Mac rosu de camp
·
plante medicinale
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
Mac rosu de camp
Mac rosu de camp
Denumire stiintifica: Papaver rhoeas Fam. Papaveraceae.
Denumiri populare: macul cucului, mac de gradina, mac iepuresc, mac pasaresc, mac rosu, mac salbatec, macut, paparoane, pipaci, pipiloare.
In traditia populara: ceaiul din flori se lua contra tusei si se facea cu el gargara contra durerilor de gat.
Se mai dadea in pojar si scarlatina, pentru a grabii aparitia eruptiilor, precum si contra insomniilor.
In satele din jurul Careilor, ceaiul din flori uscate, uneori amestecate cu nemtisori, se folosea contra hemoragiilor.
Compozitie chimica: se utilizeaza numai petalele (Flores Rhoeados) denumite si paparoane, petalele florilor contin un antocianozid cu gianidol care se coloreaza in rosu.
Alcaloizii readina, reagenina si altii cu structura neelucidata, mucilagii, mecocianina, mecopelargonidina.
Actiune farmacologica: emolienta bronhica, antispastic, antiseptica impiedicand inmultirea microbilor, calmant, antitusiv, behica, usor sedativa.
Se foloseste in urmatoarele afectiuni: bronsite cronice si acute, colica biliara, dureri de gat, faringita, gripa, inflamatiile pielii, insomnie, laringita acuta, pleoape inflamate, pojar, raceli, raguseala, riduri, tuse.
Preparare:
-2 lingurite de petale se pun la 250ml apa clocotita. Se acopere timp de 10 minute dupa care se va strecura si se poate folosi intern cate 2 ceaiuri pe zi.
-Extern se poate folosi cantitate dubla de planta.
Macul de gradina
Denumire stiintifica: Papaver somniferum Fam Papaveraceae
In traditia populara: cenusa de mac de gradina se intrebuinta, cu alte plante, la colorarea in verde.
Ceaiul din capsule uscate ori seminte fierte in lapte se dadeau copiilor pentru somn. La Rasinari, se puneau flori rosii de mac intr-o cescuta cu apa si aceasta se bea pentru somn. Se mai punea in acest scop in scalda copiilor, planta intreaga sau numai capsulele.
Decoctul semintelor se tinea in gura pentru a potoli durerile de dinti si contra "galmelor" de la gat. Semintele pisate si amestecate cu miere se puneau pe bube, sa sparga cat mai repede. In unele parti, se mai punea in alifie si panza de paianjen.
Cei care aveau gusa inghiteau in postul mare, incepand de marti, in fiecare dimineata, cate o lingurita de seminte de mac. Decoctul capsulelor fierte se ingroasa cu faina si pasta obtinuta se punea la junghiuri.
In panaritiu, la mana, genunchi, culegeau planta cu totul, cu radacina, tulpina si maciulii, o puneau intr-o oala la fiert, adaugau cenusa si faceau o lesie cu care se spalau de mai multe ori. Cei care aveau umflaturi faceau lapte din samanta de mac, o udau cu lapte din acesta, o presarau cu putina samanta de mac si repetau tratamentul pana dadea inapoi si se vindeca.
Semintele cu miere se luau contra herniei.
Compozitie chimica: oficinale sunt numai capsulele (Capita Papaveris imaturi sau Fructus Papaveris imaturi) se culeg cand sunt inca verzi- din capsulele imature se obtine opiul farmaceutic, prin incizia capsulelor.
Opiul contine peste 20% alcaloizi din care majoritatea o reprezinta morfina. In afara de alcaloizi opiul mai contine 6,5% acid meconic, legat de morfina si alti alcaloizi.
Mai contine meconina, cicloludenolul, un derivat triterpenic, acizii lactic, malic, tartric, citric, acetic, succinic, sulfuric, fosforic, sub forma de saruri de magneziu, calciu, amoniu, pectine, zaharuri, rezine, gume, ceara, pirolidina, enzime (oxidaza, proteaza), etc.
Actiune farmacologica: in general este indicata prepararea doar farmaceutic deoarece se pot intampla accidente grave, chiar mortale in cazul in care se depaseste doza.
Sunt recomandate in terapia simptomatica a colicilor gastro-intestinale, hepatice, renale, vezicale. Hiperchinezia intestinala este inhibata prin actiunea miolitica, fie prin insensibilizarea mucoasei intestinale la stimulii care o provoaca. Sunt folosite pentru a determina o stare de repaus a tubului gastro-enteric in cazurile in care exista pericolul de hemoragie sau de perforatie(apendicita, ulcer).
Sunt recomandate de asemenea pentru a combate unele forme de diaree, deoarece actioneaza asupra aparatului digestiv mai intens si mai prelungit decat morfina, micsorand peristaltismul, diminueaza secretiile, inlaturand durerea si scazand tonusul sfincterelor. Sunt sedative, hipno- analgetica, dar variabile din cauza continutului in morfina.
Capsulele de mac intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic, contra colicilor nr 2, sedativ si ceaiul pentru gargara, folosindu-se in acest scop un produs vegetal avand, in prealabil stabilit continutul lui in morfina de catre laboratoarele de specialitate. Accidentele cu aceste ceaiuri pot fi mortale datorita depasirii dozei.
Sunt indicate in urmatoarele afectiuni: Boli intestinale, colici hepatice, enterite acute, colici saturniene, nefrite. Sunt contraindicate la sugari, copii in stari congestive ale centrilor nervosi, in unele leziuni vasculare cardiace, in insuficiente hepatice si renale, edem pulmonar, in dispnee de origine toxica- infectioasa sau mecanica, in nefropatii, in staza a intestinului gros, in diabet cu acetonurie la copii. Se va da cu atentie la batrani si femei.
Doze: tinctura de opiu cu 1% morfina se administreaza la adulti doza maxima pentru o data 1,5g pentru 24 ore=5g. La copii intre 1 -10 ani, 0,01-0,02 g pe an de varsta.
Denumire stiintifica: Papaver rhoeas Fam. Papaveraceae.
Denumiri populare: macul cucului, mac de gradina, mac iepuresc, mac pasaresc, mac rosu, mac salbatec, macut, paparoane, pipaci, pipiloare.
In traditia populara: ceaiul din flori se lua contra tusei si se facea cu el gargara contra durerilor de gat.
Se mai dadea in pojar si scarlatina, pentru a grabii aparitia eruptiilor, precum si contra insomniilor.
In satele din jurul Careilor, ceaiul din flori uscate, uneori amestecate cu nemtisori, se folosea contra hemoragiilor.
Compozitie chimica: se utilizeaza numai petalele (Flores Rhoeados) denumite si paparoane, petalele florilor contin un antocianozid cu gianidol care se coloreaza in rosu.
Alcaloizii readina, reagenina si altii cu structura neelucidata, mucilagii, mecocianina, mecopelargonidina.
Actiune farmacologica: emolienta bronhica, antispastic, antiseptica impiedicand inmultirea microbilor, calmant, antitusiv, behica, usor sedativa.
Se foloseste in urmatoarele afectiuni: bronsite cronice si acute, colica biliara, dureri de gat, faringita, gripa, inflamatiile pielii, insomnie, laringita acuta, pleoape inflamate, pojar, raceli, raguseala, riduri, tuse.
Preparare:
-2 lingurite de petale se pun la 250ml apa clocotita. Se acopere timp de 10 minute dupa care se va strecura si se poate folosi intern cate 2 ceaiuri pe zi.
-Extern se poate folosi cantitate dubla de planta.
Macul de gradina
Denumire stiintifica: Papaver somniferum Fam Papaveraceae
In traditia populara: cenusa de mac de gradina se intrebuinta, cu alte plante, la colorarea in verde.
Ceaiul din capsule uscate ori seminte fierte in lapte se dadeau copiilor pentru somn. La Rasinari, se puneau flori rosii de mac intr-o cescuta cu apa si aceasta se bea pentru somn. Se mai punea in acest scop in scalda copiilor, planta intreaga sau numai capsulele.
Decoctul semintelor se tinea in gura pentru a potoli durerile de dinti si contra "galmelor" de la gat. Semintele pisate si amestecate cu miere se puneau pe bube, sa sparga cat mai repede. In unele parti, se mai punea in alifie si panza de paianjen.
Cei care aveau gusa inghiteau in postul mare, incepand de marti, in fiecare dimineata, cate o lingurita de seminte de mac. Decoctul capsulelor fierte se ingroasa cu faina si pasta obtinuta se punea la junghiuri.
In panaritiu, la mana, genunchi, culegeau planta cu totul, cu radacina, tulpina si maciulii, o puneau intr-o oala la fiert, adaugau cenusa si faceau o lesie cu care se spalau de mai multe ori. Cei care aveau umflaturi faceau lapte din samanta de mac, o udau cu lapte din acesta, o presarau cu putina samanta de mac si repetau tratamentul pana dadea inapoi si se vindeca.
Semintele cu miere se luau contra herniei.
Compozitie chimica: oficinale sunt numai capsulele (Capita Papaveris imaturi sau Fructus Papaveris imaturi) se culeg cand sunt inca verzi- din capsulele imature se obtine opiul farmaceutic, prin incizia capsulelor.
Opiul contine peste 20% alcaloizi din care majoritatea o reprezinta morfina. In afara de alcaloizi opiul mai contine 6,5% acid meconic, legat de morfina si alti alcaloizi.
Mai contine meconina, cicloludenolul, un derivat triterpenic, acizii lactic, malic, tartric, citric, acetic, succinic, sulfuric, fosforic, sub forma de saruri de magneziu, calciu, amoniu, pectine, zaharuri, rezine, gume, ceara, pirolidina, enzime (oxidaza, proteaza), etc.
Actiune farmacologica: in general este indicata prepararea doar farmaceutic deoarece se pot intampla accidente grave, chiar mortale in cazul in care se depaseste doza.
Sunt recomandate in terapia simptomatica a colicilor gastro-intestinale, hepatice, renale, vezicale. Hiperchinezia intestinala este inhibata prin actiunea miolitica, fie prin insensibilizarea mucoasei intestinale la stimulii care o provoaca. Sunt folosite pentru a determina o stare de repaus a tubului gastro-enteric in cazurile in care exista pericolul de hemoragie sau de perforatie(apendicita, ulcer).
Sunt recomandate de asemenea pentru a combate unele forme de diaree, deoarece actioneaza asupra aparatului digestiv mai intens si mai prelungit decat morfina, micsorand peristaltismul, diminueaza secretiile, inlaturand durerea si scazand tonusul sfincterelor. Sunt sedative, hipno- analgetica, dar variabile din cauza continutului in morfina.
Capsulele de mac intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic, contra colicilor nr 2, sedativ si ceaiul pentru gargara, folosindu-se in acest scop un produs vegetal avand, in prealabil stabilit continutul lui in morfina de catre laboratoarele de specialitate. Accidentele cu aceste ceaiuri pot fi mortale datorita depasirii dozei.
Sunt indicate in urmatoarele afectiuni: Boli intestinale, colici hepatice, enterite acute, colici saturniene, nefrite. Sunt contraindicate la sugari, copii in stari congestive ale centrilor nervosi, in unele leziuni vasculare cardiace, in insuficiente hepatice si renale, edem pulmonar, in dispnee de origine toxica- infectioasa sau mecanica, in nefropatii, in staza a intestinului gros, in diabet cu acetonurie la copii. Se va da cu atentie la batrani si femei.
Doze: tinctura de opiu cu 1% morfina se administreaza la adulti doza maxima pentru o data 1,5g pentru 24 ore=5g. La copii intre 1 -10 ani, 0,01-0,02 g pe an de varsta.
0 comments :
Trimiteți un comentariu