CHISTUL HIDATIC PULMONAR

CHISTUL HIDATIC PULMONAR


Definitie: este o boala provocata de localizarea si dezvoltarea in plamani a larvei de Taenia echinococus.
Etiopatogenie: ouale parazitului eliminate din intestinul cainelui - gazda definitiva - infesteaza omul, care este gazda intermediara, exceptional pe cale respiratorie, prin inhalare, obisnuit pe cale digestiva. Contaminarea se face fie direct, prin contact repetat cu cainele, prin maini murdare, fie indirect, prin apa sau alimente infestate.
Anatomie patologica: chistul este alcatuit dintr-o membrana zisa proligera sau germinativa, care da nastere veziculelor-fiice, si dintr-un continut reprezentat de un lichid clar. Chisturile pot fi unice sau multiple, sediul cel mai frecvent fiind la baza plamanului drept.

Simptome: chistul hidatic evolueaza in trei faze: prima faza, de chist inchis, se caracteri­zeaza prin semne clinice de obicei negative. Uneori pot aparea urticarie, prurit, tuse irita-tiva, uscata, dispnee sau hemoptizii. Examenul radiologie, insa, este caracteristic, relevand o opacitate rotunda cu contur net delimitat. La stabilirea diagnosticului contribuie eozinofilia sanguina, care depaseste 5%, pozitivitatea intra-dermoreactiei Casoni si a reactiei de fixare a complementului; a doua faza, de vomica hida-tica, se caracterizeaza prin deschiderea intr-o bronhie, prin care se elimina un lichid clar, cu gust sarat, eventual si membrane; vomica poate fi unica sau fractionata; se insoteste de un acces de tuse, de dispnee si dureri toracice violente,


uneori si de hemoptizie; frecvent apar fenomene anafilactice; faza de chist infectat, ultima faza,
realizeaza simptomatologia unei supuratii pul­monare.
Evolutia este lenta, indelungata cu fenomene de compresiune (cianoza, dispnee, tuse) ce apar cand chistul a ajuns de volumul unei portocale (posibil in 2 - 3 luni, dar si in 3 - 4 ani). Uneori, poate perfora in bronhii, in cavitatea pleurala.
Diagnosticul bolii se bazeaza pe anamneza (contactul cu animale, mai ales caini, crize de urticarie), imaginea radiologica (14), eozinofilia sanguina si intradermoreactia Casoni.
Tratamentul radical este numai chirurgical. Profilaxia bolii urmareste evitarea contactului prea intim cu cainii, spalarea sistematica a mainilor inainte de masa, precum si spalarea fructelor si a zarzavaturilor care pot fi infestate prin dejectiile cainilor. Chistul infectat se trateaza ca abcesul pulmonar.