CADERILE

CADERILE




O situatie clinica frecventa si particulara varstnicului, o constituie asa-zisele „caderi".

Frecventa, etiologia multifactoriala, complicatiile, consecintele psihoso­ciale si mortalitatea, constituie nota lor de gravitate. Ele pot merge de la restabilire completa, la sechele invalidante, cu imobilizare definitiva. Caderile pot fi unice (accident vascular cerebral, infarct miocardic) saii repetate. Sunt mai frecvente la femei. Apar, de obicei, dupa 65 de ani, la persoane traind singure si avand boli cronice. Unele medicamente contribuie cu certitudine (narcotice, hipnotice, sedative, tranchilizante, psihotrope). Un rol important il detin alcoolul, diureticele, digitalicele, hipotensivele, unele betablocante. Senescenta functiilor care asigura postura si echilibrul, si diferite boli detin un rol determinant. Contribuie si alti factori: batrani care refuza sa inteleaga scaderea posibilitatilor de deplasare, de restrangere a activitatii la varste care favorizeaza caderea prin pierderea antrenamentului si sigurantei miscarilor. Se descriu mai multe variante: caderi fatale, pierderea echi­librului datorita varstei inaintate si unor medicamente, impiedicari si alunecari, imple-ticeala, clatinarea pe picioare datorita nesigurantei pasilor, inclinarea, ameteala sau vertijul, lipotimia (pierderea tranzitorie a cunostintei), vertijul postural (la schimbarea pozitiei).
Multi pacienti batrani au tendinta de a minimaliza caderile, de a le atribui unor factori externi, de teama unor cauze mai severe.