background img

Articole noi

Argila

Argila

Argila a fost foarte mult folosita inca din Egiptul Antic: frumusetile locale, dupa reteta renumitei imparatese Nefertiti, isi intindeau pe corp argila amestecata cu uleiuri volatile si stateau asa citeva ore.

Efectul era uimitor: argila le facea pe femei atit de atragatoare, incit barbatii le cadeau la picioare :)))

Cu ajutorul argilei, egiptenii conservau mumiile, iar romanii o foloseau in timpulArgila spalatului. In vechile papirusuri au fost gasite retete de tratare a diverselor inflamatii externe sau interne, infectiilor, abceselor, tulburarilor intestinale, chiar a sifilisului cu ajutorul argilei.

Argila a fost foarte pretuita de Dioscorides, Plinius cel Batrin, Avicena. Hipocrate a scris ca argila si namolul marin elimina din organism tot ceea ce este vatamator si negativ, iar procesele inflamatoare din tesuturi trec in argila impreuna cu mirosul neplacut.

Locuitorii Indochinei inainte de a bea apa dintr-un riu tulburau namolul de pe fundul acestuia.

Unele popoare adauga argila in mincare. Aceasta este un conservant extraordinar si ajuta la pastrarea strugurilor, morcovilor, sfeclei, ridichilor in timpul iernii.

Ouale cufundate citeva secunde in argila amestecata cu apa, iar dupa aceea uscate, se pot pastra mai mult de cinci luni, dar la o temperatura mai scazuta. Sint marturii potrivit carora in Rusia, in clinica lui S.P. Botkin, argila era folosita in trecut sub forma de comprese reci (argila rece folosita de obicei de sculptori) in tratarea isteriei, afectiunilor sistemului cardiovascular si ale aortelor.

Compresele cu argila rece pastreaza mult timp temperatura corpului si nu provoaca neplaceri. In vremurile noastre, in Germania si Scotia, fiziologii pun pe cavitatea toracica a persoanelor bolnave comprese reci cu argila, citeodata chiar si pentru 24 de ore.


Compozitie chimica

Argila este un amestec de alumosilicati (sare naturala a acizilor silicici, in a carei structura cristalina o parte din ionii de siliciu sint inlocuiti cu cei de Argilaaluminiu), care contine siliciu, aluminiu, mangan, titan, potasiu, calciu si sodiu. Este de asemenea bogata in substante active din punct de vedere biologic, saruri minerale si microelemente (magneziu, bariu, beriliu, fier, galiu, cupru, cobalt, molibden), care influenteaza in mod nemijlocit sistemul endocrin uman. Cuprul continut in argila stimuleaza secretia fermentilor din ficat, a hormonilor din hipofiza si din pancreas, contribuie la schimbul corect de albumine, grasimi, hidrati de carbon si vitamine.

In natura se gasesc mai multe feluri de argila:

*

alba
*

verde
*

rosie
*

galbena.


Argila alba sau caolinul consta in general din silicat de aluminiu cu adaos de silicat de magneziu si calciu. Prezenta magneziului, a fierului si a calciului permite folosirea caolinului in cazurile de extenuare si de demineralizare a organismului, in anemie, in afectiunile de natura oncologica.


Argila verde contine siliciu (49 la suta), aluminiu (5,6 la suta), oxid de fier (4,4 la suta), magneziu (4,2 la suta), oxizi alcalini de fier (3 la suta), apa (7,4 la suta). Datorita continutului ridicat de siliciu argila verde este folosita in tratarea bolilor care apar o data cu inaintarea in virsta, ateroscleroza, tuberculoza.


Argila rosie este de mare ajutor in bolile articulatiilor.
O valoare deosebita are argila untoasa de culoare albastra. Medicul si cercetatorul bulgar Ivan Iotov a inchinat foarte mult timp cercetarii argilei albastre si a stabilit ca aceasta are acelasi cimp de vibratii ca si celulele Argila rosiesanatoase si ca este capabila sa echilibreze biocimpul slabit al omului. Masuratorile facute de I. Iotov in anul 1991 au aratat ca argila are calitati terapeutice, o unda statica cu o lungime de 8 metri, care coincide cu undele celulelor sanatoase din organismul uman. De aceea, ea nu este daunatoare, nu are contraindicatii, este un mijloc terapeutic universal.


Pentru tratament se poate folosi argila cu un cimp vibrational energetic de tipul undelor radio, care patrunde profund in organismul uman. Aceasta argila distruge celulele bolnave, care au o alta lungime de unda. Argila vibreaza asemenea celulelor sanatoase si in acest fel le purifica de substantele daunatoare adunate in ele, substante care impiedica functionarea lor normala.

Cum se pastreaza argila?


Argila trebuie pastrata in cutii din lemn. Inainte de a fi folosita ea trebuie uscata la soare doua-trei zile: dupa ce a stat la intuneric mii de ani, argila se reincarca astfel cu energie solara, iar proprietatile ei terapeutice devin si mai puternice. Dupa ce a stat la soare, argila este pisata marunt, se trece printr-o sita de metal pentru a fi eliminate corpurile straine care pot aparea in ea, se adauga apa calda sau apa cu sare de bucatarie (in proportie de 10 la suta), se amesteca si se incalzeste la baie de aburi.

Argila este un absorbant puternic. Datorita gradului inalt de dispersie a particulelor, ea absoarbe grasimile si toxinele de natura gazoasa, mirosurile, gazele, puroiul, microbii. Este totodata un dezintoxicant deosebit (neutralizeaza veninul). De exemplu, s-au facut unele experiente pe sobolani: cei carora pe linga stricnina li s-a adaugat in mincare si argila au supravietuit, iar cei care au fost hraniti cu mincarea otravita, dar fara argila, au murit.

Avind proprietati antiseptice (de sterilizare), argila vindeca foarte bine ranile si contribuie la restabilirea potentialului bioenergetic in cazul unor inflalmatii de natura diferita. Argila are o calitate deosebita, asa-numitul tropism (tendinta de acomodare si de orientare a unui organism vegetal fixat de pamint, intr-o anumita directie, sub influenta unei excitatii exterioare ca lumina, gravitatia, caldura, umiditatea etc.), adica tinde catre partile afectate ale corpului, catre locurile care au nevoie de regenerare bioenergetica.

0 comments :

Trimiteți un comentariu

Imparte informatia cu prietenii tai !

Translate

Gasesti materiale suplimentare in articolele urmatoare

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare

Sanatateverde - Despre plante

O scurta introduce in lumea plantelor ...

Le intalnim la tot pasul, dar necunoscandu-le nu le dam atentia cuvenita: un fir de iarba, o floare, alt fir de iarba ... si-n seva lor, in substantele active depozitate in "camarile" celulelor pot sta vindecarea multor suferinte, alinarea multor dureri. Asistam in zilele noastra la un paradox: in timp ce utilizarea plantelor medicinale este intr-o vertiginoasa ascensiune(atat ca materie prima, in industria farmaceutica, cat si ca utilizare casnica), tot mai putini sunt cei care le pot recunoaste si cunosc perioada optima de recoltare. Este in mare parte urmarea urbanizarii, ruperea lumii de la legatura initiala cu natura si inchiderea ei in cutii de betoane. Natura a trecut pe locul II, urmand a fi vizitata doar la sfarsit de saptamana si atunci in semn de "multumesc" lasand in urma noastra adevarati munti de gunoaie. Deocamdata natura mai indura si inca ne ofera adevarata izvoare tamaduitoare. Folosirea plantelor medicinale are o veche istorie pe teritoriul tarii noastre, parintele istoriei, Herodot, a scris despre iscusinta geto-dacilor in folosirea lor in multiple afectiuni. Romania are un mediu extrem de favorabil pentru dezvoltarea faunei, poate tocmai de aceea se explica ca in tara noastra traiesc peste 3700 de specii de plante (mai mult de jumatate cat are toata europa) si din care peste 700 au caracteristici medicale. Deci haideti sa descoperim lumea plantelor si impreuna cu ea un nou tip de sanatate... SANATATE VERDE