Vitiligo sau petele albe de pe corp

Vitiligo sau petele albe de pe corp

De vitiligo sufera aproximativ trei la suta dintre oameni. Petele albe precum laptele de pe corp pot aparea la orice virsta (adesea au un caracter de familie, mostenit sau pot aparea dupa o trauma neobisnuita, mai ales la cap), intr-o cantitate nelimitata si pe orice portiune de piele. Aceasta pata depigmentata poate aparea chiar si sub par, sub gene sau sub sprincene. Aparitia ei nu este insotita de vreo mincarime sau durere.

Absenta melanocitelor (celule care contin pigmentul) contribuie la hipopigmentare (un nivel scazut innascut sau dobindit al sintezei de melanina) pe portiuni de piele bine delimitate sau dispuse simetric, de la una-doua pete pina la aproape toata suprafata corpului.

Pielea este sensibila la soare

Portiunile de piele afectata de vitiligo au o sensibilitate ridicata la razele solare. De aceea este recomandat sa va feriti de razele solare directe, pentru ca lipsa pigmentului face ca pielea sa fie lipsita de orice aparare. Ca urmare a expunerii la soare pot aparea arsuri puternice sau niste zone intunecate, hiperpigmentate in jurul petelor.

Cauza acestei boli nu este cunoscuta. Ea poate insoti boala Addison (o boala endocrina rara, care consta intr-o deficienta hormonala; se caracterizeaza prin pierderea greutatii, slabiciune in muschi, tensiune arteriala scazuta si intunecarea pielii indiferent daca a fost sau nu expusa la soare), diabetul zaharat, anemia pernicioasa (carenta de vitamina B12) si disfunctiile glandei tiroide.

Vitiligo – semnalul ca suferiti de o dereglare interna

Teoriile aparitiei acestei afectiuni sint dintre cele mai diverse. Iata una dintre acestea: Vitiligo este o afectiune a intregului organism determinata de o multime de factori, provocata mai ales de tulburarile aparute in nutritia tesuturilor si in metabolism. Aparitia petelor albe pe piele este numai o atentionare, un semnal exterior care anunta o dereglare interna.

Ce fel de dereglare? Aceasta poate fi o tulburare mostenita in metabolismul substantelor; orice vatamare a fatului si insuficienta nutritiei in perioada de dezvoltare intrauterina; tulburari in activitatea glandelor de secretie interna (glanda tiroida, cea suprarenala); alimentarea insuficienta a tesuturilor ca rezultat al unor afectiuni cronice ale organelor digestive; consecinta stresului care conduce la tulburari vasculare si dereglari ale circulatiei substantelor nutritive si a produselor rezultate in urma metabolismului din celule.

Organismul – un sistem autoreglator

Cu toate acestea, in oricare dintre aceste variante intr-o masura mai mare sau mai mica sint abordate procesele digestiei alimentelor si ale asimilarii substantelor nutritive. Digerarea alimentelor nu este completa: in locul unei cantitati determinate de aminoacizi necesari organismului se formeaza doar o parte a lor, iar restul este constituit din substante grele de natura albuminica, care nu se asimileaza. Acest lucru dezorganizeaza procesele metabolice ale aminoacizilor din ficat, ceea ce conduce la rindul sau la o acumulare de amoniac. Prezenta in exces a acestei substante este toxica.

Foarte sensibile la amoniac sint celulele sistemului nervos central, cel care regleaza activitatea intregului organism si, in particular, este responsabil pentru formarea pigmentului care ne apara pielea.

Organismul viu ca un sistem autoreglator este astfel construit incit majoritatea verigilor sale se dubleaza. In cazul ruperii legaturii sau atunci cind unul dintre organe este vatamat intra in actiune niste mecanisme compensatorii si creste intensitatea de actiune a verigilor salvate ale lantului. Datorita acestui fapt, la majoritatea oamenilor cu tulburari metabolice vitiligo nu apare.

Vitiligo ascunde tulburarile de metabolism

Procesele care se petrec in organism se compenseaza unele pe altele, astfel incit omul nu isi da seama adesea de problemele sale. La bolnavii de vitiligo procesul compensatiei este insuficient. Si chiar daca ei nu se vaita de nimic altceva in afara petelor, cu ajutorul unei examinari atente se observa unele tulburari metabolice.

Vitiligo in stare pura practic nu exista. Asemenea tulburari de metabolism pot aparea sub forma unei alergodermatoze, a unor afectiuni cronice ale sistemului digestiv, a diverselor pneumopatii sau pot aparea la suprafata sub forma miopiei progresive, a alopeciei, a psoriazisului, a disbacteriozei intestinale, a diverselor tulburari ale sistemului nervos central.

Tulburari ale sistemului nervos central se observa practic la fiecare bolnav de vitiligo. Acidul glutaminic actioneaza ca un excitant pe care organismul il produce in cantitati mari pentru compensarea otravirii cu amoniac a sistemului nervos central. In mod corespunzator cresterii intoxicatiei se accentueaza excitarea nervoasa. Bolnavului i se pare de foarte multe ori ca este oprimat, chiar si cele mai neinsemnate evenimente ii pot provoca o reactie nepotrivita sau, dimpotriva, o depresie.

In prim-plan – tratarea cosmetica

Incercind sa compenseze senzatiile neplacute si, mai ales, durerea provocata de tulburarile digestive, de spasmele vasculare, organismul creste cu foarte mare atentie producerea de substante calmante asemanatoare morfinei – enkefalina si endorfina. In cazul unei asemenea anestezii deosebite, pe bolnavul de vitiligo fie nu il doare nimic, fie senzatia de durere scade in intensitate. De aceea, el cauta ajutorul medicului nu imediat ce a aparut afectiunea de baza, ci numai atunci cind incepe sa fie nelinistit de manifestarea exterioara, cosmetica a bolii, sub forma unor pete.

Tratarea acestei afectiuni urmareste in special scopuri cosmetice. Petele mici pot fi mascate cu o crema sau cu o lotiune care imita bronzul, care sa nu pateze hainele si care sa reziste pe piele citeva zile. Trebuie sa va folositi de unele mijloace de protectie solara (indicele de protectie sa fie egal cu 15). In majoritatea cazurilor bolnavii sint multumiti atunci cind produsele cosmetice isi ating scopul.

Tratarea trebuie indreptata catre afectiunea de baza, incluzind aici si o dieta corespunzatoare.