Metodele de cercetare in igiena

Metodele de cercetare in igiena

Metodele folosite în igienă au constituit obiectul studiilor mai multor cercetători. Astfel, Lucia Alexa, sistematizând toate metodele de cercetare în igienă, atribuie o parte din acestea studierii factorilor de mediu, iar o altă parte-investigaţiilor reacţiei organismului la acţiunea acestor factori. Autoarea clasifică metodele de cercetare în igienă în următoarele grupuri:

- Metode de observaţie sanitară.
Metodele organoleptice se bazează pe sensibilitatea organelor de simţ, a diferiţilor analizatori. Prin aceste metode se pot diferenţia valori foarte mici ale unor elemente poluante din factorii de mediu. Aceste determinări nu sunt exacte, deoarece depind de acuitatea senzorială a cercetătorilor.

- Metode de laborator:
---- Metodele fizice de cercetare folosesc unele aparate bazate în funcţia lor pe unele fenomene fizice, de exemplu: determinarea mişcării aerului, a presiunii atmosferice, a temperaturii, umidităţii aerului etc.
---- Metodele chimice sunt bazate pe fenomene chimice de precipitare, neutralizare etc, cu care se determină componenţa chimică a obiectelor de mediu.
---- Metodele biologice reprezintă cercetări microbiologice, virusologiee, parazitologice etc.
Autoarea prezintă metodele de apreciere a reacţiei organismului la acţiunea factorilor mediului înconjurător.
---- Metodele fiziologice se folosesc la cercetarea manifestărilor funcţionale ale diferitelor organe, sisteme, ca răspuns la modificările mediului. Au o importanţă mare, deoarece ele precizează sub raport funcţional limitele dintre normal şi patologic şi ne dau posibilitate orientativă de a regla acţiunea factorilor nocivi ai mediului.

- Metodele clinice şi de laborator se aplică pentru aprecierea dereglărilor ce se produc în organism sub acţiunea factorilor nocivi ai mediului.

- Metodele epidemiologice se folosesc la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masă, cu scopul de a indica mijloacele de combatere şi profilaxie.

- Metodele statistice se aplică la studierea structurii şi dinamicii stării de sănătate a populaţiei. La bază au sistematizarea şi analiza rezultatelor diverselor determinări pentru a căpăta unele mărimi tipice pentru indicii cercetaţi. Pentru reprezentarea cât mai exactă de interpretare a fenomenelor de masă deseori sunt folosite metode statistice matematice.

- Metodele experimentale sunt larg folosite pentru stabilirea normelor sanitare privind CMA ale anumitor elemente din factorii de mediu.

Metodele necesare în studierea factorilor de mediu pot fi alese în funcţie de scopul şi natura cercetărilor.
În prezent se aplică tot mai frecvent metode noi, de precizie înaltă.