-8 epizoade pe an.

Factori de risc
- factori favorizanti endogeni: evolutie defavorizata a ontogenezei copilului (disgravidii, antecedente prenatale si obstetricale), infectii intrauterine si neonatale (generalizate, pulmonare), anomalii de constitutie (diateze alergice, limfatice, dismetabolice), malnutritii, paratrofie, rahitism, anemii carentiale, microaspiratie cronica prin reflux gastroesofagian, afectiuni ale sistemului nervos central, maladii ORL, carie dentara cronica;

- factori favorizanfi exogeni: noxe atmosferice (fum, vapori, pulberi, aerosoli), produsele chimice casnice, chimicale agricole, noxe habituale (umiditate, mucegaiuri, gaze de ardere), fumatul activ si pasiv, tusitori cronici în familie, abuzul de remedii antibacteriene (sensibilizare, depresie imuna), supraraceala, perioade reci - toamna, iama).

Cauze
- virusuri respiratorii (rinovirus, virus sincitial respirator, adenovirus, virus gripal si paragripal, coronovirusuri, enterovirusuri), care conditioneaza pâna la 90% din infectiile respiratorii acute la copil.
- mycoplasma pneumoniae, Chlamidia
- germeni bacterieni (pneumococi, streptococi, stafiiococi, H.influenzae).

Forme clinice
- infectiile acute ale cailor respiratorii superioare: guturaiul, faringita acuta, otita acuta, sinuzita acuta.
- infectii acute ale sistemului respirator inferior: laringotraheita acuta, bronsita acuta, bronsita obstructiva acuta, bronsiolita acuta, pneumonia acuta.

Semne si simptome
Infectii ale sistemului respirator superior: obstructie nazala; rinoree; iritatie rino- si orofaringiana; stranut; tuse (mai rar); sindrom febril, subfebrilitate; sindrom toxicoinfectios (in forme usoare pot lipsi);

Infectii ale sistemului respirator inferior. Laringotraheita acuta: stridor (inspir suierator); voce ragusita sau clara; tuse latratoare; dispnee de inspir (la sugar în forme severe); tiraj suprasternal, marcat sau discret; tahipnee; tahicardie; sindrom febril; agitatie; respiratie traheala accentuata.

Bronsita acuta: tuse, uscata în debutul bolii, apoi productiva pe o durata de 1-2 saptamâni; debuteaza cu manifestari de infectie virala a tractului respirator superior; dureri si arsuri retrosternale; auscultativ respiratie aspra; raluri bronsice sibilante si ronflante bilateral care se modifica de intensitate în timpul tusei; sindrom febril, subfebrilitate; semne de toxicoza infectioasa, determinate de virulenta factorului etiologic (virus, germeni bacterieni) si terenul organic (vârsta copilului, starile de fond, reactivitatea organismului).

Complicatii
- sindrom toxiinfectios.
- convulsii febrile.
- insuficienta respiratorie severa (în laringotraheite).
- voma de geneza iritativa sau toxiinfectioasa.
- complicatii piemice - otite, sinuzite, pneumonii (la copii imunocompromisi sau malnutriti.
- encefalopatii toxiinfcctioase.
- meningite aseptice, encefalite.

Diagnostic diferential
Diferite forme clinice de infectii respiratorii acute:
- rinita marcata de obstructie nazala si rinoree.
- faringita - iritatie faringiana
- sinuzita - congestie nazala, rinoree muco-purulenta, cefalee.
- laringotraheita - stridor, voce ragusita, tuse latratoare.
- bronsita acuta - tuse, respiratie aspra, raluri sibilante bilateral.
- bronsita obstructiva - respiratie suieratoare, raluri sibilante bilateral, la copilul mic - buloase de calibru divers.
- pneumonia acuta - tahipnee, tiraj toracic, date fizicale asimetrice: submatitate, respiratie atenuata, raluri buloase mici, crepitatie.
- tuberculoza pulmonara - istoric epidemiologic, factori de risc, afectarea lobului superior pe dreapta sau opacitati micronodulare, antibioticoterapie ineficace, semne de toxicoza.
- tuse convulsiva - accese de tuse chinuitoare în reprize.
- bronsita astmatica - tuse iritativa fara semne de obstructie bronsica.
- astmul bronsic - accese de sufocare, wheezing, raluri sibilante, hiperinflatie pulmonara.
- aspiratia de corp strain - debut acut accidental cu acces brusc de tuse si dispnee, radiologie - atelectazii segmentare, lobare, hiperinflatie.
- maladiile care evolueaza cu sindrom toxiinfectios: meningita (semne meningiene), encefalita, diaree.

Investigatii paraclinice
- diagnostic etiologic - depistarea virusurilor si germenilor pneumotropi în rinofaringe sau expectoratii este informativa, însa nu are semnificatie practica (efectul terapeutic al medicatiei antivirale este neglijabil, iar rezultatele însamântarilor bacteriologice sunt în majoritate negative si se obtin cu un termen de întârziere la 4-7 zile).

- radiografia pulmonara se va indica în plan de diagnostic diferential cu o pneumonie; pentru bronsita se va urmari accentuarea desenului pulmonar mai expresiva în regiunile parahilare.

- hemograma - leucocitoza, limfocitoza (infectii virale), neutrofilie (infectii bacteriene), VSH accelerata moderat sau indicii hemoleucografiei normale (nu se va efectua în cazuri clinice simple, fara complicatii).

Profilaxie
- evitarea contactelor cu copii si adulti cu infectii respiratorii virale.
- prin reducerea riscului de îmbolnavire a copilului, prin aerisirea încaperilor, folosirea lampilor bactericide, evitarea aglomeratiilor de populatie pediatrica în perioada epidemiilor de infectii virale.
- suplimentarea alimentatiei cu acid ascorbic, fitoncide.
- imunoprofîlaxie specifica (vaccinuri antigripale).
- fortificarea mecanismelor de protectie nespecifica (dibazol, vit.A, B, C) în perioade sezoniere cu pericol pentru infectii respiratorii virale.

Prognostic evolutiv
- evolutie favorabila cu vindecare completa survine în majoritatea infectiilor respiratorii acute, inclusiv vindecare clinica la 1-2 saptamâni. Restabilirea morfofunctionala a sistemului respirator se produce în 3-5 saptamâni, perioada în care copilul este vulnerabil si receptiv la suprainfectii si se cere respectarea si realizarea unor masuri de preventie a infectarilor cu virusuri respiratorii;

- se pot însa dezvolta si complicatii pulmonare (pneumonie) si extrapulmonare, complicatii toxiinfectioasc (encefalopatie toxiinfectioasa, sindrom convulsiv, anemic toxiinfectioasa, hepatita toxica, miocardita toxica).