background img

Articole noi

Dermatita atopica

Dermatita atopica

Definitie
Dermatita atopica este o dermatita pruritica cronica cu predispozitie familiala, debut în mica copilarie, ades asociata cu rinita alergica si astm bronsic.

Ca si astmul bronsic sau rinita alergica, dermatita atopica se manifesta cu infiltratie locala de T-limfocite. Mai mult de jumatate din pacientii cu dermatita atopica dezvolta pe parcurs astm bronsic sau rinita alergica.

Sistemele afectate: tegumentele/sistemul exocrin.

Ereditatea: predispunere genetica, prezenta în 2/3 de cazuri.

Incidenta/Prevalenta: Afectiune frecventa: 7-24/1000

Predominanta de vârsta: debutul, de obicei, în copilarie, dupa vârsta de 2 luni. Afecteaza 5% din populatia globala de copii. 90% din pacienti sunt în jurul vârstei de 5 ani.

Predominanta de sex: Barbati = Femei; femeile au tendinta spre un prognostic mai nefavorabil.

Semne si simptome
Pruritul este cel mai frecvent semn.

Localizarea leziunilor:
- la sugar si copilul mic: trunchi, fata, suprafetele extensorii;
- la copil: antecubital si pe fosele poplitee;
- la adult: fata, gât, regiunile genitale.
Pentru adultul cu leziuni localizate, cheia de diagnostic se cauta în antecedentele copilariei.

Morfologia leziunilor:
- sugar - eritem si papule, pot aparea vezicule crustacee;
- copil si adult - sunt tipice lihenificarea si evolutia cronica;
- antecedentele familiale în stabilirea diagnosticului de dermatita atopica sunt mai importante decât datele morfologice;

Semne asociate: eritem facial, usor - moderat; paloare periorala; edem infraorbital; tegumente uscate; pitiriaza alba a fetei (pete de hipopigmentatie pe fata si membre); keratoza pilara.

Cauze - afectiune multifactoriala cu mecanism patofiziologic neclar.

Factori de risc - antecedentele familiale, infectiile: cu herpes, Staphylococus aureus, micotice, bacteriene; stresul; alergia alimentara si de alta natura.

Diagnostic - criterii majore si minore

Prezenta a 3 sau mai multe criterii majore: - prurit; schimbari morfologice si localizare tipica - simetric, bilateral, preponderent pe partile flexorii; dermatita cronica sau recidivanta; antecedente personale sau familiale de atopie (astm, rinita alergica).

Prezenta a 3 sau mai multe criterii minore: xeroza; ihtioza; reactivitatea testului cutanat imediat (tip I); debutul bolii la vârsta frageda; predispunere la infectii cutanate; tendinta la dermatite pe mâini si picioare; eczema mamelonului; cheilita; conjunctivita recurenta; cearcane suborbitare; paloare peribucala cu eritem facial; pitiriaza alba; prurit de transpiratie; intoleranta la lâna si solventi lipidici; intoleranta la unele alimente; evolutie influentata de starea emotionala si conditii de anturaj; dermografism alb.

Diagnostic diferential - dermatita seboreica, psoriazisul, eruptiile medicamentoase, dermatita de contact, infectia fungica, scabia, sindromul de imunodeficienta, sindromul Wiskott-Aldrich, deficienta de zinc, fenilcetonuria, ihtiosis vulgaris.

Schimbari morfologice - epiderma îngrosata cu hiperkeratoza, inflamatie perivasculara intradermica.

Proceduri diagnostice - biopsia tegumentelor denota schimbari eczematoase nespecifice.

Masuri generale - evitarea starilor de stres, evitarea contactului cu agentii cauzativi (lâna, parfumuri etc.), evitarea transpiratiei, folosirea bailor caldute (nu fierbinti), folosirea minima a sapunurilor (de preferat sapunurile crema), folosirea uleiurilor de baie, a cremelor lubrifiante, mai ales dupa bai, expozitiile solare pot fi benefice.

Dieta - dieta hipoalergica, în cazul când s-a constatat legatura bolii cu unele alimente. Mai des se practica la copil.

Educatia pacientului
- accentul se pune nu pe tratamentul bolii, dar pe controlul ei.
- este importanta prevenirea exacerbarilor, nu aplicarea unguentului la orice semn pruritic.
- temperaturile înalte si umiditatea crescuta trebuie evitate pentru prevenirea retentiei de sudoare, umiditatea foarte joasa - din cauza uscaciunii înalte a tegumentelor.
- evitarea hainelor din fibre artificiale si lâna; haina ideala este cea din bumbac.
- bolnavului i se explica metoda corecta de aplicare a unguentelor si cremelor.

Profilaxie
- vaccinul antivaricelic este un factor de risc pentru exema.
- evitarea prafului de casa, fumului de tigara si a altor factori, ce pot fi provocatori: alimentari - în perioada copilariei, polen, scuame de animale, infectia stafilococica, herpetica si fungica, stresul.

Complicatii posibile
- cataracta este foarte frecventa la pacientii cu dermatita atopica.
- infectii cutanate, mai des stafilococice, uneori în forme subclinice.
- eczema herpetica, survine dupa vaccinul antivariceios. Are un debut subit, evolutie grava, necesita spitalizare.

Pronostic si evolutie
- afectiunea are tendinte de disparitie odata cu vârsta; spre adolescenta se stinge la 90% din pacienti.
- la unii adulti pot persista mici focare de eczema, pe mâini, picioare, pleoape.

Diverse afectiuni asociate - astmul bronsic, rinita alergica, sindromul hiper-IgE (dermatita atopica, IgE crescute, piodermii recurente, micsorarea chemo-taxiei celulelor mononucleare).

Factori de vârsta: Pediatrici: mai frecvent. Geriatrici: mai rar.

Sinonime - eczema, neurodermatita diseminata, eczema atopica, neurodermatita atopica, dermatita constitutionala, diateza exsudativa.

0 comments :

Trimiteți un comentariu

Imparte informatia cu prietenii tai !

Translate

Gasesti materiale suplimentare in articolele urmatoare

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare

Sanatateverde - Despre plante

O scurta introduce in lumea plantelor ...

Le intalnim la tot pasul, dar necunoscandu-le nu le dam atentia cuvenita: un fir de iarba, o floare, alt fir de iarba ... si-n seva lor, in substantele active depozitate in "camarile" celulelor pot sta vindecarea multor suferinte, alinarea multor dureri. Asistam in zilele noastra la un paradox: in timp ce utilizarea plantelor medicinale este intr-o vertiginoasa ascensiune(atat ca materie prima, in industria farmaceutica, cat si ca utilizare casnica), tot mai putini sunt cei care le pot recunoaste si cunosc perioada optima de recoltare. Este in mare parte urmarea urbanizarii, ruperea lumii de la legatura initiala cu natura si inchiderea ei in cutii de betoane. Natura a trecut pe locul II, urmand a fi vizitata doar la sfarsit de saptamana si atunci in semn de "multumesc" lasand in urma noastra adevarati munti de gunoaie. Deocamdata natura mai indura si inca ne ofera adevarata izvoare tamaduitoare. Folosirea plantelor medicinale are o veche istorie pe teritoriul tarii noastre, parintele istoriei, Herodot, a scris despre iscusinta geto-dacilor in folosirea lor in multiple afectiuni. Romania are un mediu extrem de favorabil pentru dezvoltarea faunei, poate tocmai de aceea se explica ca in tara noastra traiesc peste 3700 de specii de plante (mai mult de jumatate cat are toata europa) si din care peste 700 au caracteristici medicale. Deci haideti sa descoperim lumea plantelor si impreuna cu ea un nou tip de sanatate... SANATATE VERDE