Colica biliara
Colica biliara
Prin termenul general de colică se înţelege o durere vie, puternică, care apare intermitent (perioade de accentuare a durerii, intercalate cu perioade de linişte) şi care se întâlneşte la diferite organe ale corpului: apendice, intestine, vezica biliară, rinichi.
Durerea se datorează contracţiei puternice a muşchilor organelor respective. După organul la care se întâlneşte, există mai multe feluri de colici. Numai medicul poate face diferenţierea dintre aceste colici şi poate stabili un diagnostic precis.
1. Colica abdominală
Se întâlneşte mai ales în infecţiile intestinului subţire şi gros, în indigestii, după mese copioase. Foarte frecvent colicele abdominale se observă la sugari. După vărsături ori după eliminarea de gaze, colicile încetează.
2. Colica apendiculară
3. Colica biliară
Colica biliară (colica hepatică) se datorează contracţiei dureroase a muşchilor vezicii biliare sau a căilor biliare, ca urmare a unui calcul biliar sau a unei infecţii biliare. Boala se întâlneşte la vârsta adultă (20-40 ani), mai frecvent la femei în perioada menstruală.
Declanşarea crizei este favorizată de alimentaţie (mese copioase, bogate în grăsimi, ouă, smântână, creme, după brânzeturi fermentate, sarmale). De asemenea, oboseala fizică, stările nervoase, supărările, emoţiile puternice, frigul pot favoriza apariţia colicii biliare.
De obicei, colica apare brusc, la câteva ore după masă, în special după masa de seară, noaptea. Simptomul principal îl constituie durerea puternică situată la nivelul ficatului, sub coastele din partea dreaptă. De multe ori însă, durerea nu este localizată, ci este simţită în tot abdomenul, în spate, în umărul drept şi în alte regiuni. Din cauza durerii, bolnavul este agitat, se vaită, ia diferite poziţii, nu poate sta în pat.
Faţa este palidă, pielea este acoperită cu sudori reci. In colecistita infecţioasă, bolnavul are frisoane şi febră. Dacă greţurile şi vărsăturile nu au apărut înaintea colicii, ele apar după aceea. La început bolnavul varsă alimente, apoi un lichid galben şi amar (bilă). După câteva minute de liniştire, colicile se repetă. Şi această criză poate dura câteva ore, după care durerea se calmează progresiv, dacă calculul biliar a fost eliminat. Uneori bolnavul, după criză, se îngălbeneşte (icter). Este posibil ca bolnavul care a avut o dată colică biliară, să mai facă şi cu altă ocazie, după luni sau ani de zile.
Primul ajutor. Are ca scop calmarea durerii şi scurtarea duratei crizei biliare. Bolnavul va fi sfătuit să stea la pat, rezemat de perne şi cu genunchii îndoiţi pe abdomen. Dacă se bănuieşte un calcul se vor pune comprese şi cataplasme calde sau fierbinţi pe regiunea dureroasă. La nevoie se poate face şi o baie caldă. Dacă colica biliară se însoţeşte de febră (colecistita) se vor aplica pe locul dureros comprese reci sau punga de gheaţă.
Durerea se calmează cu analgezice şi cu calmante ale colicilor, Ceaiul contra colicilor, Ceaiul sedativ sau ceaiurile de mentă, muşeţel, cimbrişor, pot fi, de asemenea, calmante. În cazul în care bolnavul nu poate lua medicamentele respective din cauza vărsăturilor, atunci ele se vor da sub formă de supozitoare.
Dacă bolnavul este constipat se va face o clismă evacuatoare sau se vor lua purgative uşoare.
Alimentele se suspendă timp de 24 ore. Se vor da numai supe de zarzavaturi, sucuri de fructe şi ceaiuri reci, decoct de cereale, în cantităţi mici şi repetate. În cazul în care calculul n-a fost eliminat spontan, acesta va trebui scos pe cale chirurgicală. Un regim alimentar echilibrat, evitarea eforturilor şi emoţiilor puternice, tratarea colecistitei sunt măsuri simple care pot evita repetarea colicii biliare.
Prin termenul general de colică se înţelege o durere vie, puternică, care apare intermitent (perioade de accentuare a durerii, intercalate cu perioade de linişte) şi care se întâlneşte la diferite organe ale corpului: apendice, intestine, vezica biliară, rinichi.
Durerea se datorează contracţiei puternice a muşchilor organelor respective. După organul la care se întâlneşte, există mai multe feluri de colici. Numai medicul poate face diferenţierea dintre aceste colici şi poate stabili un diagnostic precis.
1. Colica abdominală
Se întâlneşte mai ales în infecţiile intestinului subţire şi gros, în indigestii, după mese copioase. Foarte frecvent colicele abdominale se observă la sugari. După vărsături ori după eliminarea de gaze, colicile încetează.
2. Colica apendiculară
3. Colica biliară
Colica biliară (colica hepatică) se datorează contracţiei dureroase a muşchilor vezicii biliare sau a căilor biliare, ca urmare a unui calcul biliar sau a unei infecţii biliare. Boala se întâlneşte la vârsta adultă (20-40 ani), mai frecvent la femei în perioada menstruală.
Declanşarea crizei este favorizată de alimentaţie (mese copioase, bogate în grăsimi, ouă, smântână, creme, după brânzeturi fermentate, sarmale). De asemenea, oboseala fizică, stările nervoase, supărările, emoţiile puternice, frigul pot favoriza apariţia colicii biliare.
De obicei, colica apare brusc, la câteva ore după masă, în special după masa de seară, noaptea. Simptomul principal îl constituie durerea puternică situată la nivelul ficatului, sub coastele din partea dreaptă. De multe ori însă, durerea nu este localizată, ci este simţită în tot abdomenul, în spate, în umărul drept şi în alte regiuni. Din cauza durerii, bolnavul este agitat, se vaită, ia diferite poziţii, nu poate sta în pat.
Faţa este palidă, pielea este acoperită cu sudori reci. In colecistita infecţioasă, bolnavul are frisoane şi febră. Dacă greţurile şi vărsăturile nu au apărut înaintea colicii, ele apar după aceea. La început bolnavul varsă alimente, apoi un lichid galben şi amar (bilă). După câteva minute de liniştire, colicile se repetă. Şi această criză poate dura câteva ore, după care durerea se calmează progresiv, dacă calculul biliar a fost eliminat. Uneori bolnavul, după criză, se îngălbeneşte (icter). Este posibil ca bolnavul care a avut o dată colică biliară, să mai facă şi cu altă ocazie, după luni sau ani de zile.
Primul ajutor. Are ca scop calmarea durerii şi scurtarea duratei crizei biliare. Bolnavul va fi sfătuit să stea la pat, rezemat de perne şi cu genunchii îndoiţi pe abdomen. Dacă se bănuieşte un calcul se vor pune comprese şi cataplasme calde sau fierbinţi pe regiunea dureroasă. La nevoie se poate face şi o baie caldă. Dacă colica biliară se însoţeşte de febră (colecistita) se vor aplica pe locul dureros comprese reci sau punga de gheaţă.
Durerea se calmează cu analgezice şi cu calmante ale colicilor, Ceaiul contra colicilor, Ceaiul sedativ sau ceaiurile de mentă, muşeţel, cimbrişor, pot fi, de asemenea, calmante. În cazul în care bolnavul nu poate lua medicamentele respective din cauza vărsăturilor, atunci ele se vor da sub formă de supozitoare.
Dacă bolnavul este constipat se va face o clismă evacuatoare sau se vor lua purgative uşoare.
Alimentele se suspendă timp de 24 ore. Se vor da numai supe de zarzavaturi, sucuri de fructe şi ceaiuri reci, decoct de cereale, în cantităţi mici şi repetate. În cazul în care calculul n-a fost eliminat spontan, acesta va trebui scos pe cale chirurgicală. Un regim alimentar echilibrat, evitarea eforturilor şi emoţiilor puternice, tratarea colecistitei sunt măsuri simple care pot evita repetarea colicii biliare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu