Limba cainelui
·
plante medicinale
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
Limba cainelui
Limba cainelui
Denumire stiintifica: Cynoglosum officinalis Fam. Boranginaceae.
Denumiri populare: arariel, aratel, atratel, limba-boului, limba caii, limba cucului, limba mielului, lipici, otratel, papucul doamnei, plescaita rosie, poamele matii.
In traditia populara:
radacina era folosita pe alocuri la vopsit lana in rosu.
Se folosea la tratamentele catarului pulmonar, hemoragiilor pulmonare, dizenteriei si hemoroizilor. In Maramures, cu fiertura radacinilor se spalau ranile, bubele vechi, abcesele, bubele de pe cap. Se intrebuinta la ceaiuri contra durerilor de pantece si a "urdinarii".
Compozitie chimica:
alcaloizii cinogloseina, cinoglosidina, mucilagii, inulina, tanin, rasini, saruri minerale.
Actiune farmacologica: emoliente, vulnerare (mai ales radacina), actiune depresiva asupra sistemului nervos central si asupra terminatiilor periferice fiind utila in calmarea durerilor. Are proprietati narcotice si sedative.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: bronsita, catar pulmonar, contuzii, dizenterie, dureri intestinale, eczeme, hemoragii, hemoroizi, matreata, rani, tromboflebite, ulcerele pielii.
Preparare:
-Infuzie dintr-o lingurita de planta maruntita pusa la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara si se pot consuma 3 cani pe zi.
-Decoct din o lingurita de radacina macinata la 250 ml apa. Se fierbe timp de 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 2 cani in cursul unei zile in afectiunile de mai sus.
Pentru a folosi extern se va folosi cantitatea dubla de planta care se foloseste intern si se poate folosi de mai multe ori pe zi sub forma de cataplasme sau pansamente umede cu acest ceai.
-Planta proaspata se aplica dupa strivire extern ca cicatrizant.
Denumire stiintifica: Cynoglosum officinalis Fam. Boranginaceae.
Denumiri populare: arariel, aratel, atratel, limba-boului, limba caii, limba cucului, limba mielului, lipici, otratel, papucul doamnei, plescaita rosie, poamele matii.
In traditia populara:
radacina era folosita pe alocuri la vopsit lana in rosu.
Se folosea la tratamentele catarului pulmonar, hemoragiilor pulmonare, dizenteriei si hemoroizilor. In Maramures, cu fiertura radacinilor se spalau ranile, bubele vechi, abcesele, bubele de pe cap. Se intrebuinta la ceaiuri contra durerilor de pantece si a "urdinarii".
Compozitie chimica:
alcaloizii cinogloseina, cinoglosidina, mucilagii, inulina, tanin, rasini, saruri minerale.
Actiune farmacologica: emoliente, vulnerare (mai ales radacina), actiune depresiva asupra sistemului nervos central si asupra terminatiilor periferice fiind utila in calmarea durerilor. Are proprietati narcotice si sedative.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: bronsita, catar pulmonar, contuzii, dizenterie, dureri intestinale, eczeme, hemoragii, hemoroizi, matreata, rani, tromboflebite, ulcerele pielii.
Preparare:
-Infuzie dintr-o lingurita de planta maruntita pusa la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara si se pot consuma 3 cani pe zi.
-Decoct din o lingurita de radacina macinata la 250 ml apa. Se fierbe timp de 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 2 cani in cursul unei zile in afectiunile de mai sus.
Pentru a folosi extern se va folosi cantitatea dubla de planta care se foloseste intern si se poate folosi de mai multe ori pe zi sub forma de cataplasme sau pansamente umede cu acest ceai.
-Planta proaspata se aplica dupa strivire extern ca cicatrizant.
0 comments :
Trimiteți un comentariu