SIFILISUL SISTEMULUI NERVOS

SIFILISUL SISTEMULUI NERVOS


Localizarile se datoreaza microorganismului Treponemapallidum, care, datori­ta unui Tratament insuficient, dupa 10-15 ani invadeaza sistemul nervos, produ­cand manifestari severe.

Simptomatologie: boala debuteaza printr-un sancru sifilitic cu zeci de ani inain­tea manifestarilor nervoase. in toate manifestarile, modificarile pupilare sunt aproape constante. Un semn caracteristic este semnul Argyll-Robertson: inegalitatea pupilara, cu neregularitatea conturului pupilar si lipsa contractarii la lumina (abolirea reflexului fotomotor). Adesea se insoteste de localizari cardio-vasculare: insuficienta aortica si anevrism aortic.
Diagnosticul se bazeaza pe reactiile serologice de sifilis in sange, dar mai ales in lichidul cefalorahidian.
Ml ELITA SIFILITICA
Definitie: este localizarea sifilisului la nivelul maduvei. Exista o forma acuta si una cronica.
Forma acuta apare cam la 4 ani de la ivirea sancrului, brusc, cu paraplegie flas­ca, cu tulburari sfincteriene (retentie de fecale si urina) si genitale, cu abolirea reflexelor osteotendinoase, semnul Babinski si cu anestezie sub nivelul lezional. in 15 - 20 de zile paraplegia devine spastica, in contractara. Sub influenta Tratamentului se obtin ameliorari evidente, dar persista unele tulburari.
O forma deosebita o constituie paraplegia Erb - paraplegie spasmodica progre­siva, cu tulburari sfincteriene si genitale si tulburari senzitive discrete. Evolutia clinica este indelungata. in aceasta forma, terapia este mai putin activa.
TABESUL
Definitie: afectiune de natura sifilitica, caracterizata prin atingerea cordoanelor si radacinilor posterioare ale maduvei (meningoradiculita posterioara, care ulterior se extinde si la cordoanele posterioare ale maduvei). Boala apare dupa 5 - 20 de ani de la infectie, insidios si progresiv. Semnele caracteristice sunt urmatoarele:
a) Tulburari de sensibilitate, constand in dureri, cu caracteter de fulgeraturi, in membrele inferioare, in special nocturne, si in disociatia tabetica: abolirea sen­sibilitatii profunde, dar conservarea sensibilitatii termice si dureroase si diminuarea celei tactile.
b) Tulburari de mers, care constituie ataxia tabetica si se caracterizeaza prin tulburari de mers exagerate la inchiderea ochilor (mers ezitant, controlat permanent cu privirea, lovind pamantul cu calcaiul); si proba Romberg care este pozitiva (bolnavul in picioare, cu calcaiele alaturate si ochii inchisi, oscileaza si cade). Forta musculara, este normala. .
c) Reflexele osteo-tendinoase sunt abolite si hipotonia pronuntata. Nervii cra-nieni sunt frecvent prinsi, cea mai grava fiind interesarea nervului optic, care poate duce la atrofia optica tabetica, cu pierderea vederii. Semnul Argyll-Robertson este constant.
d) in unele forme de tabes apar complicatii: crize viscerale (gastrica, intestinala, faringiana, laringiana) si tulburari trofice. Cea mai obisnuita criza viscerala este criza gastrica tabetica, caracterizata prin dureri epigastrice atroce, cu debut si disparitie brusca, cu varsaturi si deshidratare mare, durand ore sau zile si neinflu­entate de alcaline sau antispastice. Tulburarile trofice constau in fracturi spontane, nedureroase, mai ales la nivelul membrelor inferioare, ulceratii cronice atone (ulcerul perforant plantar) si artropatii nedureroase, localizate in special la genunchi, cu deformari mari, tumefieri nedureroase.
Tratamentul sifilisului nervos utilizeaza penicilina in doze masive (2,4 mii. u.i. pe 24 de ore, 24 mii. u.i. pe cura) si piretoterapia (malarioterapia), in unele cazuri.