Matraguna

Matraguna

Denumire stiintifica: Atropa belladona. Fam. Solanaceea.
Denumiri populare: cinstita, cireasa codrului, cireasa lupului, doamna codrului, doamna mare, floarea codrului, floarea cucului, gugtai, iarba codrului, iarba lupului, imparateasa buruienilor, matragona, nadragula, paplau, tilidonie. Din aceiasi familie mai fac parte ciumafaia, maselarita, etc.


In traditia populara: frunzele unse cu grasime, se puneau pe umflaturi. Cei care aveau friguri se legau la cap cu ele. Cu frunze aprinse se trata tusa. Radacina plamadita se folosea contra reumatismului, ori se facea bai cu ea.

Compozitie chimica:
alcaloizi sunt in toata planta. Frunzele de beladona contin 0,3-0,5%-1% alcaloizi tropinici, baze volatile, flavone, alcaloizi tropanici, colina, enzime.

Alcaloizii sunt constituiti in majoritate (83-98% din 1-hiosciamina, d-1- hiosciamina (atropina) scopolamina si beladonina.
In frunzele proaspete atropina se afla in cantitati minime, dar se formeaza in timp mai ales la uscare prin racemizarea hiosciaminei. In radacini sunt cele mai multe.
Bazele volatile sunt constituite din piridina, N-metil pirolina, N-metil-pirolidina, tetrametildiaminobutan si colina.
Caracteristic frunzelor de beladona le este prezenta metilsculetinei libera sau sub forma de glicozid (scopolina) substanta care
lipseste in frunzele de hiosciam.

Actiune farmaceutica:
preparatele de beladona isi datoreaza activitatea farmaceutica indeosebi prezentei atropinei. Datorita actiunii competitive specifice, atropina se substituie acetilcolinei in terminatiile periferice postganglionare, blocand efectorii colinergici.
Prin aceasta actiune aceste preparate influenteaza variabil toate organele si sistemele a caror functionare se afla sub dominatia sistemului parasimpatic, respectiv provoaca midriaza, micsoreaza secretia salivara, gastrica si sudorifica, micsoreaza spasmele tonice de natura vagotonica, dilata bronhiolele, permitand o mai buna ventilare pulmonara. Alcaloizii din fructe cu gust dulceag, gretos, ii innebunesc pe cei care mananca, atrasi si de stralucirea lor aparte.

Se poate folosi in urmatoarele afectiuni in ordinea utilitatii lor: hiperclorhidrie, sialoree, hiperhidroza, spasme tonice ale intestinului, spasm piloric, in tratamentul simptomatic al parkinsonismului post encefalic, in colici hepatice, nefrite saturniene, in diskinezi biliare, colite, astm bronhic. Sunt indicate ca antidot al pilocarpinei, eserinei si nicotinei, precum si in otravirile cu ciuperci.
Se prepara numai farmaceutic datorita toxicitatii.