EMFIZEMUL PULMONAR

EMFIZEMUL PULMONAR


Definitie: emfizemul pulmonar este o afectiune caracterizata prin distensia alveolelor, atrofia septurilor alveolare si cresterea continutului aerian pulmonar. Exista mai multe Forme clinice.
Emfizemul bulos este o forma localizata, caracterizata prin evidentierea unor bule unice sau multiple, care apar in urma unor obstructii bronsice, prin ruptura peretilor alveolari.
Emfizemul compensator este tot o forma localizata, care apare in vecinatatea unor leziuni pulmonare (rezectii de parenchim etc.)
Emfizemul senil este o stare de involutie fiziologica intalnita la persoane varst­nice.
Emfizemul obstructiv, care constituie emfizemul- boala este o dilatatie perma­nenta a alveolelor, generalizata, difuza si progresiva, insotindu-se cu timpul, de complicatii grave si ireversibile. Aceasta este forma ce va fi descrisa.
impreuna cu bronsita cronica si astmul bronsic, emfizemul constituie „bronho-pneumopatia cronica obstructiva nespecifica" - concept larg, cele 3 boli avand intricari numeroase.
Etiopatogenie: boala apare mai frecvent dupa 50 de ani, de obicei la barbati, dupa afectiuni obstructive bronsice, care realizeaza obstacole in circulatia aerului: bronsite cronice, astm bronsic, leziuni tuberculoase cronice, pneumoconioze. Factorul constitutional ar actiona prin slabirea congenitala al tesutului conjuctivo-elastic pulmonar. Factorii mentionati cresc continutul aerian pulmonar si duc la pierderea elasticitatii pulmonare, cu ruperea capilarelor pulmonare.
Anatomie patologica: plamanii sunt destinsi, alveolele marite, cu peretii subtiri, rupandu-se cu usurinta si formand bule. Adesea exista o infectie bronsica. Cordul drept este marit.

Simptomatologie: debutul este insidios, cu tuse, la inceput uscata, apoi cu ex-pectoratie si dispnee de efort cu caracter expirator; dispneea de repaus apare numai in stadiile avansate. Bronsitele repetate, care in general apar iarna, constituie prima manifestare clinica. Se insotesc, cu timpul, de dispnee si de respiratie suieratoare. in perioada de stare, forta expiratorie este diminuata. in stadiile severe, bolnavii nu reusesc sa stinga un chibrit aprins la oarecare distanta (5 cm). Aspectul bolnavului este adeseori caracteristic: fata palida, cu cianoza a buzelor si a pometilor, gatul scurt, jugularele turgescente si masele musculare cervicale reliefate. La inspectie se constata ca toracele este globulos, in forma de butoi (cu ambele diametre marite), coastele orizontalizate si expiratia mult prelungita. Inspiratia este scurta si expiratia prelunga, suieratoare. Explorarea functiilor respiratorii, arata o crestere a volumului rezidual, o scadere a debitului respirator maxim, prin scaderea V.E.M.S., in principal, si a capacitatii vitale, in secundar (disfunctie ventilatorie obstructiva).
Evolutia este lenta si progresiva, aparand numeroase complicatii: bronsite cronice, dilatatii bronsice, pneumotorax spontan si in final, insuficienta respiratorie si insuficienta cardiaca-dreapta (cord pulmonar cronic).
Diagnosticul se bazeaza pe debutul insidios, cu dispnee si episoade bronsitice periodice, pe aspectul toracelui fixat in pozitie inspiratorie si pe examenul radio­logie.
Profilaxia urmareste tratarea corecta a bronsitelor cronice, a astmului, a tuberculozei, interzicerea fumatului etc.
Tratamentul consta in terapia bronsitei cronice de insotire (expectorante, drenaj postural, enzime litice etc), combaterea infectiilor (antibiotice). in caz de esec al medicatiei antispastice bronhodilatatoare (in special in cazurile insotite de astm bronsic), se trece la corticoterapie. Oxigenul se recomanda cu grija, mai ales cand domina retentia de CO2 (hipercapnie). in unele cazuri se recomanda reeducarea respiratorie, prin presiuni ritmice cu palmele pe abdomen, respiratii profunde, centura abdominala joasa etc. Opiaceele si sedati vele tusei, care favorizeaza retentia bronsica, nu vor fi prescrise decat in cazuri cu totul speciale.
2.16.PNEUMOCONIOZELE
Pneumoconiozele sunt boli pulmonare cronice provocate de inhalarea prelungi­ta a unor pulberi minerale sau organice, caracterizate prin fibroza pulmonara, tul­burari functionale respiratorii si afectarea, cu timpul, a inimii drepte (cord pul­monar cronic). AZBESTOZABoala se intalneste la muncitorii care prelucreaza azbestul si are o evolutie cro­nica, dar ireversibila, chiar dupa intreruperea contactului cu noxa. Se manifesta clinic, la inceput, prin tuse si dispnee de efort. Cu timpul apar insuficienta res­piratorie, cu stari de asfixie si cianoza, infectii bronhopulmonare, cord pulmonar cronic, si, destul de frecvent, cancer bronsic. Diagnosticul se precizeaza prin anam­neza profesionala si examenul radiologie. Tratamentul se adreseaza complicatiilor.
BERI LIOZA
Este o pneumoconioza severa, datorata inhalarii compusilor insolubili de beri-liu. Tabloul clinic este asemanator tuturor pneumoconiozelor, examenul radiologie evidentiind leziuni nodulare si fibroase. Scoaterea din mediul nociv si corticoterapia reprezinta baza Tratamentului.
SIDEROZA
Se datoreaza inhalarii unor particule fine de fier si are o evolutie benigna.
ANTRACOZA
Este o boala profesionala frecventa, provocata de inhalarea prafului de carbune; are Simptome asemanatoare silicozei, dar mai discrete. in cazul expunerilor indelungate, apar infectii bronsice si pulmonare, fibroza difuza, insuficienta respi­ratorie si cord pulmonar cronic. Se complica rar cu tuberculoza si are in general o evolutie, benigna.
SILICOZA
Silicoza este cea mai frecventa si mai grava pneumoconioza, datorita inhalarii cronice a dioxidului de siliciu. Se caracterizeaza printr-o fibroza progresiva si in­tensa, complicandu-se relativ frecvent cu o tuberculoza pulmonara. Boala se intal­neste la muncitorii care lucreaza in industria miniera (mine metalifere), cariere de cuart, gresie, granit sau la prelucrarea acestora, la perforarea tunelurilor, in indus­tria metalurgica (sablajul, slefuitul cu ajutorul pietrelor naturale), in fabrici de sticla, ceramica etc. Pentru aparitia bolii sunt necesare o anumita dimensiune si o concentratie crescuta a pulberilor inhalate, o durata de expunere indelungata (5 - 25 de ani) si o anumita susceptibilitate individuala. Se considera ca boala este datorata unui proces imunologic de autoagresiune.

Simptome: de obicei silicoza este descoperita cu ocazia examenelor radiologice practicate la muncitorii expusi, mai rar ca urmare a tulburarilor functionale pe care le provoaca (tuse, dispnee, expectoratie) sau a unei complicatii acute (hemoptizii sau pneumotorax spontan). Simptomatologia consta in semne clinice necaracteristice: dispnee de efort, dureri toracice, tuse mult timp uscata, apoi insotita de expectoratie, uneori striata cu sange. Semnele fizice apar tarziu si sunt discrete, nesemnificative. Radiologie, la inceput se accentueaza desenul pulmonar, mai ales la nivelul hilurilor, apoi apar noduli de diferite marimi, cu margini nete, localizati in treimea medie a plamanilor. in fazele tarzii, se constata imagini nodulare voluminoase, pseudotumorale. Leziunile sunt bilaterale si simetrice.
Evolutia este lenta si progresiva. Odata boala aparuta, evolutia continua, chiar daca bolnavul este scos din atmosfera contaminata. Cele mai frecvente complicatii sunt: emfizemul pulmonar, bronsita cronica, pneumotoraxul spontan, insuficienta respiratorie, cordul pulmonar cronic (principala cauza de deces). Tuberculoza pulmonara reprezinta una dintre cele mai grave complicatii. Forma clinica se numeste silicotuberculoza si apare in stadiile avansate ale silicozei.
Profilaxia reprezinta baza Tratamentului. Ea presupune conditii de lucru con­form stasurilor din Normele republicane de protectia muncii, care prevad reducerea sau inlocuirea bioxidului de siliciu, prin introducerea unor metode perfectionate de lucru (perforajul umed, sablajul cu nisip umed, masuri de izolare, de etanseizare sau ermetizare a proceselor de productie). Profilaxia se bazeaza si pe examenul obligatoriu la angajare, controale periodice preventive, dispensarizare etc. si in special, pe indepartarea din mediul silicogen a bolnavilor depistati in stadii precoce.
Tratament cauzal nu exista. El se adreseaza numai complicatiilor sau simpto-melor: corticoterapie, antibiotice, tuberculostatice, tonicardiace etc.