background img

Articole noi

Lemnul Domnului

Lemnul Domnului

Denumire stiintifica: Artemisia abrotanum Fam. Leguminoase
Denumiri populare: alimanca, focsor, lamaita, lemn domnesc, lemn dulce, lemnusor, pelin domnesc, rosmalin, tiprus


In traditia populara: ramurile se fierbeau si decoctul se tinea in gura contra durerilor de dinti. Cu frunzele uscate, pisate marunt, amestecate cu ceara curata se faceau turtite contra durerilor de ochi. La cel perit se foloseau in mai multe feluri. Se uscau bine frunzele bine, se frecau in palma pana se faceau ca faina si apoi se presarau la "cel perit". Se amesteca faina din frunze cu groscior dulce si cu acesta se ungeau. Unii trageau faina din frunze pe nas, ca tutunul. Contra "plesnelor" la copiii mici, frunzele se pisau marunt, in palma, se cerneau cu o sita deasa, se amestecau cu miere si apoi se ungea cu ea pe buze si gingii. Se mai punea in scalda copiilor mici, ca sa fie placuti ca el. Ramurile se puneau in apasau rachiu si apoi se luau contra durerilor de stomac.
La copii mici se punea scoarta pisata in laptele mamei si asa li se da. Ceaiul din ramurile uscate se mai lua contra "naduselii". Decoctul lor se folosea contra frigurilor. Se mai intrebuintau la bai de picioare.
Fierte in vin, se puneau, cat se putea suferii de fierbinti, la junghiuri. Fierte cu iarba creata si rostopasca se luau contra durerilor la nasteri. Decoctul plantei se folosea contra tusei cronice.

Compozitie chimica: se folosesc partile subterane adica rizomii si radacinile (Radix Liquiritiae) fie primavara fie toamna, un alcaloid toxic in cantitate mica abrotina. Mai contine: alfa si bete pinen, camfen, terpinol, triterpenoide, geraniol, limonen, alfa -felandren, fenoli, licviridina, borneol, ulei volatil , tanin, flavone, substante amare, purine, umbeliferona, scopolen glicirizina, un hormon estrogen de natura steroidica, rezine, zaharuri, manitol, substante minerale

Actiune farmacologica: afrodisiac feminin, antihelmitic, antiputrid, antiseptic urinar, antiulceros, antiluetic, antiinflamator, antispasmodic, analgezic, antimicrobian, antibacterian, tonic amar, stimulent gastric, insecticid, diaforetic, expectorant, slab diuretic, usor expectorant prin fluidificarea secretiei traheo-bronsice si faringiene, usor laxativa, estrogena, antiulceroasa, antidismenoreica, emenagog, nematocid. Favorizeaza retinerea sodiului ceea ce duce la hipertensiune si deci nu prea este indicat celor cu aceasta afectiune.

Intra in compozitia ceaiului antireumatic, laxativ nr2 si pectoral.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni respiratorii, anemie, afrodiziac feminin, artrite, boli de stomac si ficat, bronsita (fluidifica sputa), buze crapate, calculoza renala si biliara, cangrene, constipatie, dereglari hormonale, dismenoree, dispepsie de fermentatie, dureri de ochi, dureri de dinti, dureri de picioare, dureri de piept, edeme, faringita, inapetenta, intepaturi de insecte, malarie, menstruatii dureroase, plagi vechi sau ulcerate, traheita, tuse (fluidifica secretiile), ulcer stomacal, usurarea durerilor la nastere.

Atentie : nu se foloseste de hipertensivi.

Preparare: se foloseste radacina si rizomii.

-Macerat la rece 2 lingurite de planta maruntita se va pune in 250 ml apa si se va lasa timp de 8 ore dupa care se va strecura. Se pot consuma 2 cani pe zi chiar perioade lungi.
-Decoct- 2 lingurite de planta se va fierbe in 250 ml apa timp de 10 minute dupa care se va strecura. Se pot folosi 2 cani pe zi.
- Infuzia- in cazul in care se doreste un concentrat mai slab se va pune 2 lingurite de planta in 250 ml apa clocotita. Se va acoperi pentru 10 minute dupa care se va strecura. Se pot folosi 2 cani pe zi si din aceasta infuzie.

0 comments :

Trimiteți un comentariu

Imparte informatia cu prietenii tai !

Translate

Gasesti materiale suplimentare in articolele urmatoare

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare

Sanatateverde - Despre plante

O scurta introduce in lumea plantelor ...

Le intalnim la tot pasul, dar necunoscandu-le nu le dam atentia cuvenita: un fir de iarba, o floare, alt fir de iarba ... si-n seva lor, in substantele active depozitate in "camarile" celulelor pot sta vindecarea multor suferinte, alinarea multor dureri. Asistam in zilele noastra la un paradox: in timp ce utilizarea plantelor medicinale este intr-o vertiginoasa ascensiune(atat ca materie prima, in industria farmaceutica, cat si ca utilizare casnica), tot mai putini sunt cei care le pot recunoaste si cunosc perioada optima de recoltare. Este in mare parte urmarea urbanizarii, ruperea lumii de la legatura initiala cu natura si inchiderea ei in cutii de betoane. Natura a trecut pe locul II, urmand a fi vizitata doar la sfarsit de saptamana si atunci in semn de "multumesc" lasand in urma noastra adevarati munti de gunoaie. Deocamdata natura mai indura si inca ne ofera adevarata izvoare tamaduitoare. Folosirea plantelor medicinale are o veche istorie pe teritoriul tarii noastre, parintele istoriei, Herodot, a scris despre iscusinta geto-dacilor in folosirea lor in multiple afectiuni. Romania are un mediu extrem de favorabil pentru dezvoltarea faunei, poate tocmai de aceea se explica ca in tara noastra traiesc peste 3700 de specii de plante (mai mult de jumatate cat are toata europa) si din care peste 700 au caracteristici medicale. Deci haideti sa descoperim lumea plantelor si impreuna cu ea un nou tip de sanatate... SANATATE VERDE