Bronhopneumopatia obstructiva cronica

Bronhopneumopatia obstructiva cronica

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o afecţiune severă care determină progresiv incapacitatea de a respira, devenind o reală problemă de sănătate publică. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că această patologie cauzează decesul a peste 2,75 milioane de persoane anual.

În plan mondial BPOC reprezenta în 1990 a şasea cauză de deces, în prezent este a patra, iar în 2020 va deveni estimativ a treia cauză de mortalitate din lume. Răspîndirea BPOC printre bărbaţi constituie 9,34‰, femei – 7,3‰ şi afectează preponderent persoanele ce au depăşit vîrsta de 40 ani. Pe parcursul perioadei anilor 1990-1999 acest indice a crescut cu 25,0% la bărbaţi şi 69,0% la femei. Se prognozează o tendinţă spre creştere continuă a incidenţei acestei maladii.

Tabagismul, vîrsta, noxele profesionale, poluarea mediului ambiant, factorii regionali, mai puţin sexul şi rasa condiţionează apariţia şi expresivitatea simptoamelor BPOC. Conform datelor Societăţii Europene de Respirologie boala este diagnosticată în stadiile precoce doar în ¼ cazuri.

În Rusia conform datelor oficiale ale MS se notifică aproape 1 mln. de bolnavi cu diagnosticul clinic de BPOC, dar în realitate numărul lor depăşeşte 11 milioane de persoane (rezultatele studiilor epidemiologice).
În SUA incidenţa BPOC se apropie de 15 milioane persoane, fiind una din cele mai răspîndite maladii cu o tendinţă de creştere evidentă a mortalităţii.

În Republica Moldova nu sunt date statistice oficiale despre răspîndirea BPOC.

Factori de risc în bronhopneumopatia obstructivă cronică:

* Fumatul: La fumători sunt confirmate mai des modificările patologice ale căilor respiratorii Indicii mortalităţii cauzate de BPOC sunt mai înalţi decît la nefumători. Fumatul pasiv la fel condiţionează apariţia semnelor respiratorii prin inhalarea gazelor şi particulelor. Fumatul în timpul sarcinii sporeşte riscul patologiei pulmonare a fătului, acţionînd în mod nefavorabil asupra organogenezei pulmonare şi formării statutului imun.
* Noxele profesionale: În cazul expunerii îndelungate şi intensive prin natura profesiunii la pulberi organice, anorganice sau la gaze toxice BPOC poate să se dezvolte şi la nefumători. Concentraţia maximă permisă a prafului toxic este de 4-6 mg/m3. La fumătorii expuşi noxelor profesionale riscul apariţiei BPOC creşte considerabil
* Poluarea atmosferică: prin pulberi, gaze (mai ales SO2, NO2, O3), fum, ceaţă.
* Condiţiile de microclimat cu frig, umezeală, poluarea aerului din locuinţele prost aerisite cu produsele chimiei casnice, de ardere a combustibilului organic la încălzire şi la pregătirea alimentelor, de asemenea favorizează dezvoltarea BPOC.
* Factorii de risc endogeni, cum ar fi deficitul antitripsinei – principalului inhibitor al elastazei, ce asigură activitatea antiproteazei şi condiţionează dezvoltarea BPOC la nefumătorii sub 40 ani, prematuritate la naştere, particularităţile constituţionale şi anatomice (anomalii rinofaringiene, diverse afecţiuni şi leziuni organice bronho-pulmonare, mucoviscidoza, cifoscolioza etc), ş.a.

Măsurile de profilaxie

* Educaţia bolnavului cu BROC este un mijloc important de a îmbunătăţi îndemînarea pacientului în administrarea tratamentului, de a facilita cunoaşterea bolii şi creşterea complianţei la tratament, ajutor în refuzul fumatului şi include:
* Abandonarea tabagismului activ şi pasiv.
* Este importantă perceperea de către bolnav a particularităţilor bolii, factorilor de risc favorizanţi progresării bolii, înţelegerea aportului propriu şi al personalului medical în optimizarea rezultatelor tratamentului efectuat.
* Programul educaţional trebuie să fie individual, maximal adaptat la fiecare bolnav în parte, interactiv, practic, realizabil, accesibil şi axat pe ameliorarea calităţii vieţii bolnavului şi familiei sale.
* Componentele programului educaţional: abandonarea fumatului, informarea pacientului şi a familiei despre natura şi cauzele BPOC, despre evoluţia bolii cu şi fără tratament, despre beneficiile tratamentului şi posibilele efecte adverse, despre importanţa administrării corecte a tratamentului (familiarizarea cu tehnica administrării corecte a preparatelor inhalatoare, aplicării spacerului, nebulizer-ului etc.). Pacientul trebuie învăţat să recunoască modificările pulmonare şi să aprecieze de sine stătător cînd să apeleze la medic.
* Pacientul trebuie ajutat să-şi înţeleagă şi să-şi accepte limitările sau handicapurile fizice, trebuie motivat în sensul îmbunătăţirii performanţei fizice, a obţinerii impresiei de control a dispneei şi a unei anumite siguranţe în timpul exerciţiilor. Suportul psihosocial prevede psihoterapia, medicaţia anxiolitică şi antidepresivă, consilierea în vederea creşterii motivării şi a complianţei. Corecţia statutului nutritiv: suplimentarea nutriţională la cei cu malnutriţie şi corecţia greutăţii corporale la obezi.
* Programele educaţionale pot varia de la fişe informaţionale pînă la şedinţe şi seminare educaţionale prin oferirea informaţiei despre maladie şi familiarizarea cu deprinderile practice.
* Procesul educativ este mai efectiv cînd se petrece în grupuri mici.
* Cu scopul profilactic pentru prevenirea acutizărilor BPOC în timpul epidemiilor virale se utilizează vaccinul antigripal. Vaccinul antigripal reduce severitatea evoluţiei şi mortalitatea BPOC cu 50%. La fel este recomandată indicarea preparatelor imunomodulatoare.
* Implementearea măsuri de reducere şi evitare a poluării de la combustibilii folosiţi pentru gătit şi încălzire în locuinţele insuficient ventilate. Sfătuieşte pacienţii să monitorizeze anunţurile publice despre calitatea aerului şi, în funcţie de severitatea bolii lor, să evite exerciţiile viguroase în aer liber sau să stea în casă în timpul episoadelor poluante. (Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva al RM)