Reumatismul si podagra

Reumatismul si podagra, caderea muschilor, suciri, slutiri, raceala mainilor si a picioarelor, fierbinteli la cap, nasterea si vindecarea lor

Conferinta de Louis Kuhne

Doamnelor si Domnilor,

Reumatismele sau durerile muschilor si incheieturilor sunt o boala asa de raspandita, ca veti fi, fara indoiala,  doritori de a cunoaste progresele, ce le-am facut in vindecarea acestor boli. Alta data aproape numai persoanele in varsta si mai ales barbatii erau chinuiti de reumatism, dar astazi, ele nu mai tin socoteala nici de varsta nici de sex si,  chiar, din copii sunt multi atinsi. Putem spune, in cunostinta de cauza, ca, cu toate feluritele leacuri intrebuintate  impotriva acestei boli, ea se intinde totusi din ce in ce mai mult. Fiecare parte a corpului poate fi atinsa de aceasta boala. Aproape nu e om pe lume, care sa nu fi simtit cel putin o data chinurile ce le pricinuieste aceasta boala in picioare, in maini, in umeri, in cap, sau in dinti. Dar reumatismele cele mai grozave sunt fara indoiala; reumatismele articulare (la incheieturi).

Se da putina osteneala, pentru a se descoperi pricina acestei boli. Se spune si se repeta, ca ea nu se datoreste decat racelii si trebuie intr-adevar sa ne miram, ca veacul nostru, asa de tare in inventii, n-a incercat inca sa fabrice o  vreme, care sa n-aiba proasta proprietate, de a face pe oameni sa raceasca. Dar raceala aceasta e un lucru ciudat. Daca de pilda trimitem la preumblare in plin aer pe o vreme rece si umeda un regiment, care se alcatuieste, cel putin dupa cat se crede, din oameni alesi, aproape de o potriva sanatosi si aproape de aceeasi varsta, actiunea vremii si rezultatul acestei actiuni asupra soldatilor din regiment, vor fi cu toate astea deosebite la reintoarcere. Cativa se vor alege cu tuse sau cu guturai, altii vor avea poate dureri de masele sau alte dureri reumatismale, dar cea mai mare parte din ei se vor simti destul de bine, sau vor fi chiar scapati de vreo mica tulburare, ca durerile de cap. De toate lucrurile acestea e invinuita vremea si aceia care sustin parerea asta au dreptate in aparenta, caci schimbarea produsa in corpul acestor oameni e intr-adevar efectul vremii; s-a cautat insa pricina, acolo unde nu poate sa fie si n-a fost niciodata vreo incheiere mai falsa si vreo greseala mai nenorocita decat aceea, prin care vremea poate dintr-o data sa faca pe un  om  bolnav si pe altul sanatos.

O teorie, care nu poate sa iasa din astfel de contraziceri, n-a putut aduce in realitate, decat foarte putine foloase omenirii suferinde, de atatea veacuri de cand e in vigoare si bolile reumatismale s-au raspandit dimpotriva pretutindeni cu o repeziciune nemaipomenita.

Vedem, adeseori, reumatismele atingand numai o parte a corpului, un picior, o mana, sau un umar si cred ca fenomenul acesta ar fi de ajuns, sa dovedeasca deja, ca vremea nu e pricina propriu

zisa, caci nu se poate inchipui, ca reumatismele sa nu atinga, decat numai un picior sau numai o mana,

pe cata  vreme  amandoua  picioarele  si  amandoua  mainile  au  fost  expuse  acelorasi  influente.  Se intampla adeseori, ca o persoana asezata la fereastra de partea mainii drepte, sa capete reumatisme la mana stanga, care era mai departata decat mana dreapta si mai ferita de curent. Deci daca vrem sa lecuim cu succes reumatismele, trebuie sa cercetam mai serios pricina lor.

Sa vedem acum ce asemanare are aceasta boala cu celelalte boli. Daca examinam serios un bolnav, care sufera  de reumatism, gasim ca si el are friguri si ca partile ce-i pricinuiesc dureri sunt umflate, iar mistuirea e si ea tulburata. Gasim apoi, ca umflatura se iveste intotdeauna la aceleasi parti, mai ales la reumatismele articulare. Multumita acestor simptome, ne vom apropia de pricina bolii, vom tine socoteala la inceput de cele trei simptome de capetenie ale frigurilor, de inflamatie si de tulburarile mistuirii si vom cerceta felul cum se produc. Am spus ca durerile se ivesc la reumatismele articulare totdeauna in aceleasi locuri. E ciudat ca in practica mea foarte intinsa, n-am gasit inca un singur caz de reumatism,  la  care  sediul  principal  al  durerilor,  sa  nu  fi  fost  in  fata  incheieturii,  adica  deasupra genunchiului, de  pilda, si nici odata dedesubt. Asta nu poate sa fie o intamplare, ci isi are si ea lamurirea ei. Sa vedem ce se intampla.

Cine a urmarit ultima mea conferinta, isi va aduce aminte, ca boala nu e altceva, decat aflarea materiilor straine, care se depun in corp in urma unei mistuiri neindestulatoare. Aceste materii se depun

la inceput  in  pantece,  dar  fermentatia  le  raspandeste  in  urma  in  tot  corpul.  Orice  schimbare  de temperatura,  orice  intaratare,  orice  suparare,  orice  lovitura  poate  sa  mute  din  loc  si  sa  puna  in fermentatie materiile straine din corp. Insasi viata noastra intreaga nu e decat o necontenita miscare a tuturor materiilor. Daca sunt indestule materii straine in corp, acesta din urma e incarcat cu desavarsire. Aceasta stare nu se sfarseste intotdeauna prin sfortari furioase de curatire, sau prin boli acute, pe care le-am studiat in ultima mea conferinta. Asta se intampla chiar foarte rar la cei in varsta. Va voi aminti numai faptul mentionat in a doua mea conferinta, ca tocmai tarile calduroase sunt mai mult leaganul frigurilor acute, pe cata vreme bolile cronice domnesc mai mult in zona noastra mai racoroasa. Pricina este in schimbarea mai mult sau mai putin mare de temperatura. Observam aproape acelasi lucru la persoanele tinere si la persoanele inaintate  in varsta, cei dintai sunt mai mult supusi frigurilor acute decat cei de-al doilea, fiindca puterea de viata e mai energica la persoanele tinere, decat la persoanele in varsta. Aceeasi schimbare de temperatura, care ajungea, pentru a face sa izbucneasca la cei dintai frigurile acute, nu mai poate sa intarate puterea de viata a celor de pe urma, asa ca sa provoace o sfortare de curatire a corpului.

Cand o schimbare grabnica de temperatura racoreste corpul, materiile straine incep sa se retraga

catre  punctul  lor  de  plecare.  Stim  ca,  caldura  intinde  corpul  si  ca  frigul  il  strange.  Aceasta  lege neschimbatoare a  naturii se gaseste cu totul dovedita si in corpul omului. In timpul caldurii frigurilor observam foarte deslusit o intindere a pielii si vice-versa, o contractare in timpul frigului, mai ales a pielii acoperite de incaltaminte si de manusi. Contractarea membrelor apasa asupra materiilor straine, ce se gasesc depuse. Aceasta presiune le pune in miscare si le face sa dea  indarat catre punctul lor de plecare, catre pantece. Atunci materiile straine se gramadesc la incheieturi, caci drumul nu e liber si incheieturile se impotrivesc la circularea acestor materii. Apasand asupra acestor piedici, materiile straine  produc  inflamatii  si  dureri  violente.  Miscarea  materiilor  straine  facandu-se  atunci  indarat, umflaturile si durerile se produc totdeauna in fata incheieturilor, adica deasupra genunchiului, deasupra incheieturii umerilor, etc.

N-avem decat sa ne intoarcem la exemplul soldatilor si vom fi incredintati, ca pricina propriu zisa a bolii trebuia sa se gaseasca in insusi corpul omului, pe cata vreme temperatura a dat numai prilejul unor sfortari de curatire ale corpului, cu alte cuvinte a schimbat starea de boala ascunsa si cronica intr-o stare de boala acuta. Fenomenele de boala nu se ivesc deci, decat in corpurile, sau in partile corpului, care au o cantitate indestulatoare de materii straine.

Pentru a vindeca un bolnav atins de reumatism, ar fi o mare greseala, de a supune partile bolnave unui tratament numai si numai local. Nu se poate da o baie locala de aburi, decat pentru a

indulci durerile, pentru a preface materiile in stare lichida si pentru a imbunatati caile destinate la

departarea materiilor straine. Toate aceste materii straine trebuiesc aduse putin cate putin in organele naturale, care trebuie sa le scoata afara.

Stim acum destul de bine cum se produc reumatismele articulare. Tot asa se intampla si cu celelalte  reumatisme. Oriunde s-ar ivi ele, la umeri, in spinare, in coaste, la gat, sau la incheieturi,

totdeauna sunt produse de frecare; e o piedica, o impotrivire, ce intalnesc materiile straine. Materiile in fermentatie intalnesc piedici in drumul lor, pentru ca fermentatia nu se poate face slobod ca in sticla

(vezi ilustratia) si pentru ca e oprita de

felurite organe ca rinichii, stomacul, inima, plamanii si incheieturile, asa ca pretutindeni e frecare. Aceasta frecare  produce durerile, mai ales cand miscarea materiilor e violenta. Dar de vreme ce

materiile straine se freaca, se aseaza si se fixeaza pe organe, bineinteles ca acele organe trebuie sa se bolnaveasca.

Orice durere, orice reumatism, oricum s-ar numi el, orice durere intepatoare sau arzatoare, orice

apasare, toate nu sunt produse decat prin frecare, iar frecarea nu s-a produs decat prin miscare.

Iata ce aveam sa va spun la inceput asupra originii reumatismelor.

Pentru a va dovedi adevarul spuselor mele, va voi descrie cateva din numeroasele cazuri, pe care  le-am   observat  adeseori  in  practica  mea  si  astfel  va  voi  lamuri  modul  de  vindecare  al reumatismelor.

La inceputul anului acesta, am fost chemat langa o femeie, care, dupa cum mi se spusese, avea reumatisme violente mai ales in piciorul drept, apoi mai sus la incheieturi, in spate si la gat. „Ce aveti de

gand sa faceti, domnule Kuhne?” Aceasta fu intrebarea ce-mi adresa femeia. Cu mai multe saptamani

inainte se cautase fara nici un succes. Sunt obisnuit de multa vreme cu asemenea cercetari si nu mi-a fost greu sa indur si pe aceasta. Ii spusei si-i lamurii la inceput, cum s-au produs aceste dureri. „Dupa experienta mea e mare greseala de a incerca un tratament oarecare la picioare, la gat, la spate si la solduri (infasurari cu vata sau altceva). Toate durerile de care te vaeti sunt niste friguri launtrice. Nu trebuie deci, sa ne impotrivim bolii cu caldura, ci sa incepem a o trata de acolo de unde s-a nascut, tragand afara prea marea caldura dinauntru. O sa vezi numaidecat leacul acestei metode”. Cum femeia aceasta nu putea sa se ingrijeasca ea insasi, asezai baia langa pat. Trei persoane abia putura sa puna in baie pe  biata femeie, care tipa la fiece miscare. Dadui sarcina unei ingrijitoare de a face frictiuni. Dupa 15 minute abia, dupa cate mi-aduc aminte, femeia aceasta, care gemea necontenit la inceput, se linisti. „Ei bine!...” ii zisei „…iata-te linistita”.  ”Durerile s-au micsorat” imi raspunse ea. Vedeti dar, ca tratamentul era cat se poate de nimerit. Durerile din spinare, din solduri si din gat, se nascusera dupa cum spusesem si nu puteau fi departate, decat cum am aratat mai sus. Dupa  cateva zile, femeia aceasta era in stare sa se dea singura jos din pat si sa-si faca ea insasi baile. Dupa cateva saptamani ea putu sa-si reia lucrul.

Un om de oarecare varsta, care fusese luni intregi tratat fara succes pentru reumatismele sale articulare, ma  chema intr-o zi si ma intreba daca pot sa-i viu in ajutor. Dupa ce l-am examinat din punctul de vedere al stiintei expresiunii figurii, ii declarai, ca boala lui se putea inca vindeca. Durerile se ivisera in piciorul stang. Prescrisei acelasi tratament ca mai sus si doua bai fura indeajuns, pentru ca omul acesta sa poata pleca pe jos dupa ce venise in trasura. Dar de ce fusese atins piciorul stang si nu piciorul drept?

Aceasta va voi lamuri prin faptele urmatoare.

In conferinta  mea  asupra  frigurilor  v-am  explicat  deja,  ingramadirea  materiilor  straine  intr-o singura parte prin  aceleasi fapte, ce se petrec in sticla; va voi infatisa din nou aceste incercari. Dar

acum e in afara de orice indoiala, ca boala atingand numai o parte a corpului, trebuie sa se nasca din

gramadirea materiilor straine intr-o singura parte. O sa ma intrebati poate, de unde vine aceasta ingramadire numai intr-o parte?. S-ar crede ca, corpul trebuie sa imparta materiile, cat se poate mai de- o potriva, pentru ca astfel castiga mai  mult loc, ca sa le gazduiasca. Ei bine, depozitele nu se fac totdeauna numai intr-o parte, dar incep aproape intotdeauna intr-o singura parte, unde se strang, pana cand se gramadeste o cantitate mai mare, care impinge mai mult sau mai putin, materiile catre cealalta parte a corpului. Dar o parte ramane multa vreme mai incarcata decat cealalta. Pricina acestui depozit intr-o  singura  parte,  este  curat  mecanica,  adica  materiile  straine  se  supun  legii  greutatii.  Cateva incercari foarte simple va vor lamuri si mai bine. Luam doua sticle si le umplem mai intai cu apa curata; le astupam si le lasam  astfel  o noapte intreaga. Daca ne uitam la ele a doua zi de dimineata, nu observam nici o schimbare si nu vedem cum s-au asezat. Sa introducem acum pentru noaptea viitoare putin noroi in apa fiecarei sticle si sa le lasam toata noaptea in aceeasi pozitie; acum tabloul va fi cu totul deosebit. Indata ce luam aceste sticle cu bagare de seama, vedem numaidecat, in ce pozitie au petrecut ele noaptea, caci noroiul s-a asezat de partea pe care erau culcate sticlele si apa  a  ramas oarecum limpede, deasupra acestui depozit. Daca pentru a treia noapte punem pe langa noroi o materie  care fermenteaza lesne, tabloul va fi la inceput acelasi a doua zi de dimineata, dar daca deschidem sticla si o  asezam la caldura, fermentatia va incepe inauntrul masei noroioase. Masa in fermentatie iese din sticla de partea pe care a fost culcata (fig. A si fig. B).

Asadar, nu din intamplare materiile straine sunt date afara din sticla prin fermentatie, dar ele ies neincetat de partea, pe care masele s-au ingramadit si s-au asezat in sticla.

De altminteri fermentatia s-ar fi facut in noroi chiar fara adaugarea unei materii speciale supusa

lesne dospirii, dar atunci fermentatia ar fi atarnat de totalitatea conditiilor temperaturii si am fi avut poate prea mult de asteptat. Veti avea un tablou si mai exact al corpului inchipuindu-va masele in fermentatie

intr-o sticla hermetic inchisa, cu pereti care se pot intinde. Materiile in fermentatie au nevoie de loc si

ele si-l fac intinzand peretii, fiindca sticla e inchisa.

Aceste fapte foarte simple, ne fac sa vedem ce se petrece in corp; materiile se depun in partile de jos si ele se indreapta catre partea pe care ne culcam in timpul noptii.

Nu se poate vedea la un om cu desavarsire sanatos pe care parte are obiceiul sa doarma, caci

doarme si pe o parte si pe alta, dar cand corpul e plin de materii straine, se vede numaidecat pe care parte doarme de obicei, caci cu noua mea diagnoza e foarte usor de a determina incarcarea mai mult sau mai putin mare a corpului dintr-o parte sau alta. Dar daca materiile straine se ridica prea mult in sus impartirea lor e mai uniforma si persoana e intr-o asa stare, ca nu poate dormi in liniste pe o parte si se intoarce cand pe o parte, cand pe alta, intr-un somn nelinistit.

Asadar, cand o parte a corpului e incarcata cu deosebire, partea aceasta se imbolnaveste si ea mai intotdeauna. Asta va lamureste pentru ce o persoana, care a stat la fereastra de partea dreapta,

capata cateodata reumatisme in partea stanga, in urma unui curent.

E adevarat, ca depozitul intr-o singura parte nu se face asa usor in om ca in sticla; trebuie sa treaca mai multa  vreme pentru asta, cu toate ca se intampla adeseori, ca unii copii sa se nasca incarcati numai intr-o parte, din pricina ca mama s-a culcat pe o parte in timpul sarcinii, sau din pricina pozitiunii pe care a avut-o copilul inlauntrul mamei sale.

Veti intelege acum, pentru ce printre soldatii pomeniti la inceputul acestei conferinte, unul n-avea dureri de masele decat intr-o parte, etc. Intelegeti iarasi, fara greutate, pentru ce bolnavul meu n-avea reumatisme decat in piciorul stang, el dormise ani intregi pe partea stanga, de aci vine incarcarea unei singure parti.

Catva timp in urma acestui caz, fusei chemat la Magdeburg pentru un reumatism extraordinar. Ma dusei si gasii, ca nu era nicidecum un caz extraordinar, dar ca simptomele se dadeau pe fata cu o furie nemaipomenita. Incheieturile de la genunchi si de la picioare erau foarte umflate si casunau dureri grozave: bolnavul nu mai putea sa  miste piciorul. Incheieturile de dedesubtul piciorului erau foarte umflate, dar in acelasi timp, deasupra genunchiului era o umflatura asa de mare ca nu putea sa intinda piciorul. Imi spuse ca suferise mult in viata, ca boala asta il izbise in fiecare an, dar ca ea se agravase din ce in ce. Omul acesta era cu desavarsire incarcat cu materii straine. Noile materii straine inaintau catre genunchi, cele vechi voiau sa dea indarat. N-ar fi trecut mult si ele s-ar fi impietrit, aducand astfel

podagra38. Asta venea de acolo, ca boala fusese totdeauna supusa unui tratament local prin caldura. E

adevarat ca tratamentul acesta schimbase starea si bolnavul parea uneori ca se indreapta, dar in realitate  boala  ajunsese  cronica.  Materiile  straine  se  odihneau  pentru  a  reincepe  o  miscare  mai furioasa, la fiece fermentatie noua.

Partile bolnave fura, la inceput, muiate si baile de sezut cu frictiuni se prelungira foarte mult. Succesul cel mai stralucit incorona aceste sfortari dupa cateva zile.

38  Boala cronica cauzata de dereglarea metabolismului si manifestata prin crize articulare dureroase; guta

O femeie, care suferea grozav de podagra la maini si la picioare, veni sa ma consulte. Ea imi spuse ca toate leacurile intrebuintate pana atunci, nu-i folosisera nimic. Incercai sa dovedesc si acestei femei, ca durerile ei nu erau pricinuite, decat de o mistuire neindestulatoare si ca usurarea ei n-ar fi cu putinta, decat daca mistuirea s-ar indrepta, daca ar putea sa iese mai mult la scaun si daca ar putea sa asude. O sfatuii sa ia trei bai de sezut cu frictiuni si sa urmeze o dieta potrivita, pentru a nu lasa sa patrunda materii straine noi in corpul ei. Dupa cateva saptamani incheieturile nu mai erau reci ca mai inainte, ci aveau o caldura, care se simtea deslusit la o mica distanta. Baile reci, departe de a raci corpul, produsesera, dimpotriva, caldura, ele dau afara cu chipul acesta materiile straine si aduc o circulatie mai activa a sangelui, asa ca restabilesc circulatia normala si caldura normala. Dupa catva timp,  caldura  nemasurata  disparu  si  ea  din  incheieturi  si  fu  inlocuita  printr-o  caldura  normala, vindecarea era desavarsita.

Inca un caz de podagra.

Intr-o familie, unde cautam cu succes copii de cateva saptamani, fusei chemat intr-o odaita

locuita de bunica, care dorea foarte mult sa-mi vorbeasca: „Vad cu ce succes cauti pe nepotii mei, n-ai putea sa ma  vindeci si pe mine? Sufar mult si dau mult de lucru celor care ma inconjoara. Nu mai parasesc patul de trei ani”. Acestea fura cuvintele ei. Ii raspunsei: „Se poate, daca ai vrea sa implinesti trei conditii. Iata-le: iesiri afara mai imbelsugate prin mat, prin rinichi, si prin piele. Boala dumitale vine dintr-o lipsa de-scoatere afara”. Poate sa ai dreptate, domnule Kuhne, nu mai asudez de ani de zile si sunt multumita de asta, alta data asudam... Acelasi lucru e cu scaunul: la cate patru, cinci si chiar sase zile odata, alta data aveam o buna mistuire.” Auz, adeseori, pe unii spunand ca stomacul si mistuirea

sunt minunate, dar ca sufera numai de incuiere39. Asta e un semn trist de proasta idee ce-si fac oamenii

de o buna mistuire. „Da, astea intra in corp, dar nu ies regulat. Ce se vor face aceste materii introduse in corp? –  Podagra  nu e altceva decat o urmare a mistuirii neindestulatoare”. Aceasta dama de saptezeci de ani paru ca ma intelege si ma ruga sa incep numaidecat tratamentul. Ii trimesei cadita mea si ii lamurii cum trebuia sa ia baile. Bolnava trebui se faca trei bai de sezut cu frictiuni pe zi si sa fie apoi asezata in pat pentru a asuda, daca era cu putinta.  Sudoarea se produse cu o repeziciune uimitoare. Ea asuda asa de mult dupa fiecare baie, ca trebuia s-o schimbe de  doua ori pe noapte. Cateva saptamani fura de ajuns, pentru ca aceasta femeie sa se poata scula fara dureri si sa umble prin odaita ei.

Aceasta femeie avea podagra. Boala aceasta se nascuse in primul rand, in urma unei proaste mistuiri si reumatismul fusese una din cele dintai urmari, ale acestei mistuiri neindestulatoare. „Catava vreme eram ocupata cu  afacerile mele, aveam totdeauna mult de lucru si n-am tinut socoteala de durerile mele reumatismale”, imi zise intr-o zi bolnava, „de cand m-am retras din afaceri am podagra”. Vedeti dar, ca podagra provenea din cauza, ca reumatismul nu fusese nici cautat, nici vindecat.